5,226 matches
-
că-n departe/ ne desparte/ un neant de nepătruns?” Încearcă, zbătându-se în retorta întrebărilor în care ard doruri, să deslușească misterul iubirii neîmplinite... Dar „Cântecul inimii” care „n-are contur/ când iubire țâșnește matur/ în orice gând/ aripi mari fluturând”, îl poartă prin labirintul amintirii iubitei căreia încearcă să-i fure „dragul de demult/ tinerescul tumult/ ce-a izbucnit luminos din obscur”. Hoinărește, poetul, „Aiurea”, zbuciumându-se prin „hăuri meschine” dar nepierzându-și speranța de-a zări... seninul... Din penelul
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
palid și intermitent. Fire sticloase și rare de iarbă străpung fără convingere cochilia roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil unduitoarea procesiune ce înaintează peste întinderea pustie pe care
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
plăpândă și efemeră în vasta și orbitoarea semiobscuritate, pâlpâi agonic. Deodată proteza unui picior, proteza unei mâini și o perucă bărbătească se detașează de grosul masei. Mâna, suprapusă piciorului vârât într-un bocanc militar, se cațără pe coama unui gnais, fluturând în degetele rășchirate peruca decolorată. Un glas cavernos împunge zarea, făcând uriașul convoi să se oprească și să asculte Inspirata Tripletă: „Încotro te îndrepți, Popor al Protezelor, spre ce țel iluzoriu îți porți pașii? Lumina aceea e înșelătoare, Universul spre
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DECOR DE TOAMNĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-ai pus pe frunte lauri de parcă ar fi săruturi În piept încă mai simt aripile de flutur. Mireasma crizantemei s-a răspândit în aer, O lacrimă de toamnă se scurge printr-un vaier. O frunză îngălbenită se lăfăie-n rugină Atâta inocență nu are nici o vină. Penelul unui mag picteaza un covor, Sărutul unui strop se prinde
DECOR DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347063_a_348392]
-
peste ele dorul tău hoinar; Și-apoi să-mi spui, încet, povestea ta de dor, Romanța ta-nălțându-mă spre zbor, Și să plutesc pe-aripi de lună, zâmbind a fericire, Să nu simt trupul meu izbindu-se de nemurire... Fluturi culegi din gândurile-mi amețite de suspine: Se-avântă-n dulcele abis, în salturi baladine... Privește doar spre dansul lor incert! Visează-mă, iubește-mă... n-am să te cert! Blue Mireille, 05.10.2015 Referință Bibliografică: Susur / Mirela Stancu : Confluențe Literare
SUSUR de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347144_a_348473]
-
să te descurci printre străini. Ce vrei să stai numai cu noi și la țară? Vreau să văd dacă ești deșteaptă cum te vedem noi?!” și până să-și termine frază, deja biletul de tabără, luat de la școală, mi-l flutura în dreptul nasului. Nu înțelegeam, de ce mă vedea mare? Era drept că peste două luni împlineam opt ani, dar erau și alții mai mari decât mine și nu fuseseră niciodată într-o tabără. Eram convinsă că numai tăticu mă iubea, pentru că
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
dacă îți băga cornul în burtă, mă nenoroceai! Și certându-mă din cauza neglijenței mele, a început să mă scuture de praf. Îmi înghițeam lacrimile greu; în primul rând mă făcusem de rușine și în al doilea, rochia era sfâșiată și flutura pe mine ca un drapel. Așa de tare mă azvârlise, că o sanda îmi sărise din picior și nu știam pe unde zăcea, dar cel mai trist era că trebuia să plec acasă să mă schimb. Uitasem că piciorul mă
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CE N-AȘ DA Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Doamne, ce n-aș da să-mi flutur Pletele în vânt cumplit, Toată tristețea să-mi scutur De pe dorul învechit, Să-mi acopăr disperarea De-a te mângâia pe frunte, Atingând palma cu zarea Undeva, pe-un vârf de munte! Doamne, ce n-aș da să-ți picur
CE N-AŞ DA de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357240_a_358569]
-
a se domoli furtuna În oceanele secate, Când ignorai semiluna Printre versurile toate! Ce n-aș da s-aud iar stropii Lovind piatra sfărămată Din trotuarul, unde plopii Ne-au zărit întăia dată. Doamne, ce n-aș da să-mi flutur Pletele în vânt cumplit, Să zbor pe aripi de vultur, Dar, mi-e teamă, c-am albit! Referință Bibliografică: Ce n-aș da / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26 septembrie 2011. Drepturi de Autor
CE N-AŞ DA de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357240_a_358569]
