3,085 matches
-
facilitează desfășurarea unei game largi de activități, abordând o extindere a orizontului școlar, dar și al celui extrașcolar. Existența C.D.I. oferă noi posibilități în realizarea obiectivelor din Curriculum-ul național: * modernizarea și dinamizarea procesului instructiv educativ, cu accent pe latura formativă, în vederea prevenirii eșecului școlar; * punerea în valoare a materialelor didactice și informaționale ale școlii; * identificarea și optimizarea resurselor financiare pentru susținerea obiectivelor propuse; * intensificarea colaborării școală comunitate prin acțiuni comune; * asigurarea reușitei școlare prin plasarea elevului în centrul procesului educativ
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Un instrument intelectual fundamental, desprins în școală și perfecționat în cursul studiilor, lectura constituie principala capacitate culturală prin acre tinerii asimilează valorile culturii și devin ei înșiși activi în cultură. în activitatea tânărului licean, are deja largi și complexe potențialități formative ce depășesc simpla tehnică de înmaganizare a informațiilor, întrucât presupune judecăți de apreciere și raționamente comparative, descifrează sensuri și semnificații valorice, suscită spiritul critic al gândirii, stimulează satisfacții afective - motivatoare. Universul lecturilor didactice, inițiat prin cuprinzătoare bibliografii recomandate tinerilor în
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Lupu, nume recunoscut în breasla noastră, cea care a patronat mulți ani biblioteca acestei importante structuri educaționale. Curcubeu peste timp este un remember ilustrat cu declarații ale participanților la diverse activități și invitați speciali și fotografii menit sa puncteze rolul formativ pe care l-a avut și îl are de-a lungul anilor această instituție, centru de formare permanentă a slujitorilor învățământului preuniversitar din acest colț de țară. Este evidențiat si rolul bibliotecii, activ centru de documentare și formare pregătind cadrele
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
să fie prezenți și factorii responsabili de evoluția bibliotecilor, să cunoască problemele cu care se confruntă acești pedagogi fără catalog. Biblioteca a invitat de-a lungul anilor personalități ale societății românești care au un cuvânt de spus în procesul educativ formativ, dar și în evoluția profesiei. Trebuie menționate consemnările și imaginile acestor personalități : Ion Stoica, Mircea Regneală, George Anca, Mihai Petrescu, Emil Vasilescu, George Corbu, Gheorghe Sărac, Pelaghia Popescu, Voichița Dragomir, Constanța Dumitrășconiu, Nicolae Busuioc, Teodor Sandu, Horia Zilieru, Nina Ilie
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Evoluția aptitudinii pedagogice depinde astfel de calitatea capacității de comunicare pedagogică a profesorului dar și de capacitatea sa de conduită empatică efectivă care stimulează capacitatea de motivare socială internă a tuturor „actorilor educației”. Aptitudinea pedagogică angajează un tip de comunicare formativă care evidențiază calitățile profesorului raportabile la trei criterii de apreciere globală: a) frecvența unui comportament creativ adaptabil la schimbările la nivel de sistem și de proces; b) funcționarea acțiunii educaționale/didactice, în termeni de autoreglare continuă; c) intensitatea reacției pedagogice
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
unor deprinderi ale gândirii divergente, folosirea unor tehnici variate de argumentare, demonstrarea capacității de a lucra individual și în echipă, respectând opiniile fiecăruia. Temele propuse pentru activitățile extracurriculare au respectat particularitățile de vârstă ale elevilor și au avut un caracter formativ educativ pronunțat. Au fost desfășurate pe parcursul unui an școlar câte 12 activități ale antrenamentului creativ, fiecare având durata de 2 ore. Am urmărit în permanență stimularea și dezvoltarea creativității elevilor prin abordarea unor metode și strategii primare ale creativității, dar
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
am constatat o creștere a atitudinii pentru argumentarea ideilor, pentru diversitatea intereselor și o scădere a scalei de minciuni. Grupul creativ a reprezentat pentru M. O. posibilitatea de a relaționa nonviolent în cadrul unei activități plăcute și totodată cu pronunțat caracter formativ. Elevul a participat activ și cu mult interes la activitățile grupului. Deseori a manifestat inițiativă, propunând reluarea unor exerciții creative, motivându-și dorința prin faptul că i s-au părut interesante. În ce privește orientarea vocațională, ținând cont de hobby-ul său
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
lucrărilorprin expoziții, concursuri școlare, material didactic pentru celelalte discipline. În cadrul lecțiilor de abilități practice/ educație tehnologică utilizăm cunoștințele însușite la celelalte discipline de învățământ, le punem în practică, le prelucram, realizăm și creăm obiecte, dezvoltăm elevul din punct de vedere formativ, îl pregătim pentru viață. Prof. Maria Borș ARGUMENT Tema lucrării „ Abilități practice și Educație tehnologică Proiectare ” încearcă să scoată în evidență că și în învățământul primar stimularea creativității micilor școlari este determinată în mod hotărâtor de natură și conținutul activităților
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
