2,299 matches
-
de coduri etice Într-o estetică cu implicații politice și nu uită nici o secundă de unde a pornit: din contextul periculos de fragil al unei norme astăzi viciate - onoarea. Tăvăleală. Mâini și picioare care se zvârcolesc Într-o grămadă pe care fluierul arbitrului o ordonează. Meciul de rugby e prologul istoricei cafteli dintre englezi și francezi. Un sport viril, rău, „coridic“ (corelativ contemporan perfect al Înfruntării internaționale la scenă deschisă), În care fizicitatea brutală Își dă măsura rezistenței și forței, nu calcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Stelelor de pe cer; a doua categorie cuprinde aspecte mai variate , respectiv sârba și jocuri de pereche. 14 Dansurile sunt acompaniate de orchestra în componența specifică zonei noastre, având un număr nu prea mare de instrumentiști. Predomină instrumentele de suflat tradiționale, fluierul și naiul, cărora li se adugă pentru diversitate sonoră clarinetul și trompeta. Dintre instrumentele tradiționale cu coarde, se folosesc cobza și vioara, ele fiind susținute, mai nou, de violă și contrabas. Percuția se realizează cu toba și / sau țambalul. Dar
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
probabil că-l iubește și pe Stan, de vreme ce nu-i poartă pică pentru că a lovit-o cu cuțitul: pentru noi, ea este un tip fermecător de tânără sălbatică, iubitoare și blândă, așa cum Bujor e ciobanul îmbrăcat în piei, care cioplește fluiere și însuflețește trestiile, cum Spiridon e tipul prefăcut al preotului lasciv, iar Rada tipul de neuitat al vrăjitoarei nebune care țipă ca o bufniță în apa râului. Este o trăsătură foarte particulară viața aceasta intensă a personajelor, ale căror fapte
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lapte acru, își cufundau privirea în flacăra albă a lămpii într-un fel de năuceală sălbatică". N-am mai termina dac-am vrea să desprindem și să prezentăm curioasele acuarele: scena înmormântării care se încheie cu dansuri vesele pe muzica fluierului lui Bujor, scenele sălbatice din pădure, trecerea vadului, care pare inspirată dintr-un tablou de Grigorescu, fuga ocnașilor prin porumbul înalt și viața hoților de cai: câte motive, toate tratate sobru și cu vigoare. Priviți-o din nou pe Floarea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un foc...". Și această atitudine a vrăjitoarei care răcnește la soartă: Renunțând la înfățișarea smerită și încrucișându-și mâinile la ceafă, ea scoase un urlet prelung ce îngrozi toată adunarea. De trei ori se înălță acest răcnet răgușit și sinistru". Fluierul cântă și ni se pare că-l auzim: "O lungă chemare se auzi din fluierul galeș, apoi un țipăt, încă o chemare, o gamă și melopeea se desfășură, fremătândă, fluidă, întreruptă de suspine, nebunească, agitată de salturi și hohote, moartă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și încrucișându-și mâinile la ceafă, ea scoase un urlet prelung ce îngrozi toată adunarea. De trei ori se înălță acest răcnet răgușit și sinistru". Fluierul cântă și ni se pare că-l auzim: "O lungă chemare se auzi din fluierul galeș, apoi un țipăt, încă o chemare, o gamă și melopeea se desfășură, fremătândă, fluidă, întreruptă de suspine, nebunească, agitată de salturi și hohote, moartă de dorință, însuflețită de teamă, pură și aprinsă, strălucitoare și liberă sau înlănțuită de durerile
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
zece, Nouă meșteri mari, Calfe și zidari, Și Manole, zece, Care-i și întrece. Merg cu toți pe cale Să aleagă-n vale Loc de mănastire Și de pomenire. Iată, cum mergeau Că-n drum ajungeau Pe-un biet ciobănaș Din fluier doinaș, Și cum îl vedea Domnul îi zicea: "Mândre ciobănaș, Din fluier doinaș! Pe Argeș în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeș în jos Cu turma ai fost. Nu cumva-ai văzut Pe unde-ai trecut Un zid
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și întrece. Merg cu toți pe cale Să aleagă-n vale Loc de mănastire Și de pomenire. Iată, cum mergeau Că-n drum ajungeau Pe-un biet ciobănaș Din fluier doinaș, Și cum îl vedea Domnul îi zicea: "Mândre ciobănaș, Din fluier doinaș! Pe Argeș în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeș în jos Cu turma ai fost. Nu cumva-ai văzut Pe unde-ai trecut Un zid părăsit Și neisprăvit La loc de grindiș, La verde-aluniș?". "Ba, doamne,-am
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
