2,803 matches
-
locuitorii comunei să se refugieze în alte zone ale țării, în deosebi în partea de vest a Munteniei și în Oltenia. în această perioadă, populația din comună a dus o viață foarte grea, ea trebuind să lupte cu greutățile războiului, foametea, bolile, sărăcia, împotriva cămătarilor, speculanților și negustorilor. Invazia rușilor a dus și mai mult la scăderea nivelului vieții, la jefuirea a forțată a populației, la scăderea șeptelului de animale. Animalele erau luate forțat de la femeile rămase acasă, fie pentru transportul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
viitorul Pământului: Baba Vanga și oamenii de știință".) Sunt contabilizate aici sistematic mai multe scenarii pesimiste despre viitorul/ sfârșitul lumii. Unele sunt de-a dreptul catastrofice. Maleficele personaje principale ale acestor mondiale tragedii sunt virușii și bolile, cutremurele și inundațiile, foametea și sărăcia, mediul natural degradat și nanotehnologiile, războaiele și terorismul, suprapopularea și poluarea, încălzirea globală și răcirea bruscă a vremii, masonii, evreii și implanturile de cipuri, guvernul unic mondial și secularizarea etc. Victimele suntem întotdeauna noi, oamenii obișnuiți. Iată un
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
60 până la 65 mii de care de lemne spre a confecționa câtimea de pesmet cerută și câți oameni oare sunt trebuitori pentru a tăia și a transporta acest lemn ?... Dar nimeni nu se oprește la asemene calcule, din care cauză foametea s-a declarat în ținuturile Tecuciului și Fălciului, iar în câteva luni va bântui întreaga Moldovă, dacă nu se iau măsuri spre a menaja mai mult pe locuitor. Țăranii, mai ales acei care și-au pierdut boii, fie cărând provizii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lui Tito, Croația, în satul Glina, aproape de Zagreb, poliția a arestat un numar de aproximativ 200 țărani „care opuseseră rezistență autorităților titoiste ce luau cu forța de la țărani cereale din noua recolta”. Conform spuselor publicației, Iugoslavia ar fi amenințată cu foametea, „guvernul tito-fascist luând hotărârea să reducă rația de pâine cu 10%”. Conform articolului „Țărănimea iugoslavă lupta împotriva rânduielilor fasciste ale clicii lui Tito”, presa de la Belgrad ar fi recunoscut că agricultorii iugoslavi au refuzat în toamna și primăvară să însămânțeze
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
excluderea participării și a inițiativei membrilor simpli cadre sau deținuți -, deveniți milogi ai sistemului; 6. disprețul față de drepturile deținuților, considerate adevărate mofturi prin comparație cu drepturile victimelor sau ale cadrelor (disprețuite și ele, la rîndul lor); 7. indiferența față de mizerie, foamete, frig, boli, violuri, bătăi, furturi, abuzuri etc. considerate probleme minore față de "adevăratele probleme", legate de integrarea în Uniunea Europeană; 8. predominanța subocupării, a inactivității sau a unor activități brute, monotone și neatractive; 9. monopolul asupra pedepsei și viziunea retributivă asupra justiției
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de mâncare cailor, eu stăteam și păzeam marfa. De când au început concentrările, urmate de perioada războiului, am fost aghiotantul mamei,util și folosit la toate treburile gospodărești, eu fiind cel mai vârstnic fecior al tatei. Nici în perioada secetei, a foametei, nu am avut prilejul să plec nicăieri, că tata a avut grijă să strângă alimentele încă din primăvara anului 1946 și nu am dus lipsă de nimic, ba mai dădeam și la rudele noastre care erau în suferință Când vedeam
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
noștri cu traistele pline în spate cu țesături, haine, scoarțe și cine știe câte mai duceau și plecau, mi se umpleau ochii de lacrimi, nu de jale ci de invidie că nu plecam și eu, de și știam că era foarte greu. Foametea a fost în iarna anului 1946/1947 și transportul pe tren era extrem de greu și ca un paradox păgân, iarna,era similară cu cea din Siberia, spuneau foștii prizonieri de rozboi, care-și petrecuse o vreme prin acele meleaguri. Mulți
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
granițe. În același timp, respectând drepturile legal câștigate, noi știm că de azi înainte, trebuie asigurată, în slujbe și în intreprinderi, întâietatea ce se cuvine românilor în țara lor, o grijă deosebită pentru tineretul care nu poate rămâne osândit la foamete și deznădejde. De asemeni, în ajutoarele pentru școli și biserici se va asigura proporția ce se cuvine numărului de credincioși. Cetățeni! După frământarea grozavă de astăzi, se naște o lume nouă și, ca și altă dată, în toate împrejurările mari