Abilități practice și Educație tehnologică Proiectare ” încearcă să scoată în evidență că și în învățământul primar stimularea creativității micilor școlari este determinată în mod hotărâtor de natură și conținutul activităților, de metodologia aplicată în acest scop, precum și de accentuarea aspectului formativ. A crea înseamnă a produce (a genera) ceva nou în raport cu ceea ce este vechi, cunoscut, uzual, banal. Sarcina mea că învățător, este sa îndrum, să stimulez, să încurajez copilul, vizând dezvoltarea abilităților, aptitudinilor, capacităților psiho motrice și creative. Lucrând cu diferite
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
tânărului în formare modele de savoir vivre, care, în final, să conducă la recuperarea omeniei, trăsătură fundamentală a condiției umane atât de afectate de tulburatul secolul XX. Școala are șansa de a modela oameni în devenire, de eficiența demersului său formativ depinzând în mare măsura felul în care va arăta societatea viitorului. Acesta este motivul pentru care fiecare profesor, dar în mod special cel de religie, are chemarea de a face în primul rând educație pentru viață, prin toate mijloacele posibile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
utile cu condiția să se dezică de erorile morale, prejudecățile filosofice și, mai mult, să primească o semnificație pedagogică pozitivă inspirată de idealul creștin. Puternic marcat de cultura antică, Augustin nu putea respinge cu desăvârșire studiile clasice. El recunoaște valoarea formativă, la fel ca și alți părinți bisericești, dar pentru a le face apte pentru o autentică formare a creștinului le punea înainte adevărul relativ. Adevărul este absolut și nu relativ, consideră Fericitul Augustin, iar la el se ajunge prin intermediul credinței
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dintre discipline. Pentru realizarea acesteia profesorul, fără să fie un encicloped, trebuie să posede o solidă pregătire în disciplina sa, pe fondul unei culturi generale, care să-i permită descoperirea analogiilor și elaborarea sintezelor. Prin conexiunile interdisciplinare stabilite, accentuăm caracterul formativ al studiului Religiei, mărim resursele ei de modelare a personalității elevilor prin apelul la valori și la modele umane. Religia este o sursă inepuizabilă de valori și comportamente cu valoare de model, atât pentru ființa umană în formare, cât și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
animator (profesorul), ale căror raporturi sunt reglementate oficial de tipul sarcinii și de normele de funcționare 63. Spre deosebire de alte grupuri sociale, clasa de elevi este un grup prin excelență educațional, având o orientare explicită spre realizarea unor acțiuni și finalități formative. Specificul clasei de elevi ca grup social este dat de scopul în care se constituie și funcționează grupul, de mijloacele folosite pentru atingerea acestui scop și de locul și rolul profesorului în grup. Clasa de elevi este, în primul rând
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru că ea îl face plăcut lui Dumnezeu, mulțumit în viața pământească și fericit în viața viitoare.) Conversația Este metoda de învățământ prin care se valorifică dialogul dintre profesor și elev, în vederea transmiterii de cunoștințe. Conversația trebuie să aibă un caracter formativ pentru a contribui la formarea personalității religios-morale a elevilor. Conversația euristică, metodă bazată pe dialog și pe învățare conștientă, a fost utilizată frecvent în verificarea cunoștințelor, în actualizarea acestora, în comunicarea noilor cunoștințe, în apreciere și în asociere. Metoda euristică
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
rugăciunea fariseului - Luca 18, 11-12). Studiul de caz este metoda de cunoaștere a realității religioase care constă în analiza unui caz real, fiind suport al cunoașterii inductive și bază pentru cunoașterea deductivă. Această metodă are un pronunțat caracter activ participativ, formativ și euristic, contribuind la antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale și profesioanale, oferind elevilor soluții de rezolvare eficiente a unor probleme. În alegerea cazului se urmărește: corespondența cu viața reală, corelarea cu obiectivele propuse, raportarea la cunoștințele, ideile, normele cunoscute de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sentimentului existențialist al „aruncării în lume”. Ea poate cultiva „pasiunea schimbării”, gustul inițiativelor, al riscului și al experimentelor rapide. Orice act trebuie să devină semn de inițiativă și de implicare a persoanei. Cunoașterea inovatoare presupune proiectarea și realizarea unui învățământ formativ, centrat pe stimularea imaginației creatoare, a încrederii în forțele proprii, a interesului de cunoaștere, a curiozității epistemice și a nevoii de autorealizare. Ea presupune totodată, „o pregătire psihologică” continuă în raport cu noile coordonate ale vieții sociale și personale. Fără această învățare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
instituționale; introducerea noului curriculum, a manualelor alternative, a noii scheme orare; perfecționarea strategiilor de predare - învățare - evaluare; sistemul de formare inițială și continuă a personalului didactic etc. În acest context, creativitatea s-a impus atenției educatorilor ca una din valorile formative esențiale, idealul educațional al școlii românești constând în „dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative”. Noul Curriculum Național, care a adus noutăți și în învățământul primar (obiective, conținut, strategii didactice, evaluare) include obiective
