5,879 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > MIRCEA CÂRȚIȘOREAN-RAȚIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAȚIE PRIMORDIALĂ ȘI IREPROȘABILĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mircea Cârțișorean-Rațiu, tânăr de ani treizeci și patru, abia începuți a fi vârstă de la care pornesc praguri și cumpene, are deja o
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
ani treizeci și patru, abia începuți a fi vârstă de la care pornesc praguri și cumpene, are deja o cosubstanțiabilitate a biografiei ce denotă seriozitate, înzestrare artistică, afinitate cu latura umanistă a preocupărilor. Vocația primordială și ireproșabilă între acestea este iubirea de melosul folcloric pentru care are înclinații netemperate, răzbătând drept și cu repeziciune rară pe drumul spre scenă. Nu de pe acum, ci încă de mai înainte a cântat în spectacole care îi amplifică meritele prin încorporarea în distribuția artiștilor mari din folclorul muzical
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
i-am cunoscut pe regretatul folclorist Ioan T. Florea și pe renumitul profesor coregraf Viorel Nistor-hartibacean cu rădacinile în Sibiu, sub îndrumarea cărora am urcat prima data pe scenă, alături de Ansamblul Doina Mureșului din Arad. Am debutat într-un spectacol folcloric, în cadrul Târgului de pe Muntele Găina, în anul 1999. Erau mii de oameni prezenți, iar eu urcam pe scenă alături de Maria Ciobanu, Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocșa, Nineta Popa, Sava Negrean Brudașcu, Ionuț Fulea.... era un sentiment care îmi tăia răsuflarea
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
recunoașteri s-au fructificat prestațiile tale artistice pe care le prezinți în lumina unor izbânzi? În anul 2011 am început colaborarea cu Asociația Cultural Artistică Făgețeana din Făget, județul Timiș, coordonată de către Ioan Gheorghe Oltean, publicist și realizator de emisiuni folclorice pentru care cuvântul recunoștință acoperă expresia tuturor sentimentelor mele.Împreună am demarat mai multe proiecte culturale, spectacole de televiziune, publicări de cărți, reviste culturale, emisiuni folclorice la diferite posturi naționale de televiziune, dar și proiecte legale de conferire a titlurilor
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
din Făget, județul Timiș, coordonată de către Ioan Gheorghe Oltean, publicist și realizator de emisiuni folclorice pentru care cuvântul recunoștință acoperă expresia tuturor sentimentelor mele.Împreună am demarat mai multe proiecte culturale, spectacole de televiziune, publicări de cărți, reviste culturale, emisiuni folclorice la diferite posturi naționale de televiziune, dar și proiecte legale de conferire a titlurilor de cetățeni de onoare interpreților Cornel Veselău, Valeria Toader, Maria Badiu sau Mihaela Petrovici. Tot în anul 2011 am fost nominalizat la Gala cântecului popular românesc
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
sau Mihaela Petrovici. Tot în anul 2011 am fost nominalizat la Gala cântecului popular românesc, secțiunea „Zona Pastorală”, eveniment realizat de Ministerul Culturii, în colaborare cu postul de televiziune Etno Tv. Timp de doi ani am realizat săptămânal o emisiune folclorică la postul de radio „Victoria” din Vârșeț, Serbia, înființat de un românul de ispravă, Ioan Tudoran, bănățean din Banatul sârbesc. Au fost prezenți în emisiunea „Dor de cântec” interpreți consacrați, adevărate valori ale melosului popular, precum Benone Sinulescu, Ana Pacatiuș
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
Măi peline, măi peline”, „M-o trimis taica la târg”, „De la Cârța, mai la vale”, „Dragu mi-i cioban să fiu”, „La Sibiu și-n Boișoara”... Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mircea Cârțișorean-Rațiu. Iubirea de melosul folcloric, vocație primordială și ireproșabilă / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1613, Anul V, 01 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
informații, ca și maestrul Benone Sinulescu, cel care m-a ținut din scurt, îndemnându-mă să scriu despre unii artiști pe care altminteri i-aș fi omis și povestindu-mi în dese discuții întâmplări din fabuloasa lume a spectacolului muzical folcloric, în care a trăit o viață, fiind azi unul dintre cei mai de seamă artiști ai neamului românesc... Maestrul mi-a cerut să nu îl remarc frecvent în paginile cărții, cunoscută fiindu-i modestia, dar a fost cu neputință să
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
