5,270 matches
-
a satului), Grivița (punctul Nord-Vest de sat), Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului) - județul Vaslui, Matca (punctul Pădurea Bujoru), Drăgănești (punctul Bursucărie) și Umbrărești (punctul Nord-Est de sat) - județul Galați: Din punct de vedere al amplasării geografice a siturilor funerare, în spațiul est-carpatic nu au existat preferințe ale comunităților umane pentru una dintre formele de relief, ci au fost „exploatate” majoritatea lor: colinele, șesurile, văile și terasele râurilor, platourile, amenajările artificiale ale solului (movilele) etc. Acest nonconformism este aplicat încă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
înălțate, (Grivița, Matca, Drăgănești și Bârlad-Dealul Țuguieta), uneori situate pe văile râurilor (Pogonești, pe valea Tutovei și Umbrărești, pe valea Chineja), în lunca inundabilă a Bârladului (Banca) ori pe valea Bârladului (Bârlad-Parc și Bârlad-Moara lui Chicoș). Numărul mare al descoperirile funerare, din această etapă, față de perioadele anterioare și implicit al obiectelor din inventare, permite o analiză detaliată asupra evoluției ritului și ritualului funerar din această zonă a Moldovei. Chiar și așa, rămâne o disproporție numerică între așezările și cimitirele secolelor X-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lunca inundabilă a Bârladului (Banca) ori pe valea Bârladului (Bârlad-Parc și Bârlad-Moara lui Chicoș). Numărul mare al descoperirile funerare, din această etapă, față de perioadele anterioare și implicit al obiectelor din inventare, permite o analiză detaliată asupra evoluției ritului și ritualului funerar din această zonă a Moldovei. Chiar și așa, rămâne o disproporție numerică între așezările și cimitirele secolelor X-XI. 2.2. Rituri și ritualuri funerare În veacurile VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anterioare și implicit al obiectelor din inventare, permite o analiză detaliată asupra evoluției ritului și ritualului funerar din această zonă a Moldovei. Chiar și așa, rămâne o disproporție numerică între așezările și cimitirele secolelor X-XI. 2.2. Rituri și ritualuri funerare În veacurile VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
permite o analiză detaliată asupra evoluției ritului și ritualului funerar din această zonă a Moldovei. Chiar și așa, rămâne o disproporție numerică între așezările și cimitirele secolelor X-XI. 2.2. Rituri și ritualuri funerare În veacurile VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul ritului și ritualului funerar, în primul rând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul ritului și ritualului funerar, în primul rând prin dispariția incinerației și generalizarea înhumației, începând cu secolul al X-lea. Fenomenul trecerii spre acest din urmă rit s-a produs treptat, însă descoperirile funerare ale bazinului nu surprind acest moment, fapt semnalat și în restul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante în cadrul ritului și ritualului funerar, în primul rând prin dispariția incinerației și generalizarea înhumației, începând cu secolul al X-lea. Fenomenul trecerii spre acest din urmă rit s-a produs treptat, însă descoperirile funerare ale bazinului nu surprind acest moment, fapt semnalat și în restul Moldovei, unde s-au găsit numai morminte izolate (Galați-Valea lui Tuluc, Erbiceni - Iași, Văleni - Neamț, Nănești - Bacău, Călărași - Botoșani), mai rar cimitire (Șendreni - Galați), monorituale și nicidecum birituale. Întrucât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi globulari). Obiectele casnice (amnare, cute, ace, cârlige, fusaiole) încheie gama diversității inventarului funerar din cimitirul de la Brănești. Potrivit trăsăturilor antropologice și a similitudinilor cu alte necropole medievale românești sau din aria carpato-dunăreană acest cimitir a fost atribuit, corect de către specialiștii români, unei comunități autohtone și nefondat (potrivit autorilor) unui grup slav, răsăritean, ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dorsal (0,10-0,90m), la cele cu defuncții chirciți (0,50-1,10m), fiind mai mare pentru cele cenotafe (1,20-1,90m). Mormintele de înhumație erau situate în gropi pătrate, dreptunghiulare, circulare sau ovale, ultimele constituind un grup aparte în cadrul zonei funerare. Acest ultim amănunt indică gruparea mormintelor pe criterii familiale. Analiza antropologică a indicat o rată ridicată a mortalității infantile, 22 de copii și adolescenți, restul fiind adulți. O parte din craniile umane prezentau câteva lovituri și deformări, asemenea celor din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
