272,843 matches
-
următor al Sfântului Grigorie, el precizează că cei ce păcătuiesc, chiar dacă au trecut prin apă, n-au trecut prin apa tainică, însă aceasta poate că ar trebui înțeleasă în sensul că nu au luat, botezându-se, toată hotărârea de a folosi puterea ce li s-a dat la Botez, pentru a opri pofta să treacă la păcat. Sau, în cazul botezului copiilor, cei din jurul lor nu pun toată sârguința în a-i deprinde să folosească puterea primită în Botez, pentru a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
botezându-se, toată hotărârea de a folosi puterea ce li s-a dat la Botez, pentru a opri pofta să treacă la păcat. Sau, în cazul botezului copiilor, cei din jurul lor nu pun toată sârguința în a-i deprinde să folosească puterea primită în Botez, pentru a nu mai cădea în robia păcatelor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 32, PSB, vol. 29, pp. 63-64. footnote>. „Dar mulți din cei ce au primit botezul tainic, nesocotind învățăturile Legii
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de mii de exemplare. Literatura de atunci era aproape ruptă de realitate, căci cultiva intens parabola, simbolul, iar poezia, dintre toate genurile literare, avea un statut cu totul privilegiat. Gândiți-vă la Nichita Stănescu - un poet care cultiva metafora și folosea un limbaj destul de ermetic, avea o popularitate formidabilă. În schimb, astăzi, publicul cere literaturii accesibilitate și chiar facilitate. Literatura se vede obligată astăzi să renunțe la manierism, la estetizare, la cultivarea excesivă a parabolei și simbolului în favoarea unui limbaj direct
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Soldan în 1937. Ex.4: J.S.Bach: Partita I Sib major, Allemande a.Urtext b.ed. Germer Allemanda se înscrie, prin definiție, într-o structură metrică de 4 timpi Împărțirea contra naturii a măsurii de 4/4 în jumătăți (procedeu folosit de editor și în Preludiu), pentru a putea fragmenta anacruzic arpegiile frânte (distribuite arbitrar între cele 2 mâini) ca și dinamica - superfluă dar devenită obligatorie prin notare - modifică simțitor percepția interpretului. Ex.5: J.S.Bach: Partita I Sib major, Corrente
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
compozitori, apar frecvent întorsături melodice similare unor ornamente dar încărcate de sentiment, care asumă o funcție expresivă de multe ori intensă, rezultând din context (grupetele încărcate de expresie, caracteristice muzicii lui Schumann și mai ales celei a lui Wagner, și folosite de mai toți compozitorii romantici). Acest lucru nu este valabil pentru acele ornamente care doar „împodobesc” linia sau cele care, mai ales în operele destinate clavecinului, au rolul de a întări sau prelungi sonoritatea unor note. Insistența pe asemenea formule
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
astăzi lin conduse față de contururile frânte, contorsionate, ale unor lucrări mai noi. Articulația a fost diferit notată în timp. Frazarea a fost notată numai în anumite perioade, de anumiți compozitori (și mai ales editori, cum am văzut) și atunci au folosit, nu semne specifice care nu existau, ci s-au servit tot de arsenalul articulației, semănând confuzie. Dinamica, acolo unde nu este notată expres, rezultă din structură și trebuie aplicată ca atare, cu strictețe mai ales pe detaliu - chiar dacă pe arhitecturi
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
însă, alături de această rafinare, și un efect pervers - încercarea unor editori, chiar mari pianiști, de a încărca textele clasice prin transcrierea amănunțită a propriei viziuni interpretative, în ediții așa-zis instructive ale clasicilor. Interesante pentru cercetător, pentru interpretul care le folosește ca îndrumare acestea suferă de două grave erori. Cea mai evidentă este de ordinul intenției: transformarea unei versiuni personale în normă, tinzând a elimina alternativele, mai ales în acele ediții în care contribuția editorului nu este diferențiată grafic de textul
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
să-i permită redarea gândului său muzical. De aceea, indicațiile sale sunt de obicei laconice, afară de cazuri speciale care să necesite precizări. În cazul pedalei, aceasta nu este notată decât arareori, presupunând că, în general, interpretul știe cum să o folosească. Nicidecum nu se pune problema că lipsa instrucțiunilor scrise în acest domeniu ar putea însemna un cântat fără pedală. Se știe că Beethoven însuși o folosea din plin. Dar dacă pedala poate fi folosită și acolo unde nu este pretinsă
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
nu este notată decât arareori, presupunând că, în general, interpretul știe cum să o folosească. Nicidecum nu se pune problema că lipsa instrucțiunilor scrise în acest domeniu ar putea însemna un cântat fără pedală. Se știe că Beethoven însuși o folosea din plin. Dar dacă pedala poate fi folosită și acolo unde nu este pretinsă expres, inversul nu este valabil: consecința nu este că indicațiile exprese, scrise, de pedalizare pot fi ignorate, că nu ar fi obligatorii dacă nu corespund normelor
