1,758 matches
-
ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
de la nord-vest spre sud-est pe un aliniament ce se suprapune peste arealul de dizlocare ce a înlesnit apariția Munților Călimani. Dinamică ascendentă a CO2 este facilitata de sistemul de fisuri tectonice din fundamentul cristalin, gazul dizolvându-se în stratele acvifere freatice ale depozitelor aluvionare ce formează terasele medii și superioare ale versanților de pe dreapta Râului Dorna. Țara Dornelor prezintă 2 zone cu predispoziție diferențiată la eroziune : Are un climat montan cu temperaturi medii anuale de 5,1 grd C, amplitudini termice
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
terenului, cu variația nivelului influențată de condițiile climatice. Sunt în general, alcătuite din depozite permeabile care au la bază un strat impermeabil, dar nu și deasupra lor, fiind prin circulație descendentă, în legătură directă cu aportul de apă infiltrată. Nivelul freatic al acestor strate urmărește cu un grad de atenuare nivelul suprafeței topografice, putând fi ridicat sau coborât în mod natural sau prin diferite lucrări efectuate de om. De exemplu creșterea nivelului apelor dintr-un râu canal sau lac de acumulare
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
grad de atenuare nivelul suprafeței topografice, putând fi ridicat sau coborât în mod natural sau prin diferite lucrări efectuate de om. De exemplu creșterea nivelului apelor dintr-un râu canal sau lac de acumulare va modifica pozitiv și nivelul apelor freatice din zona limitrofă. Din contră, în zonele de câmpie cu nivelul apelor freatice foarte aproape de suprafața topografică, prin tăierea canalelor de drenaj nivelurile apelor freatice pot fi coborâte Aceste orizonturi constituie resurse de ape subterane care se pot folosi pentru
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
natural sau prin diferite lucrări efectuate de om. De exemplu creșterea nivelului apelor dintr-un râu canal sau lac de acumulare va modifica pozitiv și nivelul apelor freatice din zona limitrofă. Din contră, în zonele de câmpie cu nivelul apelor freatice foarte aproape de suprafața topografică, prin tăierea canalelor de drenaj nivelurile apelor freatice pot fi coborâte Aceste orizonturi constituie resurse de ape subterane care se pot folosi pentru alimentarea cu apă a populației sau pentru diferite folosințe socio-economice. Pot fi ușor
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
apelor dintr-un râu canal sau lac de acumulare va modifica pozitiv și nivelul apelor freatice din zona limitrofă. Din contră, în zonele de câmpie cu nivelul apelor freatice foarte aproape de suprafața topografică, prin tăierea canalelor de drenaj nivelurile apelor freatice pot fi coborâte Aceste orizonturi constituie resurse de ape subterane care se pot folosi pentru alimentarea cu apă a populației sau pentru diferite folosințe socio-economice. Pot fi ușor interceptate prin fântânile săpate în mod tradițional. La un strat acvifer se
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
acvifer captiv), putând fi capabile să înmagazineze cantități importante de apă precum și să permită mișcarea acestora prin ele. ele pot fi mărginite de un strat semi-impermeabil numit acvitard sau de un strat impermeabil denumit acvifug. Sunt uneori denumite și acvifere freatice sau pânze freatice datorită faptului că limita lor superioară este tocmai suprafața freatică. În cele mai multe cazuri acviferul aflat la adâncimea cea mai mică este cel liber, neavând un acvitard sau un acvifug între el și suprafață. În decursul anului suprafața
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
fi capabile să înmagazineze cantități importante de apă precum și să permită mișcarea acestora prin ele. ele pot fi mărginite de un strat semi-impermeabil numit acvitard sau de un strat impermeabil denumit acvifug. Sunt uneori denumite și acvifere freatice sau pânze freatice datorită faptului că limita lor superioară este tocmai suprafața freatică. În cele mai multe cazuri acviferul aflat la adâncimea cea mai mică este cel liber, neavând un acvitard sau un acvifug între el și suprafață. În decursul anului suprafața liberă a pânzei
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
permită mișcarea acestora prin ele. ele pot fi mărginite de un strat semi-impermeabil numit acvitard sau de un strat impermeabil denumit acvifug. Sunt uneori denumite și acvifere freatice sau pânze freatice datorită faptului că limita lor superioară este tocmai suprafața freatică. În cele mai multe cazuri acviferul aflat la adâncimea cea mai mică este cel liber, neavând un acvitard sau un acvifug între el și suprafață. În decursul anului suprafața liberă a pânzei freatice oscilează între valori maximale (aprilie-mai) și valori minimale (octombrie-noiembrie
