2,002 matches
-
semnificativ, s-a schimbat și felul său de a vorbi despre ea. Bacovia adoptă acum un limbaj profesional, ușor pretențios: „bonduri de ghitară”, „cadență andante”, „completări base”4) etc. în absența emoției de odinioară, el recurge la aluzii culturale („Naiul fluiera/ Păgîn”), istorice („Cînd ore libere/ Sună/ Din vechi acordeon,/ De-a zilelor bravade.../ Relativ,/ Pardon”), ori la „traduceri” ale unor imagini prin altele, deduse din observații personale („Cum larme/ De piano/ Ca ploaia,/ Sau ca violine țipînd/ Ca pentru momițe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
crîmpei din haosul uman, carnavalul, atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă indiferență, această enumerare se întinde pe un spațiu de vreo cinci ori mai mare decît al
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zilnic. - De ce nu am și eu fruntea ta! Ce bine se aseamănă cu a lui Eminescu! Așa, mă vezi ce mic sînt, prizărît și urît! Să fiu mai frumos... Femeile! Același regret. Cît mai multe mijloace pentru a atrage. - Mai fluieră-mi o dată «Doina», să-mi potolesc dorurile... Așa petreceam în Römische Haus. Acolo ne împrietenisem bine. Aveam răgazul să stăm de vorbă. Pe stradă nu era chip. Fugea ca mercurul în toate părțile. Orice fată îl interesa. Alerga după cunoscute
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
două grupuri în chestiunea realismului în artă. Cahan ne-a luat, așa cum putea să ne ia, unul câte unul ori în grup, la cafenelele unde tema se dezbătea la fiecare masă și în teatrele unde publicul era împărțit: partida realistă fluierând o piesă romantică, și romanticii aplaudând din răsputeri și luptându-se pentru ea din când în când cu pumnii și unghiile. A fost un fenomen remarcabil, o mulțime de mii de oameni luptându-se pentru o problemă a artei ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în mod sugestiv încă din citatul anterior; de asemenea, finalul anticipează destul de clar romantismul de mai târziu al lui Hearn: "L-am lăsat dormind liniștit în zdrențele sale ude și pline de noroi, visând, poate, o ambarcațiune bizară care nu fluieră niciodată și nu are nici un nume - un vas alunecând zgomotos pe lângă maluri necunoscute către un port ciudat, în care obiectele nu au umbre și până și visurile sunt moarte" (12). "Transmigrarea" simbolică a fost încheiată în mod retoric pentru că nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de turiști și nu În puține cazuri În corelație cu formațiile de cor și de dans, deci În ansambluri folclorice, acestea pot sta la baza unor motivații turistice. O atenție sporită stîrnesc formțiile muzicale populare, cum ar fi cele de : fluierași, cimpoieri, cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
baza unor motivații turistice. O atenție sporită stîrnesc formțiile muzicale populare, cum ar fi cele de : fluierași, cimpoieri, cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași, Băișoara-fluierași, Racoviță-fluierași, Vaideenifluierași, Horezu-fluierași și Olănești-fluierași (VÎlcea). Ansamblurile folclorice de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași, Băișoara-fluierași, Racoviță-fluierași, Vaideenifluierași, Horezu-fluierași și Olănești-fluierași (VÎlcea). Ansamblurile folclorice de factură mai complexă, sunt și ele numeroase
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași, Băișoara-fluierași, Racoviță-fluierași, Vaideenifluierași, Horezu-fluierași și Olănești-fluierași (VÎlcea). Ansamblurile folclorice de factură mai complexă, sunt și ele numeroase În Carpații Meridionali, care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ca forță de atracție - Îl ocupă acele localități unde se realizează instrumente muzicale populare, pe care turiștii le pot procura contra pentru a-și reaminti de locurile vizitate. Reținem În acest cadru localitățile: Cornereva unde se confecționează cimpoaie (Caraș-Severin); Stănești (fluiere), Crasna (fluiere, cavale, flaute), Novaci (fluiere) (Gorj); Comarnic unde sunt confecționate țitere (Prahova); Sadu (fluiere) (Sibiu); Horezu, Costești și Vaideeni (VÎlcea). Datorită exotismului lor ca și a numeroaselor pagini literare ce le-au fost dedicate, tîrgurile de oi și de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și de arh.: mănăstire românească (ortodoxă), - m.arh.: biserica din Sebeșel, cu picturi de Sava Henția; - m. m.: monument din piatră Sava Henția, născut aici (1848-1904), participant la războiul de independență din 1877, autor Tudor Panaint; - etnografie și folclor: - echipe de fluierași, centru artizanal, o secție a sălii populare de artă pentru olărit, - centru de ceramică, important centru de pictură pe sticlă, satul Laz, centru renumit de cusături-țesături, - renumite tîrguri de oi cu veche tradiție; - hidrocentrala cu lac de baraj la Tău