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
general, interpretul știe cum să o folosească. Nicidecum nu se pune problema că lipsa instrucțiunilor scrise în acest domeniu ar putea însemna un cântat fără pedală. Se știe că Beethoven însuși o folosea din plin. Dar dacă pedala poate fi folosită și acolo unde nu este pretinsă expres, inversul nu este valabil: consecința nu este că indicațiile exprese, scrise, de pedalizare pot fi ignorate, că nu ar fi obligatorii dacă nu corespund normelor scolastice. Dimpotrivă. Și totuși, acest lucru se întâmplă
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
de disonanțe creat<footnote K. Wolff, op.cit., pag.100 urm. footnote>. Ca urmare, numeroși autori au recomandat, drept soluție de compromis, ținerea acordului din bas, care ar produce o oarecare rezonanță generală, în locul pedalei ce ar putea astfel să fie folosită într-un mod „curat” și convențional. Piero Rattalino exprimă poziția că pedalizarea cerută de Beethoven corespunde unei intenții artistice precise. Autorul citează pe Karl Czerny, elev direct al lui Beethoven care - în 1840, când instrumentele erau deja la un alt
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
arhitectura, sculptura și pictura nu au cunoscut nici o dezvoltare, în schimb muzica a ocupat un loc important în viața socială religioasă a poporului evreu încă de la începuturi memorabile. Muzica a fost consacrată atât slujbelor religioase din Templu, dar a fost folosită și într-un context laic din cele mai vechi timpuri. Muzica era folosită în vreme de jale cât și în vreme de bucurie. Apariția muzicii profesioniste, legată de cultul religios, are loc în jurul anului 1011 î.Hr, odată cu formarea statului
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ocupat un loc important în viața socială religioasă a poporului evreu încă de la începuturi memorabile. Muzica a fost consacrată atât slujbelor religioase din Templu, dar a fost folosită și într-un context laic din cele mai vechi timpuri. Muzica era folosită în vreme de jale cât și în vreme de bucurie. Apariția muzicii profesioniste, legată de cultul religios, are loc în jurul anului 1011 î.Hr, odată cu formarea statului Israel și înfloririi sale sub domnia regilor David și Solomon. Se știe că
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
evoluată și stabilă cunoscută sub numele de coral gregorian, Papa Grigore cel Mare (590-604) fiind cel care va reforma și oficializa cântul liturgic. Legătura muzicii ebraice cu cea creștină este evidentă prin preluarea procedeelor liturgice de la Templul din Ierusalim și folosite în biserica primară. Genul diatonic al melodiilor siriene, caldeene, ebraice este regăsit în psalmodierea din muzica creștină primară. Cântul antifonic și responsorial își are originea în cântul antifonic ebraic, când cele două coruri levitice cântau unul la octava superioară și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
toți creștinii, aleluia care precede lectura Evangheliei, este înlocuită de Trait, menit să exprime gravitatea momentului liturgic. Traitul, cântat alternativ de două coruri sau de cantori și cor, înlănțuie mai multe versete ale unui psalm, fiecare împărțit în două părți. Folosește al 8-lea ton gregorian (tetrardus plagal, finala sol), mai rar al doilea ton, ornamentarea versetelor fiind similară. Liturghia medievală este dominată de recitarea psalmilor, repons-ul ca și antifonul ocupând un loc major. Repons-ul este construit pe principiul alternanței dintre
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și antifonul ocupând un loc major. Repons-ul este construit pe principiul alternanței dintre versetul psalmului (B), ornamentat și apropiat de dicția silabică și reponsa ( A) mult mai melismatică. Repons-ul are o formă ternară ABA, caracterizată prin reluarea unor elemente. Repons-ul folosește cele opt moduri gregoriene, iar când psalmul dispare (din offertorium, partea misei) devine un gen autonom. În secolul al IX-lea călugărul Notker de la abația elvețiană din Saint-Gall, atestă existența Secvenței, care după secolul al X-lea capătă dezvoltări libere
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
acest gen. În Marea Britanie și America de Nord, multe biserici protestante neanglicane au adoptat anthem-ul, încurajând congregația să participe alături de cor la execuția sa. 3. Originea Imnului<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Imnul”,103-118. footnote> nu este cunoscută dar era folosită în Grecia Antică și Roma pentru a desemna un poem scris în onoarea zeilor. În perioada creștină primară cuvântul a fost folosit pentru a desemna rugăciunile cântate către Dumnezeu, fiind distincte de psalmi. În Biserica Bizantină și în Biserica Occidentală
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
