2,594 matches
-
dorința sistematizării fenomenelor legate de scurtarea cuvintelor, să se ajungă la rezultate contrare celor dorite. Termenul trunchiere denumește în lingvistică procedeul de formare prin care dintr-un cuvânt polisilabic sau dintr-o sintagmă este suprimată aleatoriu una dintre secvențele sale fonetice; el "constă în eliminarea părții finale (apocopă) sau inițiale (afereză) a unui cuvânt și vizează două tipuri de formații: a) substantive comune (frecvent compuse), foarte puține adjective și numerale; b) substantive proprii nume de persoane" (ELR, s.v.); fr. troncation "procedeu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de importanță secundară" de formare și "scurtarea (trunchierea sau fragmentarea) cuvintelor", iar la p. VII exemplifică fenomenul elipsei legate de trunchiere prin tele în loc de televiziune. ELR, s.v. trunchiere (scurtare), dă ca exemple de "cuvinte mai economice din punct de vedere fonetic" obținute prin trunchiere bac < bacalaureat, circă < circumscripție, mate < matematici, prof, -ă < profesor, -oară, dar și cuvinte scurtate în urma condensării, adică prin eliminarea și / sau menținerea unor secvențe care au fost identificate ca elemente lexicale cu existență independentă și / sau cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
echivocul și să permită înțelegerea corectă a mesajului se manifestă și prin reducerea învelișului sonor al unităților lexicale 36. În acest scop se recurge la diferite procedee care duc la crearea unor formații mai scurte care au, așadar, un corp fonetic evident diferit de acela al bazelor lor -, de regulă fără ca aceste modificări formale să producă vreo alterare semantică, chiar dacă decodarea poate deveni mai dificilă. De fapt, suntem năpădiți de cuvinte scurtate, al căror înțeles este uneori greu descifrabil, iar această
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vorbire, nu și în scris; în cele mai multe cazuri de acest fel nu se petrece o modificare durabilă, ci numai o reducere accidentală în pronunțare, fără urmări asupra soartei sau configurației cuvântului respectiv. Totuși, există situații în care astfel de omisiuni fonetice devin perene și sunt reflectate și în aspectul grafic al limbii. Unele dintre acestea nu se datorează intenției de scurtare a comunicării, ci sunt schimbări involuntare, produse fie necondiționat, fie ca urmare a poziției sunetelor în cuvânt sau a contextului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
devin perene și sunt reflectate și în aspectul grafic al limbii. Unele dintre acestea nu se datorează intenției de scurtare a comunicării, ci sunt schimbări involuntare, produse fie necondiționat, fie ca urmare a poziției sunetelor în cuvânt sau a contextului fonetic. În cele ce urmează ne ocupăm însă de o altă categorie de scurtări, la care se recurge în mod deliberat și care ating în mod constant (și) forma grafică a cuvintelor și a sintagmelor, ducând uneori la schimbări remarcabile în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
38, o "unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) și a unui complex sonor" (DEX, s.v. cuvânt), "cea mai mică unitate a limbii care are un sens independent și o formă fonetică independentă"39, atunci formațiile create prin scurtarea unor cuvinte sau sintagme constituie și ele o categorie lexicală aparte. Ele "și-au fixat un loc în lexic, se apropie de alte categorii de cuvinte (cu care uneori se confundă), prin flexiune
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a spori capacitatea noilor creații lexicale de a se impune și de a se răspândi, autorii lor se străduiesc, în unele cazuri, să le confere o formă ușor pronunțabilă (hantru, v. mai sus), flexibilă (nes < nes[café]) și chiar asemănătoare fonetic cu un cuvânt comun existent în limbă (ASTRA < As[ociațiunea] Tra[nsilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român], cf. astru). Probabilitatea cea mai mare de a fi acceptate de la bun început ca termeni noi exclusivi, în detrimentul bazelor lor integrale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mai sus, cuvintele scurtate pot fi utilizate numai în scris sau și în vorbire, pot avea la bază un cuvânt simplu 41 sau compus ori o sintagmă (termen prin care înțelegem un grup sintactic stabil sau liber), iar reducerea corpului fonetic al acestora se poate efectua prin diferite procedee 42. În funcție de aceste caracteristici, există mai multe tipuri de cuvinte scurtate, care se realizează prin patru procedee principale de scurtare: abrevierea grafică, siglarea, trunchierea și condensarea. A. Unele scurtări de cuvinte au
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de monograme ale personalităților literare, publicistice sau politice: FDR = Franklin Delano Roosevelt; GBS = George Bernard Shaw; JFK = John Fitzgerald Kennedy. În germană, monograma AD se folosește uneori pentru a-l desemna pe vestitul grafician și pictor Albrecht Dürer. În funcție de componența fonetică a siglei sau, în unele cazuri, din obișnuință ori din dorința de a se evita omofonia cu un termen comun, pronunția siglelor este fie continuă (de tip silabic), ca a oricărui cuvânt obișnuit (caz în care se numesc și acronime
