2,691 matches
-
simbolice. Devin relevante în acest sens scenele de cabaret desenate de un critic de artă-grafician precum Sigmund Maur cu o certă notă caricaturală-șicanantă, de un demonism ludic, picant sau cele satirice ale lui Theodorescu-Sion, o parte publicate în revista umoristică Furnica. Poate cea mai concludentă contribuție în acest sens o are Mișu Teișanu, care se bucură de o glorie efemeră în epocă pentru picturile sale senzuale, cu o notă perversă pe care pictorul o scenarizează cu tact. Mișu Teișanu se complace
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezintă prezicerea viitorului pornind de la semnele cerești, zborul păsărilor, fenomenele naturale. Tot după anumite semne, „un român știe sigur că va ploua, când: rândunica zboară pe jos, țipă păunul des și ascuțit, (... animalele sunt neliniștite și nu au astâmpăr, ies furnicile afară și se adună la un loc, sentorc albinele devreme, Soarele arde prea tare (... ”. Zăgazurile ploilor. Datini și practici de secetă În legătură cu lipsa sau „zăgăzuirea” ploilor, românii posedă câteva credințe și datini străvechi, cele mai multe din aceste practici fiind mai vechi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
raportat mai întîi la un etimon turc cu sensul oglindă neagră; relaționat cu termenul din aceeași limbă carațali semnifică spin negru dar și mărăcine negru, dacă e apropiat de turcescul cara-ceali; se mai poate aminti că în turcă carîngea înseamnă furnică iar toponimul Carîngeali este echivalentul românescului Furnicești. În familie se mai admitea că numele ar putea fi o poreclă dată bunicului Ștefan care venise în Țara Românească în suita domnitorului Caragea, de unde Caragiali ar semnifica al lui Caragea: Arghezi își
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
al-tasallot), dar și promit tranziția de la "condiția naturală" a puterii și a necesității spre domnia legii sau spre ceea ce Ghannouchi numește legitimitatea alegerii populare. Societățile tribale dominate de tradiție și despotismul contemporan sînt exemple de comunități naturale asemănătoare comunităților de furnici și albine, în care apartenența este involuntară, guvernarea instinctivă, iar legile tind să rămînă neschimbate. O societate civilă, din contra, este o comunitate de actori ale căror modele de asociere înscrise în lege sînt voluntare, ceea ce înseamnă că membrii săi
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Moartea este centrul lor de gravitație. Ea marchează sfîrșitul căderii lor. Ei nu mai sînt pe străzi, la serviciu sau în paturile ori bucătăriile lor, sau în brațele celor dragi. Ei sînt doar cadavre însîngerate, pe alei dosnice, acoperiți de furnici sau muște. Ei sînt morminte puțin adînci săpate pe cîmpuri sau cadavre aruncate în mare sau schelete nemișcate pe stînci îndepărtate. Sfîrșitul povestirii. *** Cei ce militează pentru o societate (mai) civilă trebuie să recunoască nu numai că violența este adesea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
firelor de praf și... iluzia frumuseții... spre praful nimicniciei... sau înspre acela din sufletul politicienilor... aruncat în ochii bieților nătângi electori. După cum bine știm, fabula rămâne generatoare de subiecte de reflecție. și-uite-așa, domnul Andrei Cornea continuă povestea cu... Greierele și Furnica... văzându-i împreună, în plină iarnă, El - rebegit de frig și cântând, Ea - flămândă, dar jucând. și uite-așa, de la morala fabulei s-ajunge la alte tipuri de morală: Cum e să fii osândit de zei de a fi fericit
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
rouă Raza mă trezi C-o lumină nouă...” „Rădăcină truditoare”, sensibilă și rațională, agreabilă și rafinată, poetul eoria Zilieru pare-a fi ascultat, cu docilitate, sfaturile Basarabului Neagoe către fiii muntenimii sale de ev mediu, care vorovea astfel: „Pasă către furnică... și... răvnește căile ei!” „Pasă Fătre albină și vezi cât de lucrătoare este!... ” „Iară, de nu vei fi lenevos, va veni ca izvorul secerișul tău...” și iată că, la frumoasa vârstă pe care o sărbătorește astăzi, putem afirma, fără falsă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
lui Francisc. Fragment din H.A.L. (FELDER), Jacobi Vitriacensis (1180-1240): Sermones ad Fratres minores, «Analecta Ordinis Minorum Capuccinorum», XIX (1903), 22-24, 114-122, 149-158. Predica I (Tema este luată din Proverbe: «Patru ființe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înțelepte: furnicile, viezurii de stâncă, lăcustele, șopârla» (cf. Prov 30,24-28). Comentând paragraful, de o amploare remarcabilă, Iacob își arată nestrămutata stimă față de viața fraților minori, dar subliniază și pericolele și defectele unei asemenea vieți, dacă este trăită fără responsabilitate). 1. Scris
