4,465 matches
-
e normal să fie așa, când până și polițistul din intersecție se uită ca boul, cu fluieru-n gură la etajul opt. „Da, domnule - zice el cu autoritatea pe care i-o dă fluierul -, se vede clar fusta și o mână. Fusta e liliachie.“ Dacă polițistul vede o Sfântă liliachie înseamnă că se uită la etajul nouă, unde-s rufe la uscat în balcon. Un domn în etate care știe să se facă ascultat zice: „Se înmulțesc fenomenele. În curând, oameni buni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ore: predând un soi de română, ea se juca cu călămările celor din prima bancă, bâțâindu-se înainte și înapoi. Fiu de colonel deblocat care preda matematica la gimnaziu, Petrică Cojocaru, coleg de clasă cu Labiș, ținea creionul perpendicular pe fusta Larisei. Bănuindu-i intențiile, ea îi culca creionul pe bancă. Netulburat însă, băiatul relua tentativa. Chiar pe treptele liceului, taicăsău i-a dat atunci o corecție ostășească, aplicându-i o pereche de cizme în fund. După reformă, în 1948, o
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu prisosință sărutate cu pietate și venerație, ca ale oricărei alte mucenice din sinaxarul ortodox român! "Tu tot mai trăiești, bătrână mamă? Ție cu supunere mă-nchin! Mica-ți casă, seara de aramă, Lumineaz-o pașnic și senin." (S. Esenin) Cu fusta ridicată până la genunchi, împingea cu încăpățânare țărână în groapă, până când aceasta s-a umplut, ascunzându-l definitiv sub pământul primitor pe cel care, odată, cândva, fusese marele carpatin-mioritic, Haiduc. Desigur că "înmormântarea" lui Haiduc nu a avut măreția, grandoarea, fastul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
văzut un avion, zise în gând, amuzându-se. Dar femeia ce se postase câteva clipe în fața lui? Aici nu mai găsea explicația, îi scăpa, deoarece el o văzuse doar până la jumătate: sandalele cu tocuri înalte, picioarele bronzate, frumos depilate și fusta mini ce-i acoperea o parte din coapsele lungi, îmbietoare. Cu ceafa sprijinită de vitrină și cu urechea lipită de perete, ascultând parcă ceva dinlăuntrul său, Ion încerca să găsească un răspuns. Tot căutând un înțeles, adormi (în somnul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Câțiva copii se joacă cu mingea, zarva lor pare nefirească, în contrast cu tăcerea noastră. Mariana își aprinde o țigară. Cum se așază undeva, își caută cu înfrigurare pachetul de țigări în poșeta neagră. La ea predomină două culori: albul și negrul. Fusta e neagră, bluza albă cu buline negre. Doar pe degete poartă două inele groase de aur. După un coniac, limba mea se dezleagă, nu mai zâmbesc reținut, îi pun tot felul de întrebări. Răspunsurile ei sunt scurte afirmații și negații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cartier de asemenea palate. De partea cealaltă se află cartierul românesc, cu oamenii Înghesuiți În blocuri sordide. Aici, țiganii sunt bogații, și românii săracii. Bărbații nu atrag atenția prin vreo ținută anume, femeile se poartă Însă tot În tradiționalele lor fuste largi multicolore. Slujnicele care trebăluiesc În palatele țigănești sunt, evident, românce. O lume pe dos, pentru români! Semnul egalității pus Între „țigani“ și „infractori“ este cu siguranță abuziv. Nu este Însă mai puțin adevărat că ei trăiesc Într-o lume
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
audă. Închipuiți-vi-l pe Grigoriu-Havas în Iașul de azi, sufocat de mașini înșirate la stopuri, împânzit de telefoane mobile, survolat de avioane, potopit de televizoare, gâdilat de aerul condiționat, populat din belșug cu studenți făr-de giubele și studente cu fusta de-o palmă! Răsfoind vechile gazete și cercetând opurile gălbejite ale memorialiștilor, înțelegi dimensiunea saltului izbutit în câteva decenii de la târgul patriarhal în care zilnic, la patru trecute fix, pe strada Carol, covrigarul Franț își îmbia clienții țipând distihul " Trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
bărbați de diferite vîrste, avînd în comun o deosebit de bună dispoziție. Se vede că sunt puțin băuți, că sunt prieteni, că vin de la chef. Singura siluetă feminină din întreaga gară este cea a unei fete înalte, cu cizme lungi, cu fustă incredibil de scurtă, cu privirea vagă. Mă simt străină și singură, într-o lume dușmănoasă și rece. Ca să-mi alung umbra din suflet, mă apropii de făptura neclintită a fetei și-o întreb în mod stupid, dacă aici trage trenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
acestea și mai presus de ele m-au încântat oamenii. Nici urmă la cei din Moscova sau Leningrad din acel soldat rămas definitiv în mintea multor români, care cum te vedea îți cerea ceasul sau paltonul sau alerga după orice fustă care îi apărea în cale. Dincolo de faptul că moscoviții erau civilizați și culți, ei erau și foarte de treabă, erau oameni calzi cu care era o plăcere să stai de vorbă și, mai presus de orice, foarte săritori la nevoie
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