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de la o limbă la alta, conform alfabetului propriu. 2.1. Siglele alfabetice sau analitice sunt compuse dintr-o suită de inițiale a căror alternanță nu permite, din diferite motive (fie fonologice, fie omofonice, fie extralingvistice), rostirea lor legată, conform valorilor fonetice de bază ale literelor, ci numai prin pronunțarea denumirilor din alfabet ale acestora: engl. ATM < a[utomatic] t[eller] m[achine] "aparat automat de numărat bani"; EU < E[uropean] U[nion]; MP < M[ember of] P[arlament]; NGO < n[on-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cunoscut o răspândire extrem de rapidă, fiind folosit mai ales în mesajele scrise transmise prin telefonul mobil și prin sistemele de comunicare grafică asigurate de calculator. Este vorba despre o formă a scrierii cuvintelor în care se renunță la clasicele valori fonetice de bază ale literelor (mai precis, ale celor care reprezintă consoane), adoptându-se o grafie care exploatează denumirile alfabetice ale acestora: unele silabe sunt redate doar de câte o literă, care trebuie pronunțată ca în alfabetul limbii respective: B se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
doar de câte o literă, care trebuie pronunțată ca în alfabetul limbii respective: B se pronunță /be/, K /ka/ etc. Cuvântul rom. casete se va scrie, așadar, KST. Mai mult, printre litere pot fi intercalate și cifre, a căror valoare fonetică se identifică cu forma lor rostită. Astfel de scurtări aveau la început un caracter ludic, bazat pe jocul dintre pronunția literelor ca în alfabet și forma lor scrisă, care ar trebui să fie pronunțată altfel dacă s-ar aplica regulile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
o legătură genetică, etimologică nemijlocită cu sensul "vechi" al adjectivului, nu provine din înțelesul propriu al acestuia, ci reproduce conținutul noțional al sintagmei cremă înghețată. Acest lucru înseamnă că substantivul înghețată nu este un descendent al adjectivului; în afară de un corp fonetic identic, ele nu au, nici diacronic, nici sincronic, aproape nimic în comun, deoarece nu decurg unul din celălalt și nu se află în relație metonimică sau de altă natură stilistică, deci nu trebuie comparate semantic sau puse în raport de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
își pot schimba înțelesul, preluându-l pe al celor absente: roșii, vinete înseamnă "pătlăgele roșii", "pătlăgele vinete"" (Graur, GA, p. 219). Logica lucrurilor ne sugerează însă că înghețată, roșie și vânătă erau deja întrebuințate cu o semnificație inedită atunci când corpurile fonetice respective au început să fie folosite ca substantive, întrucât schimbarea s-a produs nu printr-o simplă evoluție semantică a adjectivului, care să se fi substantivat printr-un trop oarecare, ci ca urmare directă a condensării sintagmelor, și anume concomitent
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
două cuvinte nu au, cel puțin în prezent, niciun așa-numit sem comun (în afară de cel foarte general de "om, persoană", care nu justifică identificarea termenilor). La fel se întâmplă și cu tc. dalak: cele două sensuri discutate ale acestui corp fonetic nu au în comun decât o componentă semantică insuficientă pentru a le reuni sub un cuvânt unic, și anume faptul că ambele au o legătură oarecare cu noțiunea de "splină"; dar, în timp ce la dalak 1 această componentă este esențială, dominantă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
treacă sub un cuvânt-titlu distinct de pasăre1 (dar împreună cu varianta sintagmatică pasăre de curte). Analizând sincronic și pur formal exemplele prezentate, de la cele de tipul roșie până la cele ca pasăre, vom constata, desigur, că fiecare dintre ele are un corp fonetic purtător de sensuri multiple, deci ar putea fi considerat cuvânt polisemantic. Dacă vom aprofunda analiza pe aceeași bază, a identității formale a cuvintelor, aceasta ne poate sugera ideea că accepțiile lor diferite nu pot fi decât efectul unor modificări semantice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de procedeu special al creației lexicale pe care îl are condensarea lexico-semantică. În acest fel, termenilor rezultați în urma condensării unor sintagme sau compuse li se poate decela originea diferită, etimologia distinctă de aceea a cuvintelor care, deși au același corp fonetic, dețin sensuri care nu pot constitui antecesoare ale accepțiilor noilor formații lexicale. Capitolul V CONDENSAREA CA PROCEDEU DE FORMARE A CUVINTELOR Am văzut, până în acest punct al expunerii, că fenomenul condensării constă în contragerea unui grup sintactic în majoritatea covârșitoare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
