8,923 matches
-
sub forma următoarelor reguli: 1. Decizia administrării antibioticelor se bazează pe diagnosticul etiologic (bacteriologic), numai pentru germeni sensibili. 2. Alegerea antibioticului îndeplinește următoarele condiții: Să cuprindă în spectrul de acțiune germenul responsabil de infecție Să difuzeze și să concentreze în focarul infecției Să fie cât mai puțin toxic, mai bine tolerat și să nu fie contraindicat Să fie mai puțin costisitor (dar cu eficiența optimă). PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 51 Asocierile de antibiotice au indicații limitate (se prefera monoterapia
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de sensibilizare. 7. Ritmul de administrare trebuie să vizeze asigurarea unor nivele bactericide eficiente (de 4 ori mai mari decât concentrația minimă inhibitorie). 8. Durata tratamentului trebuie să fie suficientă în bolile cu potențial de cronicizare și în bolile cu focare greu sterilizabile. Antibioticoterapia nu trebuie prelungită inutil în bolile acute ciclice, cu tendință spontană la vindecare. 9. Controlul tratamentului este un standard de calitate al antibioticoterapiei infecțiilor severe și vizează eficacitatea sterilizantă, monitorizarea puterii bactericide (a serului, lichidului cefalorahidian, urinei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
greșită a datelor de laborator: începerea antibioticul înaintea recoltării produselor patologice sau în lipsa examenelor bacteriologice și a antibiogramei interpretarea eronată a unor germeni saprofiți 3. Indicarea nejustificată a antibioticelor pentru: febre neinfecțioase (alergii, neoplasme, colagenoze) agenți insensibili (infecții virale) colecții, focare profunde, care necesită asanare chirurgicală 4. Alegerea greșită a antibioticului din punct de vedere al spectrului, biodisponibilității, toxicității, dozelor, modului de administrare, asocierilor inadecvate 5. Profilaxie abuzivă. 3.6 Imunoterapia și imunoprofilaxia bolilor infecțioase Imunizarea poate fi dobândită pasiv, prin
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bacteriană (streptococi anaerobi). 5.2.4.6 Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 86 Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch-Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). 5.2.5 Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. Diferențierea categoriei etiologice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
33%) Hepatomegalia (20%) Erupția cutanată cu aspect maculo-papulos, scarlatiniform, hemoragic, urticarian sau papuloveziculos apare spontan în 5-10% dintre cazuri, frecvența erupției crescând semnificativ după administrarea ampicilinei (50-60%) Icterul (10%). 5.3.5 Diagnostic Datele epidemiologice sunt semnificative în cazul unui focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului de mononucleoză sunt: I. Evidențierea sindromului mononucleozic pe baza: Criteriilor clinice: febră, angină, adenopatie Criteriilor hematologice: leucocitoză cu limfomonocitoză și prezența limfocitelor atipice (Downey) II. Diagnosticul etiologic de mononucleoză infecțioasă Testul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de a produce imunizarea față de toxina difterică și se administrează la 24 ore după ser, intramuscular, în doză de 0,1 ml im. Administrarea toxinei se repetă în zilele 4, 7, 11, 18. Tratamentul antimicrobian are rolul de a steriliza focarul difteric. Antibioticul de elecție este Penicilina G administrată 600000 UI (12.500-25.000U/kg la copii) la 12 ore până se ameliorează disfagia, urmată în continuare până la 14 zile de Penicilina V 250 mg la 6 ore. Alternativele terapiei antibiotice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
toxinelor microbiene în sânge, cu însămânțarea secundară a germenilor în diverse organe și manifestări clinice sistemice severe. În concepția clasică a vechilor clinicieni, septicemia este un concept anatomoclinic, care presupune recunoașterea unor elemente bine stabilite: (1) poarta de intrare (2) focarul de multiplicare primară (poate coincide cu poarta de intrare) Infecțiile sistemice 142 (3) bacteriemia persistentă (4) focarele septice secundare (noi însămânțări microbiene). Concepția actuală stadializează infecțiile severe din punct de vedere al gravității, pornind de la sindromul de răspuns inflamator sistemic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
În concepția clasică a vechilor clinicieni, septicemia este un concept anatomoclinic, care presupune recunoașterea unor elemente bine stabilite: (1) poarta de intrare (2) focarul de multiplicare primară (poate coincide cu poarta de intrare) Infecțiile sistemice 142 (3) bacteriemia persistentă (4) focarele septice secundare (noi însămânțări microbiene). Concepția actuală stadializează infecțiile severe din punct de vedere al gravității, pornind de la sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) până la insuficiența de organ multiplă (MODS) (figura 8.1). Fig. 8.1 Relația infecție - SIRS (1
