3,509 matches
-
analizat situația curriculumului din țările Americii de Nord, SUA și Canada (1975, 1976, 1978, 1980)45. Deși englez, Barrow a trăit mult timp în Canada, unde a predat la Simon Fraser University din Vancouver. Aceasta i-a permis o bună cunoaștere a frământărilor pedagogice și a dezbaterilor curriculare din țările amintite. A rămas însă un englez tipic, fidel tradițiilor pedagogice din „perfidul Albion”. A aruncat asupra americanilor „o privire britanică, nu americană”. De aceea pedagogii americani n-au acceptat indiferenți, ci i-au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hiperrealitatea. Dar gândirea hiperrațională nu a apucat încă să stabilească noi repere pentru înțelegerea și trăirea noii realități a lumii. Percepem, difuz, doar conturbatio mundi, zbuciumul zilnic al lumii în care trăim. La sfârșitul celui de-al doilea mileniu creștin, frământările civilizației euroatlantice cu privire la destin s-au amplificat exploziv. Speranțele s-au multiplicat până la paroxism, iar spaimele s-au cristalizat în paranoia. Am evocat în cartea mea Mitul lui Chiron (2001)4 metamorfozele acestei mentalități paradoxale care se nutrește, în mod
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deosebirile flagrante dintre „lumea științelor reale” și „lumea disciplinelor academice”. Neliniștile și paradoxurile cu care se confruntă cercetarea științifică actuală contrastează șocant cu liniștea academică a predării disciplinelor în școli. Curricula structuraliste, cu idealurile lor de neutralitate și „decentrare”, ecranează frământările dramatice ale cunoașterii reale și rămân surde la zgomotoasele prăbușiri și transformări de sens și semnificație care au loc, aproape zilnic, în lumea „vie” a cercetărilor științifice și a explorărilor culturale. Cherryholmes (1988) a atras atenția și asupra „prăpastiei culturale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului; aceste curricula noi, nonformale nu sunt, probabil, deloc „iraționale” (Leslie Owen Wilson); dar numai o abordare hiperrațională ar putea să confirme că iraționalitatea lor aparentă se sprijină pe o raționalitate mai profundă. În al doilea rând, ilustrăm câteva dintre frământările care însoțesc noua sinteză curriculară prin încercările, uneori disperate, ale teoriei curriculare moderne de a se conecta, fie și ironic, la gândirea curriculară postmodernă pe temeiurile raționalității clasice (Brent C. Wilson). Falsa „iraționalitate” postmodernă a curriculumului și atotputernicia „raționalității” moderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
foarte credincioși și conservatori -, nu am avut curajul să spunem nimănui că suntem în situația de a avea un copil. În familie, ne lăsau să înțelegem că nu s-a pomenit ca să aibă cineva legături intime înainte de căsătorie. După mult frământări, amândoi am hotărât ca eu să avortez, cu toate riscurile. A fost o experiență foarte traumatizantă, fizic și psihic. S-a făcut cu ajutorul sondei de către o femeie calificată soră medicală, pentru suma de 3 000 de lei. Tensiunea și procesele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
N.I.: Nu, opțiunea politică era doar „Nu acceptăm comunismul” - atât... A.N.: Nu era nimeni înscris pe la vreun alt partid...? N.I.: Nu, la vremea aceea nici unul dintre profesori nu era înscris în vreun partid. A fost o perioadă zbuciumată. Din frământările acelor vremuri s-au desprins câteva direcții în care au fost antrenați oamenii. În 1945 s-au înscris la medicină în anul II și III mai mulți colegi, fără examen de admitere, unii dintre ei nu aveau nici liceul terminat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre clasa muncitoare și țărănime”, chipul hidos al speculantului, al chiaburului („...vor chiaburi să-ndese-n cota lor/ nisip și grâu hoțește, la grămadă”; „Dar iată-ți scărmănarăm noi cojocul,/ Mineri, strungari, mulțimea de țărani”), mai apoi țăranul mijlocaș în frământarea tonică a aderării la colectiv, miciuriniștii, legumele gigant produse de irigații („Când n-ai să poți ușor, dintre legume,/ O varză s-o ridici c-un singur braț,/ l-aud pe președinte cum ne-o spune:/ Dar zdravăn ați știut
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
convențional, a fi proprie poeziei feminine), căci N. nu privilegiază temele intimității, erotica, maternitatea, universul casnic etc., ci atacă pieptiș marile teme ontologice și morale, presupus apanaj al liricii masculine. O caracterizează, de asemenea, propensiunea către extaz, puritate, energia și frământarea, o egolatrie „înaltă”, orgoliul afirmat al persoanei libere și active, jubilația trăirii, aspirația spre esențializare și preferința pentru abstracțiune, trăirea aproape organică a orizontului ideatic. Poeta arborează o directețe tăioasă, consemnează eșecul, deruta, marasmul, aprehensiunile, angoasele, lirica ei fiind - în pofida
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