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
datorită faptului că limita lor superioară este tocmai suprafața freatică. În cele mai multe cazuri acviferul aflat la adâncimea cea mai mică este cel liber, neavând un acvitard sau un acvifug între el și suprafață. În decursul anului suprafața liberă a pânzei freatice oscilează între valori maximale (aprilie-mai) și valori minimale (octombrie-noiembrie. Acviferele libere se reîncarcă de obicei direct de la suprafață, din apa de precipitație sau din alte mase de apă ( râuri sau lacuri) conectate hidraulic cu stratul acvifer. Circulația apei este spre
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
alte mase de apă ( râuri sau lacuri) conectate hidraulic cu stratul acvifer. Circulația apei este spre zonele de izvorâre aflate la cote topografice minime. În zonele aride alimentarea pânzei pe calea precipitațiilor este redusă, astfel că suprafața liberă a pânzei freatice este coborâtă, alimentarea acesteia făcându-se din apele de suprafață. În zonele aluvionare de câmpie, datorită faptului că materialul depus de cursul de apă este foarte permeabil (nisip, pietriș), legătura dintre apele de suprafață și apele subterane este puternică, astfel
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
de suprafață. În zonele aluvionare de câmpie, datorită faptului că materialul depus de cursul de apă este foarte permeabil (nisip, pietriș), legătura dintre apele de suprafață și apele subterane este puternică, astfel că pe anumite porțiuni apa subterană alimentează pânza freatică - numită și pânză subfluvială. Suprafața liberă a pânzei este apropiată de cea a solului și adesea deasupra nivelului râului. Au limita superioară sub nivelul suprafeței freatice locale și, se regăsesc în majoritatea cazurilor sub acviferele libere, fiind despărțite de acestea
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
și apele subterane este puternică, astfel că pe anumite porțiuni apa subterană alimentează pânza freatică - numită și pânză subfluvială. Suprafața liberă a pânzei este apropiată de cea a solului și adesea deasupra nivelului râului. Au limita superioară sub nivelul suprafeței freatice locale și, se regăsesc în majoritatea cazurilor sub acviferele libere, fiind despărțite de acestea de un strat impermeabil sau semi-impermeabil numit acoperiș, având la bază un alt strat impermeabil numit culcuș. Alimentarea lor nu corespunde cu arealul pe care-l
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
cazurilor sub acviferele libere, fiind despărțite de acestea de un strat impermeabil sau semi-impermeabil numit acoperiș, având la bază un alt strat impermeabil numit culcuș. Alimentarea lor nu corespunde cu arealul pe care-l ocupă stratul ca în cazul celor freatice. Aceste acvifere se mai numesc și straturi de adâncime. Acviferul captiv fără presiune, se formează în cazul în care nu toată grosimea stratului permeabil a fost pe deplin saturată cu apă. Acviferul sub presiune (sau confinat) se formează în cazul
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
foraj, nivelul apei este deasupra suprafeței solului. Atât timp cât acviferele pot comunica între ele pe anumite porțiuni prin intermediul straturilor semimpermeabile care le despart, pot exista acvifere sub presiune alimentate prin drenaj dintr-un strat cu presiune mai mare. Există și pânze freatice care sub stratul impermeabil de la bază au un alt strat permeabil în care se formează o altă pânză freatică, cu care pot exista legături verticale prin care se face drenanță. Două sau mai multe astfel de acvifere separate de strate
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
care le despart, pot exista acvifere sub presiune alimentate prin drenaj dintr-un strat cu presiune mai mare. Există și pânze freatice care sub stratul impermeabil de la bază au un alt strat permeabil în care se formează o altă pânză freatică, cu care pot exista legături verticale prin care se face drenanță. Două sau mai multe astfel de acvifere separate de strate semipermeabile, formează un acvifer multistrat. După terenurile în care se află, stratele acvifere se pot clasifica în: Din punct
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
Vadului, Surducul. Vechile documente, care vorbesc de hotarele Volovățului, amintesc și de Pârâul Sec (Sekul), Scursura Pârâului, Pârâul Făgețel, Pârâul „Rediza", Pârâul Toplița. Unele din ele sunt active și astăzi, altele și-au părăsit albiile sau au dispărut. Adâncimea apei freatice variază de la un timp la altul, în funcție de adâncimea stratului impermeabil sau de relief între 0,50-8,00m, 16-20m. Apă fântânilor scade, dar nu seaca niciodată nici pe timp de arșiță. Rețeaua hidrografica o formează pârâurile Volovăț și Sucevița, alimentate mai
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
