5,324 matches
-
universală, cu aceeași discretă „finalitate”, ambele avându-l colaborator și pe Leonid Boicu, în schimb, la Iași a apărut atunci o frumoasă sinteză istorică, cu numele său aflat între inițiatorii și făptuitorii ei, spre a-i răsplăti astfel, măcar parțial, frustrările sau deziluziile generate de eșuarea proiectelor anterioare. Este vorba de România în relațiile internaționale, 1699-1939, sinteză coordonată împreună cu profesorii V. Cristian și Gh. Platon, în cuprinsul căreia Leonid Boicu și-a asumat, nu întâmplător, spre analiză, perioada istorică cuprinsă între
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sunt datorate endorfinelor (hormoni eliberați în organism în urma efortului fizic). Acești Dan Iulian Alexe 16 hormoni „modifică” în sens pozitiv multe procese și funcții interne, reușind să combată cu succes stările de neliniște, anxietate, iritabilitate, oboseală, neîncredere în sine și frustrare. Pentru a accentua încă o dată efectele determinate de relația practicarea joggingului endorfine activitate psihică îmbunătățită, evidențiem în cadrul acestui subcapitol cercetarea efectuată de specialiști ai Universității Tehnice din München și ai Universității din Bonn, cercetare amintită și în capitolul 8 din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
et physique quantique" ("elativitate și fizică cuantică"), in Dictionnaire de l'ignorance, Paris, Albin Michel, 1998. 13 Stéphane Lupasco, op. cit., pp. 40, 63. 14 Ibid., p. 63. 15 G. F. Chew, Hadron Bootstrap: Triumph or Frustration? (Boostrap-ul hadronilor: triumf sau frustrare ?), Physics Today, vol. 23, n° 10, 1970; Basarab Nicolescu, Nous, la particule et le monde, Paris, Le Mail, 1985, cap. "Le principe de bootstrap" (" Principiul boostrap-ului"), p. 89-110. 16 Stéphane Lupasco, op. cit., p. 82. 17 Ibid., p. 116. 18 Ibid.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
regăsește în pedepsele prevăzute de sistemele juridice moderne. C. W. K. Mundle consideră că nici sintagma "pricinuirea deliberată a unei suferințe" nu este adecvată, aceasta sugerează imagini cu biciuiri și lovituri. Aplicarea unei pedepse constă de obicei în principal în frustrarea unei persoane de anumite dorințe, ca urmare a restricționării libertății sale de mișcare. El sugerează înlocuirea acestei expresii cu "constrângere" sau "restrângerea drepturilor și privilegiilor", deși această substituire ar fi nepotrivită în cazul pedepsei corporale sau a pedepsei cu moartea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nici un dicționar de scriitori n-a stârnit atâtea discuții decât cel din anul 2003, Dicționarul selectiv al scriitorilor contemporani, opera controversatului, dar nu mai puțin celebrului critic Dr. Julius Zimberlan. Sigur, când e vorba de scriitori, întotdeauna vor fi polemici, frustrări, uneori chiar jigniri, mai ales când apare un dicționar selectiv și când, vrând nevrând, alegerile autorului sunt subiective. Numai că în cazul Dicționarului selectiv al scriitorilor contemporani povestea este cu totul alta. Dr. Julius Zimberlan a dat manuscrisul la tipar
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
platitudinea se întinde ca o mîzgă peste zone sortite emoțiilor inefabile, faza crepusculară a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și replierile de, culpabilă, (auto)amăgire. Dacă femeia (în speță, nevasta) este prin definiție genetică inerțială, frustrarea gravă o resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze, înfiorări. Ca să se regăsească, să uite de timpul care nu iartă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
rampei, virtuțile scenice, ale textelor dramatice ale lui Constantin Popa, e de nădăjduit că o dată cu înmănuncherea lor într-un volum ele vor primi și acolada consacrării literare la care, înfrigurat, aspiră. Florin Faifer Păreri și păreri... Dezamăgirea post-revoluționară, sentimentul de frustrare, deruta, inerția, opacitatea, incultura politică, mentalități sclerotice, spiritul de mafie al vechilor structuri, tehnologii învechite în toate zonele de activitate politice, economice, culturale nedreptatea marginalizării celor care au suferit în regimul comunist, îmbogățirea în afara oricăror norme etice sau legislative și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nivele diferite ale piramidei nevoilor. 5. Managerii sunt responsabili de crearea climatului în care salariații își pot maximiza potențialul lor. 6. Falimentul în crearea de oportunități legate de muncă, prin care să se satisfacă nevoile, va conduce, foarte probabil, la frustrarea salariaților, scăderea productivității și creșterea fluctuației. În acest context, se desprinde ideea necesității construirii și utilizării unui sistem motivațional diferențiat, complex și gradual, în funcție de rezultatele vizate. Teoria ierarhiei nevoilor elaborată de A. Maslow a fost larg popularizată în literatura de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