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fetiță mai mică decât mine, Doina, care nu-mi da atenția ce mi se părea că merit. N-am purtat prin urmare cu mine, în orașul de la Dunăre, amintiri prea vesele. Acolo, ne așteptau câteva luni penibile, dacă nu de foamete, însă de trai prost - aproape în fiecare zi numai fasole la masă: criza economică din vremea guvernării lui Nicolae Iorga, când nu se plăteau salariile. Accidentul n-a fost ceva excepțional în existența fizică a mamei mele: ca fată și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe vremea feudalismului. Cu ocazia " Marii Întemnițări" din 16562, una dintr-o sută de persoane era întemnițată la Paris. Dar nici spitalul general și nici temnițele nu au reușit să împiedice cerșetoria, mai ales când în oraș reapărea sărăcia și foametea. În fața creșterii problemelor sociale și a eșecului de a le împiedica, orașele au început să fie descrise ca locuri ale pierzaniei, periculoase și nesănătoase. Teama de asfixiere și infecție atingea paroxismul la sfârșitul Vechiului Regim. În afară de tema fiziocratică a "mâinilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aceea obținută de direcția școlii cu multe insistențe) în perioada cumplitei secete a anilor 1945-1946. Dar eram tânăr și obișnuit cu lipsurile. Au fost multe țări care ne-au sărit în ajutor cu alimente, haine etc., în acei ani de foamete provocată de secetă și de datoriile de război. Rețin ca mai importante "ajutorul american" și "ajutorul suedez", care au ajuns să fie distribuite, între altele, și prin Universitate ... și prin Secția de învățământ. De la Universitate m-am ales cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Bivolari, situat pe Valea Prutului, la 45 km nord de orașul Iași. Cu părere de rău mi-am luat rămas bun de la Școala Normală ieșeană care m-a găzduit în toată perioada studenției, anii cei mai grei de după război și foamete, ani traversați cu bine grație directorului Todicescu, acest om de rară generozitate, căruia mulți tineri studenți ai vremii, și nu numai noi, pedagogii, îi datorează realizarea universitară și nu numai, prin accesul la o masă caldă și un adăpost pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
teritoriul românesc, comițând mârșăvii de tot felul, violuri și crime; dar e de mirare? Minciună, ajutorul frățesc al URSS, care a fost, în realitate, un jaf organizat al României: rezervele de aur, petrolul, pădurile, minele, recoltele (să ne amintim de foametea din Moldova, din 1947, cauzată de rechiziționarea produselor agricole), totul fusese cedat sovieticilor de către comuniștii români pe care-i puseseră la conducere; ca să nu mai vorbim de întreținerea armatei sovietice staționate pe teritoriul românesc, până în 1958. Minciună, justiția adusă poporului
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
s-au adăugat efectele reformei agrare din martie 1945, care a limitat suprafața fermelor agricole la 50 ha, provocând exproprierea a 1,5 milioane de hectare redistribuite la aproape un milion de țărani într-o harababură de nedescris, responsabilă de foametea care a lovit îndeobște estul României, din 1945 până în 1947 (marea reformă agrară din 1921, hotărâtă de regele Ferdinand și partidele democratice, distribuise mult mai mult pământ, adică circa 6 milioane de hectare de teren arabil și păduri împărțite la
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
bogată în surse scrise, care ține de la începutul secolului al X-lea, pînă la începutul secolului al XI-lea. Desigur, foarte preocupați de lumea cealaltă, oamenii din Evul Mediu au avut tendința de a vedea în catastrofele umane (invazii, războaie, foamete, epidemii) sau naturale (cutremure de pămînt, inundații) și mai mult în fenomenele celeste (eclipse, comete), semne care anunțau sfîrșitul lumii. Anale și cronici le cataloghează după plac. Dar este greu de știut dacă ele au fost considerate ca fiind mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
interne, dar statul găsește mijlocul afirmării sale. Cînd, pentru prima dată după 987, puterea regală trece în mîinile unei ramuri colaterale, de Valois, a venit momentul să se facă un bilanț: bilanț strălucitor, dar discutabil din cauza nenorocirilor vremii. Război, ciumă, foamete: cei trei cavaleri ai Apocalipsului fură, în ochii oamenilor acelor vremi, răspunzători pentru o dramă pe care istoricii de astăzi o prezintă mai ales în termeni de depresiune și de crize. Într-adevăr, după mai multe secole de expansiune internă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a Creștinătății. De aceea trezirea va fi cu atît mai brutală. Deja numeroase semne ne permit să remarcăm nu numai sfîrșitul creșterii, dar și o răsturnare a conjuncturii: scădere a veniturilor de pe pămînturi, declin al tîrgurilor din Champagne, prima mare foamete din timpurile