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tehnic și cu personal experimentat. Strategia de tratament a sepsisului cuprinde măsuri urgente, complexe, dinamice, care au în vedere următoarele obiective: I. Resuscitarea cardiorespiratorie (ABC), disponibilă la orice nivel de asistență medicală; II. Stăpânirea procesului septic prin controlul chirurgical al focarului infecțios și terapia antimicrobiană; III. Reechilibrarea hemodinamică și stabilizarea parametrilor monitorizați la valori „de siguranță”: Hb > 9 g/dl TA medie > 65 mmHg Infecțiile sistemice 149 SaO2 > 95% și PH > 7,2 Diureza > 50 ml/h IV. Combaterea tulburărilor de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
piocianic, Candida Imipenem-c / BL+AG + metronidazol +/ Fluconazol Cateter venos central Stafilococ alb, BGN, fungi Vancomicina + C3g +/Amfotericina B Infecțiile sistemice 152 8.6 Endocardita infecțioasă Endocardita infecțioasă este o formă particulară de infecție sistemică, cu evoluție aciclică (nelimitantă), în care focarul primar de multiplicare a germenilor este endocardul. Endocardita este favorizată de cele mai multe ori de cardiopatii preexistente, dar poate apare și pe un cord normal. După riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
criptococoza cerebrală, infecții cu VJC, CMV, VHS, VVZ). Cele mai frecvente modificări CT cerebrale sunt atrofiile cerebrale. Leucoencefalomielopatia multifocală progresivă (LEMP) este o demielinizare cauzată de reactivarea virusului papova (VJC), cu deteriorare intelectuală și psihomotorie progresivă și/sau semne de focar, care evoluează în afebrilitate. Encefalopatia HIV se caracterizează prin tulburări cognitive de tip subcortical frontal (atenție, concentrare, memorie), cu evoluție obișnuită lent progresivă către demență frontală și mutism. Mielopatia vacuolară apare prin semne piramidale în cadrul limfoamelor sau infecțiilor asociate cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cum ar fi: tuberculoza, sifilisul. Contraindicații temporare sau relative sunt reprezentate de infecții locale și locoregionale acute sau cronice. Intervenția se realizează după o pregătire preoperatorie a pacientului (investigații clinice și biologice uzuale; radiografie de sinusuri anterioare ale feței; asanarea focarelor de infecție depistate; testare la xilină), sub anestezie locală sau generală. Există mai multe tipuri de tehnici chirurgicale în funcție de incizia practicată. Tehnica Killian de rezecție subpericondro-mucoasă a porțiunilor deviate ale septului nazal presupune parcurgerea următorilor timpi operatori: incizie la 2-3
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
hemoragie, tumefacție nazală, cefalee, până la detamponare, hematom septal, hematom difuz al bolții palatine, hematom subpalpebral sau tardive: abces al septului în caz de hematom insuficient drenat; perforații tardiveîn cazul unor deficite vasculare; pericondrite, osteite; sinechii septo-turbinale; reîncălzirea postoperatorie a unor focare de infecție cronice: rinite, sinuzite, otite, amigdalite; prăbușirea piramidei nazale prin greșeli de tehnică) această intervenție presupune în cazul pacientului alergic un management adecvat. Managementul deviației de sept în rinita alergică După simptomatologia dominantă, pacienții cu rinită alergică se clasifică
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
dovedesc eficace și, în general, este bine tolerat de pacienți. * Afectarea pulmonară nu reprezintă prima indicație a tratamentului, dar poate fi studiată în viitor prin studii multicentrice. * Pacienții sub tratament trebuie monitorizați atent pentru prevenirea infecțiilor și altor complicați. 9. FOCARUL AMIGDALIAN ÎN PRACTICA ALERGOLOGICĂ * Anginele streptococice-diagnostic * Tratamentul anginei cu streptococ beta hemolitic * Amigdalita cronică-focar de infecție Importanța anginelor streptococice în practica medicală este în egală măsură clinică, epidemiologică și terapeutică. Deoarece aceste afecțiuni sunt abordate atât la nivelul medicinei primare
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
fi mai bine puse în evidență. În anumite situații deshidratare, infiltrație cu săruri calcarecazeumul intracriptic se poate transforma în calcul amigdalian (amigdalolit). Ganglionii subangulomandibulari sunt palpabili și uneori sensibili. O problemă dificilă de diagnostic o reprezintă etichetarea amigdalei bolnave drept focar de infecție, responsabil de complicațiile la distanță. Teoria infecției de focar a fost introdusă de Billings în 1912 și a rămas de-a lungul timpului subiectul unor controverse datorită complexității sale. Interesul principal s-a concentrat asupra problemei amigdaliene pentru că
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
cu săruri calcarecazeumul intracriptic se poate transforma în calcul amigdalian (amigdalolit). Ganglionii subangulomandibulari sunt palpabili și uneori sensibili. O problemă dificilă de diagnostic o reprezintă etichetarea amigdalei bolnave drept focar de infecție, responsabil de complicațiile la distanță. Teoria infecției de focar a fost introdusă de Billings în 1912 și a rămas de-a lungul timpului subiectul unor controverse datorită complexității sale. Interesul principal s-a concentrat asupra problemei amigdaliene pentru că focarul amigdalian reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții de focar
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