istoria interioară a acestei lumi. Unghiul de perspectivă al romancierei nu ascunde însă corelațiile mai adânci ale istoriei intime, imanente, cu avatarurile mai cuprinzătoare ale unui fel de determinism malefic, chiar dacă opera nu propune niciodată deschideri propriu-zise spre structuri sau frământări istorice și sociale. Lipsită oarecum de sentimentul dialecticii istorice, creația implică însă dialectica istoriei și a socialității în însuși miezul viziunii pe care o impune P.-B., dominată de pesimism și în bună parte de mizantropie. În analize de o
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Dromichet. Semnul nemuririi (1988), care recompune epoca regelui ars de „dorința unei Tracii eterne”. Sub soarele pământului (1987) situează acțiunea în perioada interbelică și pare mai curând un roman social, în pofida aspirației autorului de a pune în discuție opțiuni și frământări lăuntrice, dezbaterea având drept țintă statutul artistului. Apocalips (1991) adoptă formula prozei SF, asezonată cu un prea marcat substrat pedagogic. P. a mai publicat placheta Cărbune și diamant (1990), cu versuri în prozodie clasică, și a alcătuit câteva ediții din
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de odinioară (Vorniceasa Tarsița Filipescu). Printre serdari, ispravnici, vornici și alți bărboși cu giubea și ișlic se distinge, privită cu solidaritate afectivă, femeia - domnița, duduca, jupânița - cu frământările și capriciile care o definesc. Trăirile ei, aparent mărunte, își au febrilitatea lor, iubirile ce îi sunt date sunt scump plătite nu rareori. Și în prozele având ca temă războiul, și în cele inspirate din actualitatea imediată femeia are parte
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
în luptă și adus la curtea vornicului Dragomir. Curând, se înfiripă o idilă între junele trufaș, care suportă greu umilința captivității, și Păunica, sora lui Mihuț, cel care îl învinsese pe leah într-o luptă directă. Între sentiment și resentiment, frământările lui par să se aline, numai că destinul hotărăște altfel. Într-o nouă confruntare a moldovenilor cu polacii, nu mai suportă echivocul situației în care se află și fuge către ai săi, care însă îl rănesc de moarte, crezându-l
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
Aruncă pâinea ta pe ape (1994), virtuțile prozei de amplitudine. Pornind de la datele experienței sale, imprimă narațiunii tenta unei dezbateri cu deschidere parabolică asupra soartei omului la sfârșit de mileniu și a omului dezrădăcinat, rupt de patrie, în mod special. Frământările insului însingurat, trăind printre străini ca în mijlocul pustiei, încercările zadarnice de a se adapta și de a intra în comuniune cu noua colectivitate, ca și persistența, de dincolo de fire, a tiparelor etnice de judecare a lumii și lucrurilor alcătuiesc însăși
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
asociază plăcerea, moartea și descompunerea (Cadavrul și scheletul, Sodoma). Neajungând la vibrația mai adâncă a acestei poezii a abisului, îi rămâne un imitator conștiincios, dar superficial. Mai personal este în poezia de alură parnasiană, transpunere, în viziune clasicizant-mitologică, a unor frământări lăuntrice. Soldat roman „surprins pe Istru de sciți și sloi de gheață”, epicureu înălțând imnuri lui Joe ori „proscrisul” resemnat așteptând-o pe „funesta nimfă cu-mbrățișarea ei de fier”, poetul apare pe deplin integrat universului antic și un străin
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
fluture în lumină (1979), Studii. Confesiuni. Capricii (1983) - N. se interesează de osmozele realului imediat, aflat în stare polimorfică, și conspectează scrupulos, prin notații seci, himericul plutind peste cotidian. Acuitatea confesiunii ascunde o sensibilitate rănită. Într-un spațiu plin de frământări, între puritate și maculare, limitat și nesfârșit, bine și rău, poetul, care nu suportă stările de ambiguitate, se situează într-un regim al transparențelor. Notații de tip reflexiv conțin versurile din Psihodrom (1994), unde încă se simte o „cruzime” a
NICOLAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
informații, folosite cu abilitate în susținerea unor ipoteze interpretative. Viața lui Vasile Alecsandri, contribuția sa esențială în domeniul istoriei literaturii române, este o „biografie științifică” structural factologică, urmărind drumul vieții scriitorului prin reconstituirea minuțioasă a formației și personalității lui în cadrul frământărilor sociale ale epocilor pe care le străbate. „Noul” Alecsandri, un „om mare”, nu numai un „scriitor mare”, este în bună măsură rezultatul analizei obiective, precise, a unei aglomerări de fapte puțin cunoscute până atunci, între care corespondența poetului. Aceeași acribie
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
V. Crăsescu), Constanța Hodoș, Artur Gorovei, Ioan Adam și Virgil Cioflec scriu schițe și nuvele cu o tematică predominant socială și rurală. Septimiu Sever Secula, Emil D. Fagure, V. Scânteie, Laura Vampa, V. Leonescu și D. Anghel încearcă să descrie frământările intelectualului izolat într-un mediu burghez ostil sau indiferent. Un umor ușor, chiar superficial, caracterizează schițele lui George Ranetti sau pe acelea ale lui Alceu Urechia, ca și numeroasele transpuneri din literatura umoristică franceză. De un bun nivel literar sunt