moderne în 1315-1317; și este foarte posibil ca "starea fumurilor" să fie o tentativă de a fixa o materie impozabilă în scădere. Criza politică. Dar criza cea mai vizibilă nu este nici demografică, nici economică. Ea este politică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secol orice redresare economică. Calculele făcute pentru cîteva provincii arată că, de la un indice 100 al populației către 1315, se trece la indici situați între 30 și 50 către 1450. Reculul este considerabil. Prăbușirea economică. Al treilea cavaler al Apocalipsei foametea se prezintă într-o manieră particulară în secolele al XIV-lea și al XV-lea. A existat în 1315-1317 o veritabilă foamete legată de condițiile de climă catastrofale. Dar este vorba mai ales de o adaptare dificilă a economiei rurale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
indici situați între 30 și 50 către 1450. Reculul este considerabil. Prăbușirea economică. Al treilea cavaler al Apocalipsei foametea se prezintă într-o manieră particulară în secolele al XIV-lea și al XV-lea. A existat în 1315-1317 o veritabilă foamete legată de condițiile de climă catastrofale. Dar este vorba mai ales de o adaptare dificilă a economiei rurale, cu alternanță de supraproducție și de subproducție, la scăderea demografică. În ansamblu, toți cei care trăiau din muncă sau din veniturile de pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
concepțiilor. În mod cert, asistăm imediat după criză la o viguroasă reluare a nupțialității și a fecundității, dar nu este vorba decît de un fenomen de recuperare. Criza poate avea diverse origini pe care le amintește invocația: "De ciumă, de foamete, de război, scapă-ne Doamne". Ciuma se menține în stare endemică pînă la mijlocul secolului al XVII-lea, izbucnind din cînd în cînd în epidemii brutale și ucigătoare. Celelalte boli epidemice, pulmonare sau digestive, sînt adesea agravate de foamete. Aceasta rezultă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ciumă, de foamete, de război, scapă-ne Doamne". Ciuma se menține în stare endemică pînă la mijlocul secolului al XVII-lea, izbucnind din cînd în cînd în epidemii brutale și ucigătoare. Celelalte boli epidemice, pulmonare sau digestive, sînt adesea agravate de foamete. Aceasta rezultă dintr-o criză de subzistență, adică dintr-o recoltă deficitară de grîne, ca urmare a unor condiții climatice rele. Foametea provoacă în curînd o asemenea scumpire a pîinii, aliment principal al claselor populare, încît membrii acestora nu și-
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cînd în cînd în epidemii brutale și ucigătoare. Celelalte boli epidemice, pulmonare sau digestive, sînt adesea agravate de foamete. Aceasta rezultă dintr-o criză de subzistență, adică dintr-o recoltă deficitară de grîne, ca urmare a unor condiții climatice rele. Foametea provoacă în curînd o asemenea scumpire a pîinii, aliment principal al claselor populare, încît membrii acestora nu și-o pot cumpăra, devenind prada ușoară a multor epidemii, cînd nu mor literalmente de foame. Activitățile economice Agricultura. 80 pînă la 90
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
devenit orfani în 1693, Pierre avea 18 ani, iar Marie șase săptămîni. Tatăl și mama lor au murit în aceeași lună și bunica lor Coutant îi crescu pînă la vîrsta la care își puteau cîștiga singuri existența. Dar survenind o foamete adusă de gerurile iernii lui 1709, ei au fost obligați să amaneteze mica lor fermă din Hallier, cea care este mai aproape de Guilloterie. Această bunică a spus nepoților săi orfani că a cumpărat pîine cu 12 livre și 50 de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bază de cifre făcută de un istoric de astăzi. 1. Criza la Orléans văzută de un contemporan: "În anul 1693, ca urmare a mîniei lui Dumnezeu pe drept supărat, Franța, deja slăbită de un război lung, a fost lovită de foametea cea mai mare și cea mai universală despre care s-a auzit vorbindu-se pînă acum. Grîul, care la Orléans valorase în anii precedenți 14 pînă la 15 livre, a urcat pînă la 110 livre; și încă era greu de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
După Pierre Deyon, Amiens, capitale provinciale. Étude sur la société urbaine au XVII/e siècle, Paris-La Haye, Mouton, 1967 Graficul de la Amiens dovedește existența relației evidente dintre creșterea prețului grîului, deci al pîinii, și supramortalitate. Prin scumpete, recolta slabă antrenează foametea și, în cazuri extreme, ca în 1694, moartea prin inaniție și, în același timp, scăderea dramatică a numărului de nașteri. Mărturia scrisă a unui orleanez contemporan descrie mecanismul foametei pusă pe seama mîniei lui Dumnezeu, de fapt cauzată de două recolte
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]