de seamă artiști ai neamului românesc... Maestrul mi-a cerut să nu îl remarc frecvent în paginile cărții, cunoscută fiindu-i modestia, dar a fost cu neputință să îi acopăr prezența mai mult decât mă lasă adevărul istoriei melosului nostru folcloric, la fundația căruia se află ca o coloană la bolta unei catedrale. Cât privește fondul de fotografie, el se datorează în primul rând artiștilor imaginii fotografice, cineastul George Dăscălescu, Daniel Angelescu, fotograful Casei Majestății Sale Regelui Mihai I, Ioana Chiriță
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
și accesorii ca brățara, cercelul, inelul... Bunătatea umană întrece în frumusețe un zăcământ de aur, o garderobă imperială, un lanț de bijuterii! Lăsându-le deoparte pe toate, după ce dăm ochilor ce e al ochilor, de față cu interpreta de muzică folclorică oltenească Mariana Ionescu Căpitănescu, detectăm prima frumusețe a ei, activă prin harul glasului muzical dar, mai cu seamă, profunda frumusețe: bunătatea. O bunătate naturală, o bunătate în tot: în surâs, în privire, în îmbrățișare, în generozitate cu oamenii...! Aceasta e
MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
-
din câmpia Olteniei, începând cu inima Gorjului și a ne rezuma la atât, nu am vorbi complet. Artista Mariana Ionescu Căpitănescu este în primul rând un om foarte frumos, și cu aceasta farmecă cel mai mult. Cu harul interpretării melosului folcloric bucură și face fericit pe cel ce-o ascultă, dar aceasta-i consolidează frumusețea, nu i-o zidește în ființă. Cântăreț poți să nu fii pe viață, dar frumos, da! Chiar și de n-ar cânta, Mariana Ionescu Căpitănescu tot
MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
-
în care juriul a deliberat, pe scenă s-a desfășurat câte un concert. Astfel, în prima seară au cântat studenții clasei de canto a lui Carmen Vasile, de la Universitatea de Muzică Oradea, iar în a doua seară au evoluat Ansamblul Folcloric Național "Transilvania" și Grupul Iza. Sâmbătă, concertul a fost susținut de profesorii Nora Denes, Marinel Petreuș și Călin Ionce, de Corul Recreart al Liceului de Artă, condus de Călin Ionce și de Grupul Folk Clasic. Cireașa de pe prăjitură a reprezentat
ŞTIRI DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344918_a_346247]
-
care îl va întreprinde alături de actorii Maia Morgenstern și Ion Caramitru îl vor însoți și partenerii lui de scenă de sâmbătă seară. Festivalul-Concurs "Muzica pentru toți" a fost organizat de Liceul de Artă, Inspectoratul Școlar Județean fiind partener, alături de Ansamblul Folcloric Național "Transilvania" și Primăria comunei Cicârlău. Anca GOJA Baia Mare 3 februarie 2011 Referință Bibliografică: Știri din Baia Mare / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 34, Anul I, 03 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Anca Goja : Toate Drepturile
ŞTIRI DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344918_a_346247]
-
provocare, mă ghicești și-mi dai culoare (Antologie de literatură pentru copii); ■Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Migrația polilor (catrene umoristice); ■Virgil Stan (Constantă) - Zborul spre stele (român); ■Boteanu Cornel (Baia de Arama - Mehedinți) - Iovana (român); ■Cristian Petru Bălan (SUA) - Eminescu și universul folcloric românesc (eseu); Daniel Dăian (Deva, Hunedoara) - Arbori de cristal (poeme) ■ Gina Zaharia (Buzău) - Reverie albastră (picturi Mihai Cătrună) - un proiect Însemne Culturale (versuri). - Sonete VUVU; ■ Valentina Nași (Tecuci) - RE(set) - român; ■ Cornel Boteanu (Baia de Arama, Mehedinți) - Înapoi în poveste (poeme); ■ Victor
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Scriitori > CRISTINA PETRIMAN - GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE DRUM - ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE Autor: Vasile Bele Publicat în: Ediția nr. 840 din 19 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Gânduri la început de drum - apariție muzical folclorică - CRISTINA PETRIMAN și prima ei realizare - un C. D., metaforic numit: ,,PENTRU BĂDIȚA DIN SAT". Prezentare: ,,Cântecul popular este precum binecuvântarea părinților, primită la vreme de călătorie, pentru copilul născut și crescut în ograda lor. Este lumină în prag de
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
și lui Livia, sora ta cea mică, trebuie să-i fii un exemplu. Un exemplu de moralitate, un exemplu de bună purtare, un exemplu de viață, un exemplu de conduită fără cusur. Apoi, aș mai rosti două-trei vorbe despre zona folclorică pe care o reprezinți - frumoasa Țară a Lăpușului - locul în care te-ai născut, și trebuie să-ți fie cel mai drag. ,,Frumoasă ești Țară a Lăpușului!" scriam într-o recenzie de carte nu cu multă vreme în urmă, fără