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-și firea de sclav; de bogății, devenind săraci; de odihnă, pentru a îndura lipsuri și osteneli; de viață, pentru a prefera moartea. De aceea, umilința și înțelepciunea sfinților sunt comparate cu patru animale mici, mai înțelepte decât înțelepții acestei lumi: furnicile, viezurii de stâncă, lăcustele și șopârla. 2. Prin asemănarea cu aceste patru mici vietăți, se arată cele patru categorii diferite de frați care duc o viață regulară în convent. Unii dintre voi sunt de fapt niște frați laici simpli care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
patru categorii diferite de frați care duc o viață regulară în convent. Unii dintre voi sunt de fapt niște frați laici simpli care colaborează prin munca mâinilor lor la operele altora, sau adună pomenile oamenilor. Aceștia pot fi asemănați cu furnicile, care sunt insecte mici, însă lucrează foarte mult pentru a-și procura și pregăti hrana. Alții sunt slabi și bolnavi, și nu pot lucra cu mâinile lor, nici să poarte poverile altora sau să facă pocăințe grele. Totuși, nu trebuie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
copil are rolul împăratului care dă „porunci”. Restul copiilor stau la o distanță mai mare și trebuie să ia locul împăratului. Ei strigă pe rând: “Împărate luminate, cât e ceasul?” Împăratul răspunde la fiecare în mod diferit: 10 pași de furnica (copilul trebuie să facă 10 pași mici spre împărat), o mămăligă (trebuia să se învârte o dată), 3 pași de uriaș și așa mai departe. Cel care se apropia cel mai repede de el, îi ia locul și jocul continuă. Jocul
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
găsește minunatul glas al privighetorii "un zgomot fără înțeles"), pentru ca, în Isvorul și nourul, obiectul pedepsei morale (din perspectiva filosofiei practice și a "bunului simț" burghez) să îl reprezinte însuși sentimentul estetic, gratuitatea artei, la fel ca în Greierele și furnica. Pe scurt: izvorul se bucură de lumina soarelui și de veselia din jur, dar bucuria îi este umbrită de apariția unui nor pe care, supărat, îl roagă să nu tulbure fericirea undelor sale. Nourul îl ascultă și izvorul își primește
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de copil sau un lătrat scurt de cățel. Și cum dormeai așa, gol, pe pământul acela primitor, te mai gâdilam pe la ureche sau pe la nas cu un fir de iarbă și, dând cu mâna, spuneai zâmbind: “Pasca mă-ti de furnică sau muscă, ce-i fi!” știind prea bine că eu eram vinovatul. Nu te-am auzit niciodată înjurând decât de pască. Și înjurai fără ură și patimă, indiferent cât de gravă ar fi fost cauza, înjurai mai mult cu o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
simpla observare a lumii înconjurătoare, pe toate palierele acesteia, de la cele biofizice la cele economice și psihice. Mă refer, spre exemplu, la formele aparent neregulate ale dungilor zebrelor; irepetabilitatea formală a pilozității umane; deplasarea albinelor într-un stup sau a furnicilor în mușuroi; formele unice luate de ciorchinii de struguri aparent identici; seturile de numere extrase la jocurile de noroc; dar și la formele cancerigene unice; lapsusurile psihice impredictibile; formele cvasiinexplicabile cauzalistic reprezentate de tulburările și dereglările psihice; la fluctuațiile și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și evaluarea, toate reunite într-o nouă strategie educațională care, aplicată responsabil, duce la rezultat. Și atunci ce vom face în fața unor întrebări de genul: Ce căuta Scufița Roșie singură în pădure, la ora aceea? De ce greierele greșește întotdeauna și furnica-i cea harnică și bună? Chiar crede ursul că poate pescui cu coada? Pe vulpe n-o poate păcăli nimeni? Cu siguranță că răspunsurile suscită vii discuții în care se întâlnesc morala, știința, etica și cogniția. Și poate cel mai
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
științifice a acestor fenomene: aerul, ploaia, zăpada, răsăritul și apusul soarelui. Și în cadrul orelor de literatura pentru copii ( disciplină opțională), elevii au posibilitatea să cunoască mai îndeaproape lucruri interesante despre lumea minunată a viețuitoarelor - pornind de la cele mai mărunte ( gândăcelul, furnica), până la păsări și animale (ciocârlia, calul, câinele, căprioara). Edificatoare, în acest sens, este volumul lui Emil Gârleanu - „Din lumea celor care nu cuvântă”. În acest volum, viețuitoarele gândesc, vorbesc, își trăiesc bucuriile și durerile într-un microcosmos propriu, intim, numai
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