de infecție, responsabil de complicațiile la distanță. Teoria infecției de focar a fost introdusă de Billings în 1912 și a rămas de-a lungul timpului subiectul unor controverse datorită complexității sale. Interesul principal s-a concentrat asupra problemei amigdaliene pentru că focarul amigdalian reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții de focar din organism, iar principalele consecințe ale sale (cardio-vasculare, renale, reumatismale etc.) ocupă un loc important în morbiditatea generală. Pentru a fi patogen, focarul de infecție trebuie să exprime unele caracteristici
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
focar a fost introdusă de Billings în 1912 și a rămas de-a lungul timpului subiectul unor controverse datorită complexității sale. Interesul principal s-a concentrat asupra problemei amigdaliene pentru că focarul amigdalian reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții de focar din organism, iar principalele consecințe ale sale (cardio-vasculare, renale, reumatismale etc.) ocupă un loc important în morbiditatea generală. Pentru a fi patogen, focarul de infecție trebuie să exprime unele caracteristici definite drept condiții de patogenitate: 1. să fie situat în
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
s-a concentrat asupra problemei amigdaliene pentru că focarul amigdalian reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții de focar din organism, iar principalele consecințe ale sale (cardio-vasculare, renale, reumatismale etc.) ocupă un loc important în morbiditatea generală. Pentru a fi patogen, focarul de infecție trebuie să exprime unele caracteristici definite drept condiții de patogenitate: 1. să fie situat în aria unor țesuturi limfoide imuno-competente; 2. să fie delimitat prin țesut de granulație slab vascularizat, ce limitează acțiunea factorilor de apărare circulanți, dar
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
fie delimitat prin țesut de granulație slab vascularizat, ce limitează acțiunea factorilor de apărare circulanți, dar, în același timp permite un drenaj extrafocal episodic; 3. să fie populat cu germeni având o antigenitate particulară; 4. să fie prezente la nivelul focarului o serie de procese de degradare morfologică a germenilor; 5. să se dezvolte la acest nivel reacții general-inflamatorii și disimune; 6. să existe o corelație clinică între activarea focarului infecțios și evoluția bolii de fond; 7. să apară o atenuare
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
germeni având o antigenitate particulară; 4. să fie prezente la nivelul focarului o serie de procese de degradare morfologică a germenilor; 5. să se dezvolte la acest nivel reacții general-inflamatorii și disimune; 6. să existe o corelație clinică între activarea focarului infecțios și evoluția bolii de fond; 7. să apară o atenuare a evoluției bolii de fond după eradicarea corectă a focarului. Într-un focar de infecție, prin ruperea celor două bariere morfologică (reprezentată de țesuturile din jur) și imunologică (dată
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
5. să se dezvolte la acest nivel reacții general-inflamatorii și disimune; 6. să existe o corelație clinică între activarea focarului infecțios și evoluția bolii de fond; 7. să apară o atenuare a evoluției bolii de fond după eradicarea corectă a focarului. Într-un focar de infecție, prin ruperea celor două bariere morfologică (reprezentată de țesuturile din jur) și imunologică (dată de imunizarea țesuturilor vecine)apar manifestări la distanță printrun mecanism alergic de autoagresiune. În condiții fiziologice amigdala are rol de barieră
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
dezvolte la acest nivel reacții general-inflamatorii și disimune; 6. să existe o corelație clinică între activarea focarului infecțios și evoluția bolii de fond; 7. să apară o atenuare a evoluției bolii de fond după eradicarea corectă a focarului. Într-un focar de infecție, prin ruperea celor două bariere morfologică (reprezentată de țesuturile din jur) și imunologică (dată de imunizarea țesuturilor vecine)apar manifestări la distanță printrun mecanism alergic de autoagresiune. În condiții fiziologice amigdala are rol de barieră, dar în situații
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
condiții fiziologice amigdala are rol de barieră, dar în situații patologice devine poartă de intrare (s-a dovedit experimental că agenții patogeni ai mediului înconjurător pot pătrunde prin amigdală în organism). Potențialul amigdalei palatine de a se transforma într-un focar de infecție este dat de: * sistemul său criptic, în care microbii rămân în viață și sunt gata oricând să atace sau să pătrundă în organism. Acest fapt nu este condiționat de vârsta individului, ci de rezistența imunobiologică locală și generală
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
fidel și real la examenul bacteriologic al exsudatului faringian; mai util se dovedește a fi examenul bacteriologic practicat pe amigdalele îndepărtate chirurgical (Mulfay, 1993). În concluzie se poate afirma că amigdala palatină este funcțional activă până la saturație infecțioasă când devine focar de infecție. Diagnosticul focarului de infecție amigdalian include următoarele date: * anamneza - prezența anginelor repetate în antecedentele personale patologice; * simptomatologia - inconstant tuse seacă matinală (tuse amigdaliană) hipersensibilitate la frig sau la schimbările de temperatură, senzație de deglutiție dureroasă, frecvente cataruri rino-faringiene
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]