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
BULINE Care fetiță nu a purtat în copilărie, măcar o rochiță cu buline? Picourile, pe orice fond s-ar afla, înveselesc veșmântul. Cu alte cuvinte, rochița cu buline a devenit foarte populară și chiar cochetă pentru copilași. Dar și motiv folcloric și chiar pentru poezia cultă, uzitat de foarte mulți autori. O glumă “din vremea mea” spunea: -Câte buline/pătrățele ai pe rochiță? -Multe și indiferente, era răspunsul, spre hazul ștrengarilor din jur. A sta să le numeri este o muncă
PREZENTAREA VOLUMULUI DE VERSURI PENTRU COPII, AL VEREI CRĂCIUN, ROCHIŢA CU BULINE , EDITURA PHOEBUS, 2013 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345988_a_347317]
-
muzica. Foarte bine, pentru că un interpret, dacă este solicitat, mereu este între două drumuri. Fă bagajul, desfă bagajul! În mare parte conduc - ,,eu sunt șoferul meu” (râzând!). Și știți ce am observat ... mai ales după ce am ieșit pe piața muzical folclorică cu C.D.-urile? Înainte de-a le dărui iubitorilor de folclor, am avut plăcuta șansă, dar și un mare avantaj, de-a le asculta la C.D. din mașină. Călătorind, am avut timp și parcă și puterea de-a-mi da seama
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
astfel de cântări, unul mai vechi, și acesta din primăvară - ,,Străin am fost cândva, Iisuse!”, la care ați făcut lansarea la Casa de Cultură o orașului Târgul Lăpuș. V-au fost alături colegi și prieteni de cântec, din toate zonele folclorice ale Maramureșului. Da! Un moment, dar și un eveniment, de excepție din viața mea. Nu credeam că se mai pot întâmpla și minuni. Prin această lansare către iubitorii acestui gen de cântări, am marcat și cei 60 de ani din
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cntecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica Flintașu, Crișana cântă, Crișana visează, Crișana muncește, Crișana se odihnește, suferă, se vindecă, iubește și-și pierde dragostea, joacă, se-nveselește, se îngândurează, uită, trăiește, se resemnează
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Până la venirea pe scena muzicii folclorice dobrogene a interpretului Marius Brutaru, Dobrogea dăduse mulți cântăreți, unii dintre ei nedoriți poate, în grindul dintre Dunăre și Marea Neagră de către cei ce-au amestecat cântecele. Această zonă etnofolclorică, a Dobrogei ar fi plină de briz-briz-uri, ca un copac răscrucit
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
n-ar crește din ea ramura principală care-i croiește coroana și-i face poamele. Cântărețul Marius Brutaru e un ochi legat pe această ramură pe care deja cresc fructe. Într-o zi el se va iscăli nepieritor în zapisul folcloric în care, cândva, Constantin Brăiloiu sau Emilia Comișel au înșirat filă după filă, ostenind a cutreiera drum cu drum, sat cu sat, casă după casă, deal după deal, de-a lungul și de-a latul fascinantei Dobrogii. Dobrogea e o
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
pierdut, ci de cîștigat?! Sigur că da! Cu condiția ca ele să nu astupe și înghită cultura neaoșă, să nu dea Dobrogei o față străină, încât să i se piardă și uite zestrea și testamentul. Încât, tânărul interpret de muzică folclorică dobrogeană Marius Brutaru este, spre lauda sa, ca știutor de folclor, bun, autentic și cald cântăreț și slujitor în același timp, al altarului - prin aceasta, încă și mai încărcat de îndatorirea față de semeni - pregătește cu râvna lui, cu talentul lui
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
au aceste mijloace. Cât de mult greșesc cei ce încearcă, fără a reuși, neînțelegând că mult mai bine ar fi pentru muzică să nu scrie nimic, decât să pună pietre grele pe cuvânt, în loc de safire rare! Un interpret de muzică folclorică românească, așa cum n-au mai fost în multe privințe, dar în primul rând în privința vocii, cum n-ar prea fi nici azi și cine știe dacă vor să mai fie, e interpretul Nicolae Furdui Iancu. Cine să-l creioneze pe
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
ar fi potrivit, Alecsandri l-ar fi prins în balade, Nicolae Grigorescu l-ar fi zugrăvit pe frescele Agapiei iar George Enescu ar fi așezat vioara pe un spătar și l-ar fi ascultat pentru înveșmântarea Rapsodiei Române cu muzică folclorică pur românească, de la rădăcina ei. Pe cât de sus suie Carpații țara, cu cel mai înalt vârf al lor din Bucegi, pe atât glasul lui Nicolae Furdui Iancu îi lasă în urmă. De aceea, țara se continuă deasupra marginii de piatră
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]