3. Originea Imnului<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Imnul”,103-118. footnote> nu este cunoscută dar era folosită în Grecia Antică și Roma pentru a desemna un poem scris în onoarea zeilor. În perioada creștină primară cuvântul a fost folosit pentru a desemna rugăciunile cântate către Dumnezeu, fiind distincte de psalmi. În Biserica Bizantină și în Biserica Occidentală (Romano-catolică și Protestantă) imnul s-a dezvoltat în tradiții diferite. În liturghia protestantă imnurile metrice sunt o parte importantă a închinării congregaționale
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
În Biserica Bizantină și în Biserica Occidentală (Romano-catolică și Protestantă) imnul s-a dezvoltat în tradiții diferite. În liturghia protestantă imnurile metrice sunt o parte importantă a închinării congregaționale. Astăzi termenul de imn este asociat cu un cântec liric sacru folosit în închinare, distinct de traducerea metrică sau parafrazarea psalmilor sau a altor texte biblice și liturgice. În timpul Reformei, imnul protestant va fi introdus în liturghia protestantă. În Biserica Calvină, Jean Calvin (1509-1564) a adoptat cântatul congregațional conform practicii din biserica
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
de populația afro-americană. Prima colecție de Negro-spirituals a apărut după Războiul Civil. Stilul entuziast al melodiilor și textelor, îl depășește pe cel sobru și echilibrat al imnurilor și psalmilor metrici tradiționali. Muzica este inundată de limbajul popular, adesea modal, și folosește frecvent scări muzicale diferite, tipic folclorului american. Textele muzicii spirituale afro-americane (black spirituals) dezvoltă adeseori teme precum dezrobirea israeliților din sclavia Egiptului sau fuga negrilor, în partea de nord a continentului american, pentru a scăpa de sclavie. Tradiția evanghelismului muzical
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
limba română este derivat din Septuaginta. Această explicație este preluată din The Full Life Study Bible (Springfield: Publishers International, Missouri, USA,1992). footnote> și simbolistica unității tuturor credincioșilor prin cântarea comună. Muzica Anglicană a contribuit cu un element în plus folosind unealta puternică a retoricii armoniei. Progresiile acordurilor armonice au adus mai mult modernism și diversitate mesajului decât era în unisonul gregorian<footnote Trăsăturile muzicii gregoriene sunt: muzică vocală, fără acompaniament instrumental, interpretare exclusiv bărbătească, desfășurată monodic, fără înveșmântare armonică sau
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Pe continentul African Muzica în societatea africană a asigurat o punte de legătură între cultura occidentală și cea africană cu implicații adânci în educație. În 1956 a fost publicată Africa Praise, carte de rugăciuni și cântece, pentru a putea fi folosită în școlile de limbă engleză din Africa. Cartea a apărut din dorința de a se micșora decalajul dintre culturile Europene și Africane, fiind sponsorizată de muzicienii și bisericile din Africa. În Uganda, la Catedrala din Kampala era folosită Hymns Ancient
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
În Uganda, la Catedrala din Kampala era folosită Hymns Ancient and Modem, versiunea standard, de asemeni la Knsoga se cânta după Sacred Songs and Solos a lui D. L. Moody și I. Sankey, iar la biserica din Arma în nord congregația folosea Africa Praise. Muzica folclorică africană era folosită în liturghie ca o nevoie a congregației de a se manifesta în tradiția culturală africană. În bisericile prezbiteriene închinarea era complet africană. Exprimarea în limbile africane au pus probleme serioase scrierii muzicii și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
folosită Hymns Ancient and Modem, versiunea standard, de asemeni la Knsoga se cânta după Sacred Songs and Solos a lui D. L. Moody și I. Sankey, iar la biserica din Arma în nord congregația folosea Africa Praise. Muzica folclorică africană era folosită în liturghie ca o nevoie a congregației de a se manifesta în tradiția culturală africană. În bisericile prezbiteriene închinarea era complet africană. Exprimarea în limbile africane au pus probleme serioase scrierii muzicii și au cauzat dificultăți misionarilor europeni în traduceri
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
este adâncimea sa spirituală, care are rolul de a-l îndrepta pe om spre Dumnezeu. Ca o reacție a apariției diverselor forme și stiluri muzicale, muzicienii au introdus termenul de excellence in music<footnote Termenul de excellence in music este folosit de către Andrew Wilson-Dickson, înțelegând prin el o muzică desăvârșită, profesionistă, bine scrisă conform tuturor regulilor de compoziție. Wilson-Dickson în The story of Christian Music, 244. footnote> (excelență în muzică). Folosind acest etalon de muzică excelentă, este posibil ca drumul spre
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]