-
obiceiuri care au promovat și continuă să promoveze folclorul românesc de calitate. Sperăm că ediția din acest an să se bucure de participarea următorilor invitați: Vasilica Tătaru Nastase și Criști Nastase, Maria Tătaru, Anton Achitei, Viorica Macovei, Călin Brateanu, Angelica Flutur, Marius Zgaianu, Lăură Haidău, Andreea Chisălița, Constantin Bahrin, Sofia Vicoveanca, Margareta Clipă, Augustina Dogot, Maria Iliut, Rodica Buhna, Nicolae Glib și alții. Totodată, își vor da concursul Ansamblurile Folclorice din Poiana Stampei, Ciocănești, Pojorâta, Malini, Sfântu Ilie, Ceața urșilor din
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
TREC PĂSĂRILE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Trec păsările și-n zborul auster Se simte iz de poama și de cântec, Pe cer cărări croite în efemer Deasupra noastră flutură descântec. Coboară brumele cu gura arsă E timpul ce forțează la tăcere, Și ploi îndurerate lacrimi varsă În sângele mai leneș din artere. Se pierd în toamna tristele frunzișuri Se strâng încet vietățile în sol, Din sticlă mata, dealuri și
TREC PĂSĂRILE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357351_a_358680]
-
cum să-l ascunzi,Pe chipuri să stea încrustat,Fără vreun credit sau dobânziToți să iubim ... XXXII. CE N-AȘ DA, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011. Doamne, ce n-aș da să-mi flutur Pletele în vânt cumplit, Toată tristețea să-mi scutur De pe dorul învechit, Să-mi acopăr disperarea De-a te mângâia pe frunte, Atingând palma cu zarea Undeva, pe-un vârf de munte! Doamne, ce n-aș da să-ți picur
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
BURTEA, Brăila „Sufletul meu friguros se încălzește și vibrează puternic la vederea acestor mirifice pasteluri, învăluite în borangicul (nu mătasea) de lumină și iubire. Atâta alb mângâietor de catifea, atâta puritate de crin, atâta frăgezime de floare, atâta gingășie de flutur și suavitatea pânzei de păianjen, atâta căldură de pâine coaptă! Toate, reverberând din irizația versurilor, îmi răscolesc amintirile din copilărie și îmi umezesc ochii. Ochi care au (re)văzut și (re)simțit (o)dată aceste pasteluri. Doamna Maricica Stroia, autoarea
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
la un turc pă care-l trage ea dă limbă dă fo doo zâle-ncoa’! Obiectivul telefonului G3 al șefului aduse în prim plan, o balenă neagră eșuată pe nisipul de un auriu strălucitor al plajei. Balena cu turban roșu își flutura aripa dreaptă încărcată de inele și brățări către Costel. - Săru-mâna, tanti, și să știi că am dat de mâncare la rațe, iar la noi, la Fâlfani totu-i bine, rosti directorul general formula consacrată pentru comunicarea cu teribila lui mătușă
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
ruginit pe trupuri, Prin păr o brumă își aleargă talpa, Și amintiri ne picură săruturi. Din când în când emoția ne plânge, Un clopoțel suspină pe un gând, Suntem din nou a XII-a F la Zinca, Adolescența în năzbâtii, fluturând. Pe umeri vremea și-a depus fiorul Ne-a prins în dinți o margine de lună, Azi la-ntâlnirea după trei decenii Profesori dragi vă sărutăm pe mână. Privim icoana DOAMNEI diriginte Mai dojenindu-ne în pauze matern Și rușinoși
REVEDERE 30 DE ANI DE LA TERMINAREA LICEULUI ZINCA GOLESCU PITESTI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357846_a_359175]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > AGONIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 500 din 14 mai 2012 Toate Articolele Autorului față în față metereze, archebuze și baliste care flutură batiste din ținuturi calabreze acareturile mixte, jucăriile chineze dorm cu simțurile treze și visează ametiste gândurile prind să sape nopțile un alt prăpăd oamenii doar nu mai văd din mulțimea de atrape, agonia lor hibridă dintr-o nouă atlantidă! Referință
AGONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357878_a_359207]
-
Tatăl nostru ceresc”. Mult mai târziu, am realizat de ce îi era teamă dascălului meu, dar am continuat să port în suflet înalta semnificație a zilei de 10 Mai, despre care scriitorul român Panait Cerna spunea: „S-aprind lumini lângă lumine/ Și flutură steag lângă steag,/ Te simți mai viu, mai bun, și-ți vine/ Să-mbrățișezi pe toți, de drag,/ E ziua neamului ne-nvins,/ E Zece Maiu. Tot cerul pare/ Un lampadar imens, aprins/ Anume pentru sărbătoare./ Târât de valuri fericite