vă va înveseli cu giumbușlucurile pe care le face prin crengile copacilor.” S-au spus ghicitori, iar la ora de educație plastică s-a desenat acest animal îndrăgit. Poezia „Fapte bune”, de Victor Tulbure cere elevilor să ocrotească porumbeii, albinele,furnicile și pisoii mici. Ea constituie un îndemn adresat elevilor, în sensul ocrotirii acestor ființe dragi și folositoare. Textul „Pițigoii”, de Eugen Jianu îi ajută pe elevi să cunoască viața păsărilor care își petrec iarna la noi, le dezvoltă sentimentul de
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
acest gen de creații literare, elevii se pot transpune în minunata lume a plantelor și viețuitoarelor, învață să ocrotească și să prețuiască orice plantă și orice animal, oricât de mică ar fi ea și lipsită de importanță ( exemple: „În țara furnicilor”, „Povestea bobului de grâu”, „O rândunică ne povestește”, „O călătorie în stup” etc.). Evaluarea compunerilor are o deosebită valoare psihologică. Am analizat cu grijă impresiile din caietele elevilor care sunt rodul unei munci independente, creatoare și pe această cale am
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
orele de științe. Educația muzicală poate contribui într-o mare măsură la însușirea eficientă și cu plăcere a cunoștințelor dobândite la științe prin conținutul cântecelor sale ( exemple de cântece: „Prietenii cântăreți” ,de Ana Motora Ionescu; „Când vine primăvara” - melodie populară; „Furnicile”, din folclorul copiilor; „Gingași ghiocei” ,de Aurel Ivașcanu; „Albinița mea” etc). Interdisciplinaritatea este și va rămâne în viața școlii românești un punct de referință în contextul pregătirii complexe a elevului. Este necesar ca interdisciplinaritatea să devină parte organică a procesului
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Editura de stat, prin Silvian Iosifescu, îmi dăduse un avans de 10.000 lei, dar după aceea cum aveam să mai câștig un ban dacă repetam eșecul de la Bălcești? Am simțit totuși că trebuie să mă relaxez, mai ales că Furnica se umpluse de scriitori și artiști. Venise Geo Dumitrescu, pianistul Mândru Katz, Valentin Gheorghiu, Alfred Mendelsohn (fără Bartholdy, cum îi spunea Alexandru Jar rânjind, dar care îi scrisese totuși un scenariu de balet Harap alb, despre a cărui muzică proaspătul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
arăta cu mâna în depărtare... Dacă noi vedem cum respiră munții, ne întreba. Vedeam, ei și? într-adevăr norii învăluiau în mișcarea lor lanțul de munți care se desfășurau spectaculos și îi puteai contempla cât vroiai de acolo de pe dealul Furnica. N-aveam însă nici fiorul cosmic, nici geologic, mie îmi plăcea câmpia, pe care adesea o visam... Jar avea un admirator, pe J. Popper, care veni într-o duminică în vizită și începu să tune și să fulgere la masă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
redactor șef al Vieții romînești). Acest om începu să ne invite la el pe rând. Și m-a invitat și pe mine... Venise în vacanță cu copiii și avea un apartament într-o vilă pe coasta, pe celălalt drum al Furnicii, care urca spre Pelișor. I-am întrebat pe ceilalți ce discutaseră cu el; mi-au dat răspunsuri vagi. Îl auzisem pe Nicolae Moraru vorbind o singură dată, la o mare adunare a U.S.A.S.Z.-ului (Uniunea de scriitori, artiști
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pe care o pusesem În frigider. Am dat repede telefon acasă și l-am rugat pe soțul meu să mi-o aducă. El a râs și m-a Întrebat ce vreau să fac cu mingiuca aceea de aluat; plăcinte pentru furnici?! Dar , stăpânită de o presimțire, eu am insistat și el mi-a adus-o. După cum am mai spus, aluatul acela era cât un pumnișor de copil și era evident că nu putea să iasă din el decât - vorba soțului meu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
o presimțire, eu am insistat și el mi-a adus-o. După cum am mai spus, aluatul acela era cât un pumnișor de copil și era evident că nu putea să iasă din el decât - vorba soțului meu - câteva plăcințele pentru furnici. Totuși, Împinsă parcă din spate de cineva, am luat planșeta de făcut prăjituri și am Împărțit aluatul În patru părți. În clipa când am Început să Întind prima parte (mai mică decât o zarzăre) am observat uluită cum coca se
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
p.121, aducea la cunoștința publicului cititor tratamentul empiric împotriva holerei al lui István Josa, constând din punerea de lipitori pe corpul bolnavului, administrarea unei poțiuni cu vin fiert și laudanum, frecarea extremităților cu urzici, pe membrele paralizate fiind puse furnici de pădure, ale căror înțepături erau foarte dureroase 162. În toiul epidemiei de holeră, protomedicul Ferentzi a adresat din Cluj tuturor medicilor din Transilvania angajați în lupta pentru combaterea și stăvilirea maladiei Instrucțiunea nr. 97 din 1831, care conținea mijloace
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]