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tradiție; - hidrocentrala cu lac de baraj la Tău. SĂLIȘTEA. - m. arh.: Schitul Lactea cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un centru de cultură. ȘUGAG. - centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară, a doua duminică din august „În Poiană”; - animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică de interes local; - cabana Oașa, punct de plecare În munții Șureanu, la care se adaugă Încă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și epoca feudală; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, festivalul colindelor laice; - centru pomicol. JUDEȚUL GORJ BAIA DE FIER. - m. n.: Peștera Muierii electrificată din 1963 (prima din țară); - etnografie și folclor: port popular ciobănesc, formația de fluierași laureată; - muzeu. - mari crescători de oi; - Industria prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații de dansuri și cor laureate, centru artizanal de covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe măgari), - ape minerale și nămol În satul Pociovaliște, cătunul Hulubă, - m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
națională de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe valea Sohodolului (chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș); - cabana Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească; - etnografie și folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi interioare - Tismana reprezintă un vechi centru de cultură (școală de caligrafie) și are un
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș); - cabana Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească; - etnografie și folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi interioare - Tismana reprezintă un vechi centru de cultură (școală de caligrafie) și are un muzeu cu elemente de artă medievală; - etnografie și folclor: -vatră folclorică; - obiceiul pastoral al măsuratului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
CÎmpul peșterii” de la care se poate ajunge la „Peștera Mare”, - m.n.: cheile Topolnița. - vatră folclorică și etnografică; - datini și obiceiuri: „Aretu” ținut toamna cînd se desfac turmele de oi; - formație de dansuri renumită - ansamblul folcloric din satul Costești; - formație de fluierași; - centru artizanal; - elemenete deosebite de port popular; - lacuri cu caracter temporar Balta și Gornovița; - izvoare de ape minerale; - mari crescătorii de vaci; - condiții optime pentru sat turistic. BAIA DE ARAMĂ. - m. arh.: biserica din lemn (cartier Tarnița), - m. arh.: biserica
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Casa Machedon, Casa În care a pictat pictorul Sava Honția; - m. arh.: Biserica fostului schit Vespezi cu turnul clopotniță; - m. m.: cruce de piatră - 1741; - etnografie și folclor: - cor țărănesc cu peste 100 coriști de Înaltă ținută artistică; - echipă de fluierași; - constructori de țitere. - popas turistic de la Cernica; - pensiuni turistice. SINAIA. - m. arh.: mănăstirea Sinaia - biserica veche, biserica Sf, Treime, chiliile, incinta veche, - m. arh.: Ansamblul Peleș (castelul Peleș, Pelișor, clădirile anexă, moara hidraulică a mănăstirii Sinaia, parcul), - m.arh.: cazinoul-construit după
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lacului și Valea Sadului. SADU. - prima hidrocentrală din România ce produce curent electric pentru Sibiu (1896) Sadu I care funcționează și astăzi; - hidrocentrale noi: Sadu II (1907); - trei lacuri de acumulare; - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, formație de fluierași laureată, realizatori de instrumente musicale populare (fluiere); - izvor de apă sărată denumit Saramura de pe Tocile; - aici s-a născut Ioan Inochintie Micu Klein (1692-1768) - promotorul luptei politice a românilor si Ioan Pinariu Molnar (1779-1815) - iluminist și medic roman precum și Samuel
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1653); - etnografie și folclor: centru artizanal (cojoace), ansamblu folcloric laureat (Sebeș de Jos); - muzeu sătesc (local), expune date după prima școală românească, cu o vechime de peste 277 ani. JUDEȚUL VÎLCEA BOIȘOARA. - centru etnografic și folcloric: vatră folclorică, formație de fluierași. BREZOI. - m. i.: monumentul eroilor din primul război mondial dedicat eroilor de pe Întreaga Vale a Lotrului; - m.i.: cimitirul eroilor din primul război mondial, aflat În satul Proieni-Călinești; - m. arh.: biserica de lemn din cimitirul localității (construită În 1801); - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ctitor Mitropolit Ștefan, În sat Pietreni; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (a doua jum. a sec. XVIII), cu pictură, sat Pietreni, cartier Ciorbești, - centru etnografic și folcloric: formație de cor laureată, arta cioplirii lemnului, meșteri făurari de instrumente muzicale - fluiere; - băile Costești, cu ape minerale bogate În sulf și iod - stațiune de interes local; - vile și pavilioane; - pensiunea Nicoleta. CÎINENI. - săpături arheologice: - urmele unui pod de peste Olt - „Podul lui Traian”, - castru roamn „Pons Vetus” (Podul Vechi), la punctul numit „Turnulețe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]