înfățișarea de monstru și o ia pe cea de cavaler galant. Iar în timp ce soții dorm, înalță pentru ei, cu ajutorul unei baghete, un palat minunat. pentru că tânăra prințesă își pierduse șoimul, socrul îi dăruiește, pentru a-i aminti de el,, un fluier de fildeș. Este fluierul bătrânului voievod ucis de curând, tatăl prințesei. O picătură de sânge se păstrase pe fluier, iar acea picătură îi spune mereu prințesei: "Nu-l lăsa pe ucigașul tatălui tău să-ți sărute părul. Nu atinge degetele
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o ia pe cea de cavaler galant. Iar în timp ce soții dorm, înalță pentru ei, cu ajutorul unei baghete, un palat minunat. pentru că tânăra prințesă își pierduse șoimul, socrul îi dăruiește, pentru a-i aminti de el,, un fluier de fildeș. Este fluierul bătrânului voievod ucis de curând, tatăl prințesei. O picătură de sânge se păstrase pe fluier, iar acea picătură îi spune mereu prințesei: "Nu-l lăsa pe ucigașul tatălui tău să-ți sărute părul. Nu atinge degetele ucigașului tatălui tău. Nu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
unei baghete, un palat minunat. pentru că tânăra prințesă își pierduse șoimul, socrul îi dăruiește, pentru a-i aminti de el,, un fluier de fildeș. Este fluierul bătrânului voievod ucis de curând, tatăl prințesei. O picătură de sânge se păstrase pe fluier, iar acea picătură îi spune mereu prințesei: "Nu-l lăsa pe ucigașul tatălui tău să-ți sărute părul. Nu atinge degetele ucigașului tatălui tău. Nu te uita în ochii ucigașului tatălui tău". Balaurul roșu, care-și păstrase înfățișarea omenească, îi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
necunoscută. Miorița este o pastorală deopotrivă pitorească și emoționată. Moldoveanul are trei ciobani care se pricep să tundă lâna și să închege laptele. Oile pasc iarba bună și înmiresmată lângă niște izvoare limpezi, iar seara păstorul face să răsune trilurile fluierului. El are o oaie preferată, Miorița, iar aceasta nu mai mănâncă. "Apa rău îți face Ori iarba nu-ți place?" Dar oița este tristă pentru că i-a auzit pe ciobani punând la cale moartea stăpânului. Acesta răspunde cu un fatalism
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
m-or îngropa Și m-or astupa, Să-mi puie la cap Ce mi-a fost drag, Căvălaș de soc, Mult zice cu foc; Căvălaș de os, Mult zice duios; Căvălaș cu fire, Mult zice subțire; Vânt când o sufla, Fluier o cânta, Oile-or sălta Și s-or aduna, Câini-or auzi, La mine-or veni, La mine s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrămi de sânge. Și tu, oaia mea, Tu dac-ăi vedea O mândră
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dus, Dus pe munte-n sus, Prin vârfuri cărunte, Dincolo de munte, Căvălaș să-mi dreg, Flori ca să-i culeg Pentru nunta mea Ce-o să fac cu ea." Iar trădătorii își ucid stăpânul. Oile și câinii plâng la mormântul lui, iar fluierele cântă în vânt. Miorița, cu gâtul întins, rămâne acolo ca s-o aștepte pe mireasă. Stă nemișcată luni în șir, iar ochii i se înroșesc tot privind în zare. Moare de bătrânețe așteptând, iar iubita nu mai vine. Și numai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
iubită. El își face o colibă ca să se apere de ninsoare și vânt. Stătea ceasuri lungi în fața ușii, cu gândul la iubită și la oi, iar primăvara i se părea nesfârșit de departe. Degeaba încerca să înșele timpul cântând din fluier și din cornul de lemn, numai ecoul îi răspundea, iar el se mistuia într-un lung plictis. Cu zilele, își uită iubita. Dar nu-și poate uita oile și rămâne cu ochii ațintiți spre valea unde se dusese turma lui
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a băut lacrima și a rămas însărcinată. Fiul ei a primit numele de Făt-Frumos din Lacrimă. Era frumos și voinic. Când arunca sulița, aceasta străpungea cerul și cădea înapoi pe degetul lui cel mic. Cânta foarte frumos, acompaniindu-se din fluier. Piscurile și văile îi pândeau cântul, izvoarele și râurile se opreau ca să-l audă, iar vulturii ascultau nemișcați pe crestele înghețate. El a plecat să-l învingă pe vecinul tatălui său, împăratul. A ajuns la un lac, între două creste
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
organizarea exersării și a materialelor didactice și folosirea elevilor clasei în rezolvarea acestora. Etapa a III-a, vizează analiza participării practicantului la lecție, urmărind să scoată în evidență: atitudinea față de elevi și calitatea comenzilor (tonul, vocea, modul de adresare, folosirea fluierului sau a altor semnale, frecvența și fermitatea intervențiilor); măsura în care reușește să capteze interesul elevilor; modalitatea, frecvența și corectitudinea demonstrațiilor și explicațiilor; modalitatea de respectare a principiilor didactice; densitatea în lecția de educație fizică și sport; frecvența intervenției în