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
adunate din satul Țepu (jud. Tecuci) (I-II, 1906-1907), Jocuri de copii (1909) -, editate de Academia Română, se adresează „celor ce au grija educațiunii fizice a copiilor de școală”, cuprinzând jocuri propriu-zise, numărători, jocuri cu păcăleli, jucării, cântece de copii, dansuri, frământări de limbă. Mai sistematică și mai interesantă prin conținut este lucrarea Cimilituri românești (1908), care adaugă la colecția din 1898 a lui Artur Gorovei 369 de ghicitori, multe din ele inedite, despre 245 de noțiuni, majoritatea fiind culese din satul
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
sectei milenariste, în cadrul căruia evidențiază figura lui Maxim Muscă, șeful mișcării. Personaj dostoievskian, acesta oscilează între abjecție și candoare, micime sufletească și extaz, prăbușire și înălțare morală, impunându-și cu forța personalitatea. Fără limită (1936), roman cu accente freudiene, urmărește frământările sufletului modern într-o lume care și-a pierdut credința, autorul trasând cu precizie, chiar dacă fără a descoperi întotdeauna motivații convingătoare, istoricul disoluției unei căsnicii. Sectorul cel mai rezistent al scrierilor lui P. îl reprezintă însă nuvelistica, grupată în volumele
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
lui Ion C. Brătianu, dintr-un articol apărut în „Republica rumână” (1851), noțiunile naționalitate, libertate, democrație „se subsumează” și revoluția implică „reorganizarea Europei pe naționalități”, nicidecum prin „îngrămădiri silnice”. Cristalizat politic în anul revoluției, ca efect al tot mai intenselor frământări interne, de ordin social și național, dar și sub influența ideilor reactualizate ale revoluției franceze, p. și-a găsit expresia programatică - cu parțiale diferențieri, în funcție de specificul realităților din cele trei ținuturi românești - în Proclamația de la Izlaz, Proclamația Partidului Național din
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
a cărui condamnare la moarte a fost mereu amânată timp de doisprezece ani deoarece redactarea „isprăvilor lui” reprezenta o afacere strălucită, personajul principal al piesei lui M. e, după atâtea îngrozitoare spovedanii sub teroarea morții implacabile, un ins regenerat sufletește. Frământările lui rămân însă insesizabile. Șarja e aceea care primează. Inspirată de primele grefe de cord, Transplantarea inimii necunoscute pare, curios, dominată de blazare, de scepticism, pe un fond de melancolie, pe când Primarul Lunii și iubita sa, scrisă nu mult după
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
facem cum se cuvine, ieșim ceva mai instruiți și, poate, mai înțelepți. Când ne vedem peste umărul celuilalt în oglinda în care el tocmai se privește, realizăm că singura cale către înțelegerea proprie este aparentul ocol pe teritoriul și prin frământările altuia. Cele șase texte adunate aici în volum au fost scrise - între 2000 și 2006 - cu asemenea prilejuri și în acest spirit. Ele au apărut inițial ca prefețe sau postfețe ale unor cărți care treceau o primă barieră culturală prin
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
germani Vergangenheitsbewältigung; în Est, diferența mare constă în distanțarea simultană de mai multe trecuturi). Era neîndoielnic o uriașă operațiune de propagandă, orchestrată de Partid, și deosebit de profitabilă pentru autorii „angajați” (fie că aveau sau nu scrupule sau remușcări; eventualele lor frământări interioare nu au nici o importanță pentru experiența colectivă). Opinia publică, lipsită de surse de informare alternative ușor accesibile și credibile (posturile care emiteau din străinătate erau vitale, dar nu infailibile), era o pradă ușoară pentru Ministerul român al Adevărului. Comparat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și care e chemat să asigure condiții tot mai favorabile creației literare. Deasemeni se propune instituirea unui fond de Stat pentru Încurajarea creației plastice și muzicale. Aceste propuneri vin să cuprindă la vreme, prin grija Partidului, În cadre materiale solide, frământările și râvna creatorilor noștri, din ce În ce mai rodnică și mai lămurită. O comparație cu realitățile din trecut, cu regimul oamenilor artei și culturii În orânduirea burgheză e izbitoare. Grija statului pentru ei era inexistentă, În viața culturală domnea cea mai deplină anarhie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o artă Înălțătoare ca o fluturare de steaguri. Eroul meu, Costan Cimpoeșu, călit În lupta cu viața, de mic copil, dus În războiul fascist, rănit, nedreptățit de majuri și ofițeri, sărăcit de către vecinul chiabur Darie - eroul meu Costan, pe care frământările războiului l-au ajutat să-și cunoască mai bine și drumul și prietenii și dușmanii, e astăzi unul din luptătorii pentru Îndeplinirea Planului; parcă-l văd cu toată fața lui mirată asupra lucrurilor; Costan al meu a Înțeles deplin că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]