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nedivina comedie În loc să privim în față Oamenii, privim în oglinda orbitoare A orgoliului propriu, O durere de dinți ne doboară, Devenim iar oameni, Ca oamenii. Tu, cel onorat cu titluri și premii, Ce mândră îți flutură barba, Tresaltă bărbia cu toată mândria, Dar piedestalul pârâie, plânge, granitul se frânge, redevii om ca toți oamenii, bun ca o pâine, de mâine. Adio poate fi odios, un cuțit Sau o floare pe un mormânt neînceput, Mai mulți prieteni
NEDIVINA COMEDIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357974_a_359303]
-
ruginit pe trupuri, Prin păr o brumă își aleargă talpa, Și amintiri ne picură săruturi. Din când în când emoția ne plânge, Un clopoțel suspină pe un gând, Suntem din nou a XII-a F la Zinca, Adolescența în năzbâtii, fluturând. Pe umeri vremea și-a depus fiorul Ne-a prins în dinți o margine de lună, Azi la-ntâlnirea după trei decenii Profesori dragi vă sărutăm pe mână. Privim icoana DOAMNEI diriginte Mai dojenindu-ne în pauze matern Și rușinoși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
ruginit pe trupuri,Prin păr o brumă își aleargă talpa,Și amintiri ne picură săruturi.Din când în când emoția ne plânge,Un clopoțel suspină pe un gând,Suntem din nou a XII-a F la Zinca, Adolescența în năzbâtii, fluturând.Pe umeri vremea și-a depus fiorulNe-a prins în dinți o margine de lună,Azi la-ntâlnirea după trei decenii Profesori dragi vă sărutăm pe mână.Privim icoana DOAMNEI diriginteMai dojenindu-ne în pauze maternși rușinoși ne aplecăm genunchii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
boala” lui, ,,păcat” pentru care Eminescu o iartă. Eminescu s-a manifestat de mai multe ori „într-un acces de gelozie!” față de Caragiale.Se spune că chiar ar fi vrut să-l împuște cu un pistol pe care i-l fluturase pe la nas. Nu l-a iertat însă niciodata pe Caragiale pentru comportarea sa și i-a cerut să restituie scrisorile primite de la Veronica. O asemenea scenă dură se întâmplă chiar într-una din ședințele Junimii, în casa Kremnitzilor, de Crăciun
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
un complex mistuitor de senzații. Cele două emisfere tremurătoare prinse într-o cadență senzorială, atingînd plenitudinea sensului. Care era sensul? Scufundarea în acea umedă fantă a beatitudinii cosmice! Livada cea plesnind de mustul fructelor coapte. Muzica emisferelor, roșul drapelelor ce flutură în vînt, exacerbarea libidoului, impulsurile pasionale. Toate aceste simboluri reprezintă renașterea omului, nu înfrîngerea lui. Roșul nu este culoarea interdicției, ci incitarea la pasiuni fulminante. Bulat Okudjava i-a făcut cu ochiul lui Mancuse. Uite că asista, își zicea el
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
de cleștar, lasă gheța ce le-mbracă să prelingă stropi de apă. Cade acum o picătură și alta se pregătește, gheața râului în raze și cristale-ncet pleznește. Zăresc peștii curcubeu, aurii și argintii, ce-și pun solzii in valoare, fluturând din aripioare. Susur duios se aude, „Simfonii de primăvară”, și pe maluri, dalbe flori scot căpșorul din zăpadă. Tot privești și nu ai crede că gingașii ghiocei, cu lăncile din smarald, scot clinchet de clopoței. O boare de vânt ușoară
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
De curînd am văzut la televizor o grandioasă manifestație de prețuire a poporului din Coreea de Nord pentru marele lor conducător iluminat de zei. Mii de copii pe un stadion uriaș și milioane de oameni dansau în piețele publice, mărșăluiau fericiți și fluturau drapele ... și mi s-a făcut rău la gîndul că toată acea mulțime va fi în curînd scoasă din făgașul ei și aruncată printre lăzile de gunoaie și prin canalele aurolacilor, care sînt ca o pată pe obrazul umanității. Ce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
și ... nu e prima oară ... . Și albul a -nceput să-mi doară de când, toți crinii lumii mi se-odihnesc, cuminți, la tâmplă Și-s ... tot mai mulți ... Și tâmpla tot mai albă... Și gândurile-mi sângerează, toate, TU, ... fă-le fluturi, Doamne ! să pot ... îmbrățișa o dimineață fără s-o doară,.. Și zborul, Doamne, zborul fă-mi-l verb ! Eu zbor ... tu zbori ... . Parc-am uitat a-l conjuga ... ... și doare ... Referință Bibliografică: Să nu mai doară..... / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare
SĂ NU MAI DOARĂ..... de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358522_a_359851]