diferit de omonimul său care intra în componența sintagmei; b) fie în procesul transformării treptate a unei limbi într-o altă limbă, care o moștenește pe prima ceea ce înseamnă, în fond, tot evoluție internă, marcată însă de aplicarea unor legi fonetice specifice și de schimbări mai profunde și mai evidente -, caz în care cuvântul condensat moștenit este succesorul unei sintagme sau al unui compus al limbii precursoare; c) fie în cadrul împrumutului lexical dintr-o limbă străină, când unitatea sintactico-semantică a unei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de cuvintele rezultate în urma reducerii unor termeni complecși formați în limba respectivă este faptul că primele, rămânând nemotivate semantic din punctul de vedere al limbii receptoare, pot suferi mai frecvent schimbări formal-gramaticale, îndeosebi la finală deoarece se adaptează la normele fonetice și morfologice proprii, primind mărci specifice, uneori derivative (arom. căpak'e, magh. poznáz-, szkimbál-, rom. stamboală, vindereu etc.), sau ignorând rostirea etimonului străin și aplicând formei scrise pronunția limbii proprii (it. notes < bloc-notes < fr. bloc-notes) -, ori pot cunoaște alunecări semantice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ȘI SEMANTIC "Cuvântul se definește prin asocierea unui sens dat cu un ansamblu de sunete dat, susceptibil unei întrebuințări gramaticale date"131. Din această afirmație rezultă că avem a face, în analiza oricărui cuvânt, cu trei aspecte definitorii: forma sa fonetică, semnificația acesteia, precum și caracteristicile sale gramaticale, care pot fi exprimate și prin forme morfologice diferite și prin care se manifestă atât fonetismul, cât și semantismul său. Din punct de vedere lexical, cuvântul este un ansamblu de sunete, constituit în semn
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
prin evoluții interne datorate unor cauze diferite, în cursul transpunerii lor într-o altă limbă sau în cadrul a ceea ce se numește formarea cuvintelor. În toate situațiile, comparate cu complexul lexico-gramatical inițial, cuvintele supuse modificărilor vădesc schimbări fie ale formei strict fonetice, fie ale configurației și caracteristicilor legate de întrebuințarea lor gramaticală, fie ale sensului cu care sunt utilizate. Ca procedeu de formare a cuvintelor unei limbi și de restructurare a unora dintre cele preluate din alte limbi, condensarea lexico-semantică produce, prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
configurației și caracteristicilor legate de întrebuințarea lor gramaticală, fie ale sensului cu care sunt utilizate. Ca procedeu de formare a cuvintelor unei limbi și de restructurare a unora dintre cele preluate din alte limbi, condensarea lexico-semantică produce, prin definiție, modificări fonetice radicale, prin scurtare, față de etimoanele sintagmatice sau compuse, dar neînsemnate în comparație cu secvența lexicală menținută din etimon, precum și schimbări semantice minime și extrem de rare față de etimonul complex, dar radicale dacă recurgem, abuziv, la comparația cu secvența corespunzătoare din acesta. Procedeul condensării
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
efect alternativ se neutralizează, făcând ca modificările de natură gramaticală să nu fie definitorii pentru condensare. XII. 1. Modificări formal-gramaticale Indiferent de procedeul de formare utilizat, cuvintele nou create pe terenul unei limbi, moștenite sau împrumutate pot comporta anumite schimbări fonetice sau morfosintactice față de etimoanele lor. Acest lucru este evident în domeniile derivării și compunerii, a căror esență constă tocmai în adăugarea unor elemente morfematice (afixe, teme de compunere sau cuvinte), respectiv, în cazul derivării regresive, în eliminarea unor astfel de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
limbi care nu cunosc această categorie, situație în care prevalează adaptarea la tipurile flexionare din limba receptoare, uneori influențată de genul natural sau de genul unor sinonime. Cuvântul condensat este redat după propriile norme ortografice și ortoepice, suferind eventuale accidente fonetice uzuale, și este inclus îndeobște în tipul de flexiune cel mai apropiat formal de terminația elementului menținut, de regulă feminină dacă acesta se termină în vocala -e sau -a, caracteristice acestui gen în mai multe limbi europene (rom. bidinea s.f.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în detaliu a procedeului și lasă lacune în diversitatea exemplelor. Complexitatea fenomenului condensării lexico-semantice rezidă în faptul că el atinge, prin particularitățile sale, mai multe laturi ale cuvântului: a) Condensarea constă, pe de o parte, într-o scurtare a formei fonetice a unui termen sintagmatic sau compus al limbii respective sau al unei limbi străine donatoare, proces care nu are loc în mod aleatoriu, ci se oprește la granița dintre constituenții lexicali ai termenului complex. Acest lucru înseamnă că fie secvența
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]