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
cercetărilor fenomenului de la planul teoretic la cel experimental. În prezent, se concep și se derulează în practică tot mai multe proiecte de educare a creativității (știință, tehnică, învățământ). În acest context, creativitatea se impune atenției educatorilor ca una din valorile formative esențiale care ocupă un loc central în sistemul axiologic, definitoriu pentru însuși idealul educațional. Astfel, idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative. Ca atare, reforma în
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în învățământul primar propune noi finalități, printre care și înzestrarea copilului cu acele cunoștințe, capacități și atitudini care să stimuleze raportarea afectivă și creativă la mediul social și natural și să permită continuarea educației. Acest lucru accentuează importanța unui învățământ formativ în cadrul căruia, creativitatea devine o prioritate firească, ea fiind considerată ca dimensiune esențială a personalității ce corelează cu idealul unei personalități libere, autonome, capabilă de autoexprimare și autorealizare. În ceea ce privește educarea creativității elevilor prin procesul de învățământ sunt posibile două mari
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
slaba legătură a școlii cu viața, cu practica, pasivitatea elevilor, insuficienta solicitare a dimensiunii creative, a gândirii divergente. S-au pronunțat împotriva rigidității planurilor, programelor, a metodelor verbale, a mediului creat în clasă. Practica școlară ignoră de cele mai multe ori dimensiunea formativă a învățării, cea care generează competențe operaționale, mobiluri interioare, atitudini active de explorare și investigare creativă. Dezvoltarea creativității, formarea gândirii se realizează în procesul participării active, cu efort propriu la soluționarea unor situații, probleme noi. Guilford evidențiase posibilitatea ca întregul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
individuale în creativitate de grup. Transformarea esențială în câmpul educației trebuie să înceapă cu educatorul. Un rol important îl are personalitatea creativă a educatorilor de a concepe strategii de antrenare a creativității elevilor prin utilizarea unor metode moderne specifice învățământului formativ. Organizarea rigidă a sarcinilor de învățare sau desfășurarea lor sub impulsul „inspirației de moment” a educatorului, solicitarea repetitivă a acelorași scheme cognitive conduc, în timp, la blocarea spontaneității, inițiativei, creativității elevilor. Atitudinea autoritară, despotică creează blocaje afective, copiii neîndrăznind să
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
se exprimă Torrance, necesară pentru ca elevul să se manifeste. Urmează diversificarea și diferențierea adecvată a conținutului și metodologiei activității didactice în raport cu receptivitatea optimă a școlarului față de aceste activități. Gestionarea optimă a resurselor, crearea unor situații de învățare cu sporită valoare formativă, utilizarea metodelor și procedeelor didactice interactive, realizarea unor corelații interdisciplinare, stabilirea tipurilor de interacțiune didactică capabile să promoveze manifestarea liberă a potențialului psihic în învățare, realizarea unei evaluări cu efecte formative constituie tot atâtea direcții de exersare a dispozițiilor creative
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
resurselor, crearea unor situații de învățare cu sporită valoare formativă, utilizarea metodelor și procedeelor didactice interactive, realizarea unor corelații interdisciplinare, stabilirea tipurilor de interacțiune didactică capabile să promoveze manifestarea liberă a potențialului psihic în învățare, realizarea unei evaluări cu efecte formative constituie tot atâtea direcții de exersare a dispozițiilor creative ale elevilor. Învățarea școlară trebuie să conducă la formarea și dezvoltarea stilului cognitiv, rezolutiv, al modalităților proprii de receptare, de codificare, de prelucrare și aplicare a informațiilor în rezolvarea unor situații
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
referitoare la o problemă; - Dezbaterea ideilor și soluțiilor propuse de fiecare persoană individual sau în grup; - Alegerea unei soluții optime dintre multe posibile; - Rezolvarea de probleme în timp optim și cu eficiența scontată. Dezvoltarea creativității constituie un obiectiv de tip formativ și se realizează prin folosirea cu precădere a unor strategii activ - participative. Acestea nu trebuie rupte de cele tradiționale, ele marcând un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice. A activiza înseamnă a mobiliza, a angaja intens toate forțele psihice
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Punerea problemei prin cunoașterea situației de plecare și selectarea informațiilor. 3. Organizarea informației. 4. Transformarea informației pe calea raționamentului, inducției și deducției, intuiției și analogiei. 5. Luarea deciziei (opțiunea pentru soluția optimă). 6. Verificarea soluției alese și a rezultatelor. Valoarea formativă: se stimulează spiritul de explorare; - se formează un stil activ de muncă; se cultivă autonomia și curajul în afișarea unor afirmații proprii; - utilizarea acestei metode presupune o antrenare plenară a personalității elevilor, a componentelor intelectuale, afective și voliționale. Jocul didactic
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]