copii, atât creștini (membri ai comunității locale), cât și păgâni alogeni. Analiza osteologică a relevat că indicele mortalității infantile era ridicat; vârsta medie la defuncții adulți era de 45,6 ani (bărbați) și de doar 35 de ani (femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele cenotaf, delimitate în zona nord-estică, a sugerat o izolare a unui grup minoritar alogen, dar păstrat în cadrul aceleiași necropole, probabil datorită relațiilor pașnice cu restul membrilor comunității. Cel de-al doilea sit funerar, descoperit la Hansca-Limbari, conținea 108 morminte de înhumație, majoritatea (99) orientate V-E, cu scheletele întinse pe spate, iar poziția mâinilor fiind variabilă (pe lângă corp, pe abdomen sau piept). S-a observat o structurare a mormintelor, probabil pe criteriul familial
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu mărci de olar pe fundul vaselor. Nomadismul ecvestru este prezent prin intermediul mormintelor orientate N-S și susținut prin obiecte specifice războinicilor: cuțite, un amnar cu cremene, scări de șa, catarame și verigi (toate din fier). Analiza comparativă a vestigiilor funerare din cele două puncte arheologice, de pe teritoriul Hanscăi, a indicat autorilor o datare prelungită a cimitirului, pentru secolele XI-XIII sau și mai târzie, în veacurile XII-XIV. Ultimul din cele trei puncte de la Hansca, la Cordon, s-au dezvelit doar patru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
străine, ulterior, în veacurile XI-XIII, la Hansca (punctele Căprăria și Limbari), enclave alogene s-au aflat în vecinătatea comunităților locale, iar pe baza unor reglementări bine stabilite, ce au permis raporturi pașnice în zonă, au fost acceptați și în complexele funerare, dar izolați de ceilalți. Însă, există și posibilitatea ca aceste grupuri străine să se fi stabilit mai târziu în acest spațiu (secolul XIII) și să fi ales ca loc de înmormântare același cimitir, cum anterior au procedat localnicii, dar preferând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
slave răsăritene, precum cele de la Alcedar - Rezina și Rudi - Dondușani, aflate între Răut și Nistru, dar și cimitire cu caracter autohton, de la Kalfa și Lukașevka (Basarabia), datate în secolele IX-X. Insistența detalierii elementelor de rit și ritual din aceste complexe funerare, oarecum din afara spațiului delimitat, a fost necesară cu scopul observării momentului de trecere de la obiceiul incinerării la cel al înhumării și la cunoașterea aspectelor vieții spirituale dintr-un cadru extins al teritoriului est-carpatic și îndeosebi a celui străvechi românesc. Numărul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
morminte, găsite in situ, a permis desprinderea unor date importante despre rit și ritual, iar totodată a conturat o situație generală a conduitei spirituale a localnicilor și alogenilor, din perioada culturii Dridu. Plecând de la aceste considerente, analiza comparativă dintre descoperirile funerare ale bazinului și cimitirele din Basarabia a condus la perceperea asemănările și deosebirile religioase din spațiul est-carpatic românesc. Evidențierea trăsăturilor ritului și ritualului funerar a fost înlesnită de separarea complexelor creștine, care au anumite particularități (poziționarea scheletului, inventar, lipsa ofrandelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a localnicilor și alogenilor, din perioada culturii Dridu. Plecând de la aceste considerente, analiza comparativă dintre descoperirile funerare ale bazinului și cimitirele din Basarabia a condus la perceperea asemănările și deosebirile religioase din spațiul est-carpatic românesc. Evidențierea trăsăturilor ritului și ritualului funerar a fost înlesnită de separarea complexelor creștine, care au anumite particularități (poziționarea scheletului, inventar, lipsa ofrandelor), de cele aparținând populațiilor migratoare, păgâne, care se deosebesc prin alte caracteristici (inventar dominat de arme și piese de harnașament, prezența ofrandelor de animale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ofrandelor de animale, în special de la cai). Analiza și interpretarea arheologică a întâmpinat dificultăți în cazul descoperirilor întâmplătoare de morminte izolate, când factorii naturali și cei umani au condus la distrugerea, uneori parțială, a vestigiilor în cauză. Din totalul descoperirilor