deoarece: - contextele de vizionare sunt diferite; - modul de a accepta programele și sensul atribuit conținutului acestora diferă față de adulți, întrucât capacitățile cognitive, empatice diferă de cele ale adulților, ca și imaturitatea caracterologică și a experienței de viață (toleranță redusă la frustrare, egocentrism, impulsivitate, capacitate redusă la autocontrol, subestimarea greșelilor personale, imaturitatea conștiinței morale ca factor reglator de evaluare a situațiilor și de comportament supraexcitabilite emoțională); - dificultatea distingerii imaginarului de real: pentru preadolescenți nu este un efect posibil al transferului de la imaginar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a unor emoții refulate sau a unor conflicte nerezolvate, care îi perturbă viața psihică. Televizorul este până la urmă cel mai ieftin, comod, accesibil și divers mijloc de divertisment, creează o lume în care telespectatorul poate evada, eliberându-se temporar de frustrările și neîmplinirile din viața reală. Tocmai de aceea, toate produsele mass-media ce dețin recorduri de audiență răspund tocmai acestor nevoi de refulare și relaxare ale indivizilor. În societatea modernă, pe măsură ce timpul liber rămas la dispoziția individului a crescut, categorii tot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aduc sunt legate de faptul că putem spune ceva la nivel agregat, însă nu putem spune nimic despre viața fiecăruia. Or, viața socială se produce la nivel micro (familie, comunitate) și nu macro (societate). Oricare tip de cercetare aduce invariabil frustrări. La analiza calitativă, frustrarea intervine în momentul în care cercetătorul trebuie să construiască un ansamblu coerent. La abordarea cantitativă, frustrarea provine din faptul că există mai multe tipuri de analize statistice, aproape la fel de diverse ca situațiile sociale studiate. Cercetătorii cantitativiști
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
faptul că putem spune ceva la nivel agregat, însă nu putem spune nimic despre viața fiecăruia. Or, viața socială se produce la nivel micro (familie, comunitate) și nu macro (societate). Oricare tip de cercetare aduce invariabil frustrări. La analiza calitativă, frustrarea intervine în momentul în care cercetătorul trebuie să construiască un ansamblu coerent. La abordarea cantitativă, frustrarea provine din faptul că există mai multe tipuri de analize statistice, aproape la fel de diverse ca situațiile sociale studiate. Cercetătorii cantitativiști demonstrează o imaginație fenomenală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Or, viața socială se produce la nivel micro (familie, comunitate) și nu macro (societate). Oricare tip de cercetare aduce invariabil frustrări. La analiza calitativă, frustrarea intervine în momentul în care cercetătorul trebuie să construiască un ansamblu coerent. La abordarea cantitativă, frustrarea provine din faptul că există mai multe tipuri de analize statistice, aproape la fel de diverse ca situațiile sociale studiate. Cercetătorii cantitativiști demonstrează o imaginație fenomenală în a construi un nou tip de analiză atunci când nici una dintre cele existente nu se poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unei situații sociale noi. Mai mult, analizele noi tind să devină atât de complicate, încât cu greu poate o singură persoană să le învețe; chiar dacă reușește într-un final, persoana se va numi statistician, și nu cercetător social. Apoi, probabil frustrarea cea mai mare provine dintr-un alt fapt evident: unele fenomene cu foarte mare substanță pentru cercetare sunt rare; în consecință, nu poate fi aplicată o analiză statistică care așteaptă un număr mare de cazuri. Exemple de astfel de evenimente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
eșantion nereprezentativ. Finalul primului capitol încearcă să răspundă întrebării „Are rost cercetarea fenomenelor evidente?”, autoarea referindu-se la fenomene des întâlnite în realitatea cotidiană precum: supunerea oarbă în fața autorității, favorizarea celor care ne sunt asemănători, intensificarea agresivității ca urmare a frustrării etc. Răspunsul la această întrebare este următorul: „Ceea ce pare evident, nu este întotdeauna astfel”. „Greșeala siguranței retrograde” sau fenomenul „am știut-o de la bun început”, potrivit autoarei, semnifică tendința spre o convingere exagerată că avem capacitatea de a prevedea consecințele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violență folosită împotriva femeilor, dar și modalități de reducere a agresiunii. Capitolul treisprezece debutează cu discuția pe tema naturii prejudecăților, a discriminării și a stereotipurilor; sunt analizate patru surse ale prejudecățiilor: născute din identificări cu persoanele asemenea nouă; născute din frustrări și creerea „țapilor ispășitori”, născute din rivalitatea pentru bunurile apreciate și dorite; născute din modul de catalogare al oamenilor. În final, capitolul oferă o soluție, un răspuns la problema reducerii la minimum a prejudecățiilor existente în viața socială: autoarea propune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unor teorii amplu prezentate de autorul acestui compendiu. Problemele de grup, precum identitatea de grup, out-grupul și in-grupul, comportamentul agresiv, comportatmentul prosocial sunt găzduite de capitolul intitulat: „Conflict și cooperare”. Explicațiile teoretice oferite de autor asupra unor procese umane precum: frustrarea, altruismul, empatia, dezumanizarea, dezinhibiția sunt susținute de exemple practice. Ipoteza empatie-altruism a lui C.D. Batson și modelul eliberării stării negative a lui Robert Cialdini reprezintă două teorii prezentate de autor care fac referire la un comportament uman foarte apreciat, altruismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1984; Moștenitorul, București, 1986; Dealul viilor, București, 1988; Zodia vărsătorului de plumbi, București, 1989; Cuvântul și cuvintele, București, 1999; Etic și estetic, București, 2000. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Debuturi în roman, CNT, 1976, 25; Vasile Chifor, Fețele adevărului și sentimentul frustrării, T, 1976, 7; Mihai Dinu Gheorghiu, „Fratele nostru Emanuel”, CL, 1976, 12; Felea, Aspecte, I, 102-105; Anton Cosma, Un roman despre viața măruntă, VTRA, 1979, 4; Valentin F. Mihăescu, Epica și etica actuală, LCF, 1979, 14; Valeriu Cristea, Basm și
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
David În fața lui Goliat, se dovedesc capabile s... destabilizeze o imens... și puternic... federație. Factori și actori Mișcarea popular... care, la sfîrșitul anilor ’80, duce la independență statelor baltice este Întîi de toate expresia sentimentelor de am...r...ciune și frustrare provocate de ocupațiile și abuzurile Indurate Începînd cu 1939-1940. De atunci s-a adunat un bulg...re de animozit...ți și, deseori, de ur... făt... de cei care c...lcaser... În picioare suveranitatea celor trei state, masacraser... și deportaser... o
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
muncitoare o condiție a existenței societății"1132. Engels, la rândul său, arată: "Avântul industriei pe baze capitaliste ridică sărăcia și mizeria maselor muncitoare la rangul de condiție de viață pentru societate"1133. Tocmai pentru că se trezea, omul începe să adune frustrări. Este meritul lui Mises de a fi sesizat că: "Succesul incomparabil al marxismului se datorează perspectivei pe care o oferă, de a împlini acele aspirații onirice, acele vise de răzbunare care au fost atât de adânc împlântate în sufletul omenesc
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Cu moneda nu se mai prea putea cumpăra mare lucru, în timp ce populația suferea literalmente de foame. Ca elev și student al acestei perioade într-un mare oraș al țării, Craiova, am simțit lucrurile de care vorbesc ca pe o mare frustrare, la vremea respectivă fiind incapabil să-mi dau seama care sunt mecanismele prin care se putea întâmpla un asemenea fenomen și de ce întreaga populația tace într-un întuneric mizerabil și confuz. Era un gen de tăcere complice cu regimul, în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sărăcire. Dar încă și mai dezastruoase sunt ravagiile sale morale. El îi face pe oameni deznădăjduiți și descurajați. Cu cât mai optimiști erau în condițiile prosperității iluzorii a boom-ului, cu atât mai mari le sunt disperarea și sentimentul de frustrare. Omul este înclinat să-și pună norocul pe seama propriei sale eficiențe și să-l ia drept o binemeritată recompensă a talentelor, aplicației și probității sale. Dar întoarcerile norocului le pune întotdeauna pe seama altora și mai ales pe seama absurdității instituțiilor sociale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
metafore, un mod indirect de exteriorizare a stărilor personale; c) canalizarea unor conflicte: pulsiunile agresive ale indivizilor sunt Îndreptate către aceste categorii, și nu către alte structuri sociale; d) exteriorizarea unor fantasme legate fie de viața socială (aspirațiile de putere, frustrările În față nereușitelor sau suferințelor cauzate de un statut social inferior), fie de viața personală (fantasme sexuale). A doua parte a secolului XX a cunoscut o efervescență a vrăjitoriei În societatea occidentală. Pe un plan mai general, este vorba despre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cât și de nemulțumire (pentru că nu le permite satisfacerea instinctelor, mai precis accesul la femeile din hoardă). O asemenea configurație istorică este analoagă cu ceea ce psihanaliza dezvăluie ca un dat universal al subconștientului masculin: complexul lui Oedip. Acesta ar exprima frustrările băiatului care Își dorește mama (ca un ecou sexualizat al perioadei de comuniune din timpul alăptării), dar nu o poate avea, deoarece tatăl este cel care o stăpânește din punct de vedere sexual. Frustrările și aspirațiile copiilor/masculilor din hoarda
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
complexul lui Oedip. Acesta ar exprima frustrările băiatului care Își dorește mama (ca un ecou sexualizat al perioadei de comuniune din timpul alăptării), dar nu o poate avea, deoarece tatăl este cel care o stăpânește din punct de vedere sexual. Frustrările și aspirațiile copiilor/masculilor din hoarda primitivă sunt, deci, baza istorică a acestui complex: Dacă animalul-totem este tatăl, conluzia la care ajungem este că ambele porunci capitale ale totemismului, ambele prescripții care constituie nucleul său, anume interdicția de a ucide
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]