de banchize și aisberguri. Formele fluvio-glaciare (proglaciare) Câmpiile de sandre sunt zone acumulative construite de către torenții glaciari la periferia morenei frontale. Pe suprafața câmpiei, care atinge ordinul sutelor și miilor de hectare, ulterior râurile își sapă terase, coborând nivelul pânzei freatice. Astfel particulele fine, uscate, pot fi antrenate pe diferite căi (îndeosebi eoliană) generând câmpiile de loess. Zoliile sunt forme depresionare în cadrul câmpiilor de sandre. Cursurile fluvio-glaciare au antrenat cu ele și blocuri de gheață, pe care le depun după o
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
ale torenților deoarece au fost depuse în întregime sub apă. Importantă luncilor. Luncile au caracter regulator pentru scurgerea apelor în timpul viiturilor. Totodată, ele sunt foarte fertile, din cauza stratului de aluviuni fine ce le acoperă și din cauza micii adâncimi a pânzei freatice. Culturile practicate aici dau producții importante chiar pe timp de secetă. Viiturile neprevăzute pot provoca pagube atât pentru culturi cât și pentru diferite construcții (șosele, căi ferate, locuințe, poduri). De aceea se pune problema amenajării luncilor în vederea frânarii acțiunilor distructive
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
în pânză de pietrișuri; fruntea terasei apară de vânturi și este folosită pentru cultivarea de pomi sau vită de vie, iar râul din apropiere oferă și alte avantaje. Când cuvertura aluviala este groasă și extinsă poate conține o importanță pânză freatică indicată în alimentările cu apă potabilă (prin puțuri sau captări de izvoare la baza pietrișului). Alungirea teraselor în lungul văilor, netezimea și pavajul de pietriș au dus la folosirea lor pentru căi de comunicație. Șoselele și căile ferate au găsit
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
orașului și a companiei responsabile cu deversarea deșeurilor. Astfel, în august 1978, ziarul "New York Times" prezenta dezastrul ecologic care a evoluat în timp de trei decenii: multitudinea cazurilor de leucemie, copii născuți cu malformații, copaci uscați, contaminarea pânzei de apă freatică etc. Ca urmare a ecoului generat în presă, guvernul american decide înființarea unui fond național de mediu, numit "Superfund", iar toate firmele și consumatorii de produse care poluează să plătească taxe, banii urmând a fi utilizați pentru finanțarea politicii de
Love Canal () [Corola-website/Science/326827_a_328156]
-
climat temperat cu o slabă nuanță mediteraneană, semiumed, cu ierni nu prea aspre, cu veri lungi și călduroase. Fluviul Dunărea, care curge prin partea de sud a comunei, la o distanță de 14 km, are o mare influență asupra apelor freatice din luncă. Între Calafat și Rast se află un sector foarte complex, sub aspectul inundării suprafețelor dintre Dunăre. În afară de suprafețele inundate direct, superficial, de apele Dunării, multe depresiuni dintre dune sunt ocupate, primăvara, de ape prin infiltrații, ca urmare a
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
în apropierea Dunării: Balta Carașului, Balta Linului, Balta Coceanului, Balta Bagioaica, Balta Lungă, Balta Brăniștori, Balta Râiosul. Lacuri alimentate îndeosebi din ploi și ape subterane s-au format pe teritoriu comunei, datorită prezenței dunelor. Nivelul lacurilor scade atunci când nivelul apei freatice coboară și cantitatea de ploi este redusă. În sudul comunei, între Poiana Mare și Desa, se constată asemenea depresiuni situate între dunele de nisip. Ele urmăresc direcția generală a dunelor din zonă. În timpul verii, din cauza lipsei de apă, suprafețele respective
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Poiana Mare și Desa, se constată asemenea depresiuni situate între dunele de nisip. Ele urmăresc direcția generală a dunelor din zonă. În timpul verii, din cauza lipsei de apă, suprafețele respective nu pot fi folosite util. În zona Calafat-Poiana Mare, întreruperile apelor freatice sunt puse în evidență de apariția izvoarelor, care se găsesc la baza teraselor. Apele de inundație, îndeosebi cele din luncă și prima terasă, și precipitațiile atmosferice alimentează apele freatice. Datorită adâncimii mici a lacurilor, a vitezei mari a vântului de
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
nu pot fi folosite util. În zona Calafat-Poiana Mare, întreruperile apelor freatice sunt puse în evidență de apariția izvoarelor, care se găsesc la baza teraselor. Apele de inundație, îndeosebi cele din luncă și prima terasă, și precipitațiile atmosferice alimentează apele freatice. Datorită adâncimii mici a lacurilor, a vitezei mari a vântului de 5-6 m/s, se reușește deranjarea gradienților termici pe întreaga verticală, realizându-se o homotermie și o stratificare termică inversă, cu mici diferențieri, de scurtă durată și al valori
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]