funerare de pe teritoriul Moldovei, peste jumătate s-au găsit în Bazinul Bârladului, dintre care una certifică existența unei necropole, cu specific Dridu, restul fiind prezențe izolate. Prin cercetările sistematice, întreprinse la Bârlad-Prodana, s-au desprins câteva informații utile legate de practicile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de pe teritoriul Moldovei, peste jumătate s-au găsit în Bazinul Bârladului, dintre care una certifică existența unei necropole, cu specific Dridu, restul fiind prezențe izolate. Prin cercetările sistematice, întreprinse la Bârlad-Prodana, s-au desprins câteva informații utile legate de practicile funerare ale populației autohtone. Defuncții din cimitirul menționat erau orientați V-E (cu ușoare deviații) și la adâncimi variate (între 0,60-0,90 m), în gropi rectangulare. Ritul practicat era înhumația, iar ritualul a respectat aceleași rigori, morții de la Prodana fiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de inventar, datarea lor fiind permisă de situația stratigrafică. Ritul și ritualul creștin, precum și lipsa vreunui vas depus ritual, susțin datarea cimitirului de la Bârlad-Prodana în secolele X-XI și atribuirea lui unei comunități autohtone, de origine veche românească. În cazul descoperirilor funerare izolate ne confruntăm cu două situații distincte, determinate de ritualul practicat, care le împarte în morminte creștine și morminte păgâne. În prima categorie se încadrează doar mormântul dublu de la Dumeștii Vechi, iar celei de-a doua îi corespund mai multe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în prezența mormintelor duble, unul fiind găsit la Dumeștii Vechi (în 1961 sau 1965), iar altul la Bârlad-Dealul Țuguieta (în 2003). În ambele cazuri, analiza osteologică a indicat prezența unei perechi umane (bărbat și femeie). Însă, între cele două descoperiri funerare există multe diferențe, nu doar etnice, ci și în privința situării geografice (primul pe șes, celălalt într-o movilă), adâncimii (1,85 m primul mormânt și 0,80 m cel de-al doilea) și a componentelor inventarului: cel creștin conținea un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
6 a, b). Cele mai veridice analogii în privința semnelor s-au găsit pe vasele turanicilor de la Sarkel - Belaja Veja. Cât privește forma și decorul alveolat similitudini se întâlnesc și în mormântul alogen de la Tuzla - Tatarbunar (Odessa). 2.2.1. Inventar funerar Multe din descoperirile funerare alogene erau situate în interiorul unor movile, la adâncimi care variau între 0,65-1,15 m. Inventarele aveau de regulă ofrande animale, de la cai (cranii, copite, sau alte părți din corp). Din cele nouă morminte alogene, doar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai veridice analogii în privința semnelor s-au găsit pe vasele turanicilor de la Sarkel - Belaja Veja. Cât privește forma și decorul alveolat similitudini se întâlnesc și în mormântul alogen de la Tuzla - Tatarbunar (Odessa). 2.2.1. Inventar funerar Multe din descoperirile funerare alogene erau situate în interiorul unor movile, la adâncimi care variau între 0,65-1,15 m. Inventarele aveau de regulă ofrande animale, de la cai (cranii, copite, sau alte părți din corp). Din cele nouă morminte alogene, doar în cinci s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din metal, ultimele din componența arcurilor și a unei găleți din lemn (pl. LXXI-LXXVI). Diversitatea și analogiile acestui material funerar denotă încadrarea cronologică a necropolei și mormintelor izolate (creștine și păgâne) în secolele X-XI. Singura excepție rămâne Banca, unde cele două morminte (adult și copil) au o datare prelungită, ușor târzie, în intervalul X-XIII, asemănându-se din acest punct de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și păgâne) în secolele X-XI. Singura excepție rămâne Banca, unde cele două morminte (adult și copil) au o datare prelungită, ușor târzie, în intervalul X-XIII, asemănându-se din acest punct de vedere cu cimitirul de la Hansca-Limbari. Din cele 11 descoperiri funerare ale bazinului, doar două aparțin localnicilor (mormântul dublu de la Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punct de vedere cu cimitirul de la Hansca-Limbari. Din cele 11 descoperiri funerare ale bazinului, doar două aparțin localnicilor (mormântul dublu de la Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze diferențele culturale și spirituale ale celor implicați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]