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
simplă sau ghintuită, ca unelte îmblăciul pentru bătut grâul, orzul, ovăzul, fasolele, mazărea, haldanii, dar care putea deveni și o armă redutabilă în fața dușmanilor, la fel coasa și toporul cu o coadă lungă tot din lemn. Dintre instrumentele muzicale enumerăm: fluierul, cavalul, vioara sau scripca, țambalul, basul etc. Viața oamenilor de la Hudești a fost în strâns contact cu pădurea. Se poate vedea odată mai mult legătura puternică dintre locuitorii satelor și pădurea vecină, martoră a simțirii, nădejdii și suferințelor lor. în privința
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se îmbracă cu o piele de capră sau cu o cuvertură pe care sunt prinse vârfuri de stuf pentru a da culoarea cenușie a caprei și are un cap din lemn care păcănea continuu imitând zbieretul caprei. Altul cântă din fluier cântecul caprei, iar ceilalți dansează pe loc și exclamă strigături ca : Capra mea de la Balinți/ Ar mânca și n-are dinți. La sfârșit membrii formației strâng banii și colăceii primiți de la cei cărora le oferă micul lor spectacol. Căluțul este
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fratele lui taică-meu, un fotbalist de mâna întâia pe vremea lui Dobrin (dădea golurile numai cu mâna) a scos atunci teancul de cartonașe galbene și roșii, dar le-a folosit doar pe cele din urmă pentru indisciplina oaspeților. La fluierul final, care a venit în minutul o sută zece, tabela de marcaj arăta 40 0. Golul de onoare al adversarilor noștri a fost înscris în minutul nouăzeci și unu, dar arbitrul l-a anulat pe drept, fiindcă în mod oficial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mașina lângă șosea și am urcat pe jos spre vârful unui deal apropiat. Ajuns sus, m-am întins în iarbă cu fața spre cer. Mă simțeam parcă alt om. Undeva, mai departe, păștea o turmă de oi, ciobanul cânta la fluier. Se auzea atât de bine, încât aveam senzația plăcută că îmi cântă la ureche. Mi-am amintit atunci de păstorii din antichitate, de Dafnis și Cloe, de vechea Eladă... Teodora pășea ușor, aluneca parcă. Matei vroia să știe ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Să așteptăm să vedem ce ne mai aduce viitorul că până-n prezent am văzut beneficiile aduse de noua orânduire,deși s-au perindat mai multe guverne și șefi la conducerea țării doar "libertatea de xprimare" pe străzi, prin piețe, cu fluiere,tălăngi, strigăte batjocoritoare, acuze de toate felurile la toate persoanele indiferent de funcții,în raport de cine le organizează,de acestea avem ocazia să le folosim și de care ne bucurăm foarte mult.Numai că sunt făcute de oamenii în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sa de promovare a metodelor sale statistice de prelucrare a rezultatelor obținute, ca și prin perfecționarea celor deja existente. De exemplu, tot Galton a fost cel care a descoperit determinarea pragurilor superioare de audiție a rămas de atunci clasică tehnica "fluierului lui Galton" pentru stabilirea pragurilor senzoriale superioare. În efortul său de promovare a metodelor statistice, la un anumit moment, în centrul preocupările sale experimentale s-a formulat determinarea diferențelor interindividuale moștenite genetic. El este cel care a propus pentru prima
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Multe ramificații în creația lui Labiș se arată a avea și un alt poem, intitulat Miorița. Străvechea baladă deschide aici zăgazurile pentru revărsarea unui bogat tumult sufletesc: „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge și-mi pătrunde-n sânge. Acest cântec dureros și drag. Stelele făclii, păsărele mii Jalea își descântă-n fluierul de os... Tainic își frământă cadențarea sfântă Acest cântec trist și luminos.” Moartea căprioarei este
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
tumult sufletesc: „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge și-mi pătrunde-n sânge. Acest cântec dureros și drag. Stelele făclii, păsărele mii Jalea își descântă-n fluierul de os... Tainic își frământă cadențarea sfântă Acest cântec trist și luminos.” Moartea căprioarei este o elegie a purității fragile, un poem al pierderilor esențiale. Se cristalizează aici o opoziție între un strat candid, copilăresc al sensibilității și duritatea realului
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]