tunel până la fântână și cărări adânci până la poartă și prin curte. A venit în casă, s-a spălat și s-au pregătit să plece la școală. Mama n-a purtat niciodată pantaloni, dar în acea dimineață și-a tras pe sub fustă o pereche de pantaloni de-ai lui tata, i-a îndesat în cizme și, așa încotoșmănați, cu o lopățică în mână, au plecat spre școală, tata înainte, mama după el. Au despicat cărare cu piepturile și nu s-au plâns
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
este mult mai suportabil decît versiunea umană. Conceptul pe care Îl au indienii despre decență și igienă e ceva asemănător cu cel al animalelor, adică, indiferent de gen sau vîrstă, ei Își fac nevoile pe marginea drumului, femeile ștergîndu-se cu fustele pe care le poartă, iar bărbații deloc, continuînd-și apoi treaba ca și pînă Înainte. Juponul pe care-l au femeile cu copii este literalmente un depozit de excremente, urmare a felului În care Își șterg odraslele de fiecare dată cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mai convenabil așa, deoarece acum puteam „face uitată“ seringa pe care ne-o Împrumutaseră. Am avut parte de o mîncare Îngrozitoare și scumpă Împreună cu un indian ce făcea parte din tribul yagua și arăta foarte ciudat - era Îmbrăcat Într-o fustă roșie din paie și purta cîteva coliere din aceleași paie; Îl chema Benjamín, dar nu vorbea spaniolă aproape deloc. Un pic deasupra omoplatului stîng avea o cicatrice datorată unei Împușcături de la o distanță mică, din cauza unei „vinganza“∗, potrivit spuselor sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Fălcile și gușa lui sunt moi și palide, și are creștetul lins de niște plete ca de liceană care-l arată că-i artist la viața lui. E rotofei și atât de mignon, Încât lesne s-ar putea ascunde sub fusta cazematei spătoase care este doamna Bruescu. Amândoi sunt niște caricaturi de oameni, și eu cu romanul meu nu mă pot simți printre ei decât tot ca un personaj de desene animate. — Să nu crezi că am io ceva cu opera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
este un alt exemplu. Femeile tinere, cu ajutorul altor membri ai familiei, asamblează acasă piese de îmbrăcăminte pentru maquiladoras specializate în confecții din orașele apropiate, Moroleon sau Uriangato. Unele dintre ele fac zilnic naveta până la aceste fabrici, unde cos pulovere, bluze, fuste, rochii sau pantaloni, calcă haine, brodează, repară, croșetează și cos fermoare sau nasturi. Munca în industria textilă generează venituri pentru multe familii, deși, după părerea multor părinți ai acestor femei tinere, costurile sociale sunt mult prea mari. Femeile tinere de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
mare, pe picioare". Nu se făcea baie bolnavilor aici, spălătoria având unicul scop de întreținere a lenjeriei. Lenjeria era relativ suficientă, dar în stare proastă; transferată de la alte instituții ale Epitropiei, de la spitale mai importante. Existau 56 cămășoaie și 56 fuste, cearșafuri, precum și 30 "oghialuri, toate rupte". Starea de igienă a bolnavilor era precară. Condițiile de dormit, proaste, lipsa unei băi, oghialurile greu de spălat, creau, probabil, promiscuitatea, care a impresionat atât de mult pe autorii amintiți anterior. Îmbrăcămintea bolnavilor poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Ospiciului, în timpul zilei, și cu care dormeau noaptea. Din fotografiile unor bolnave (un album aflat în prezent la Catedra de psihiatrie din Iași) se poate vedea de altfel, direct, ținuta obișnuită a bolnavelor de la Ospiciul Golia. Mai rareori se utilizau fuste numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau fuste de cit, dar numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
unor bolnave (un album aflat în prezent la Catedra de psihiatrie din Iași) se poate vedea de altfel, direct, ținuta obișnuită a bolnavelor de la Ospiciul Golia. Mai rareori se utilizau fuste numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau fuste de cit, dar numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spenlere" din același material, dar ambele articole erau în număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
iunie 1895 de la ...” știri mărunte” din aceeași gazetă: ...”Poporul nostru s-a lăsat în unele locuri de portul cel oacheș, frumos, trainic și ieftin, înlocuind catrința cea frumoasă și trainică, țesută de gospodine și lucrată din lână în casă, prin fusta cea slabă, țesută în fabrică, cumpărând-o pe bani gata și pe datorie din dughenile negustorilor. În unele comune nu mai vezi ștergarul cel frumos țesut în 5 și 7 ițe de nevestele noastre, ci tulpane din dughene. Cultivarea și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastre, ci tulpane din dughene. Cultivarea și prelucrarea inului și a cânepei mai că înceată, fiindcă țărăncile noastre cumpără bumbacul de prin dughene prelucrat gata. În loc de cămăși cu altițe și pui, vezi niște cămăși încrețite și lucrate fără gust. Pentru fuste și polcuțe plătesc de cusut. Așa se varsă multe parale din economie și țărăncile se împrietenesc cu cea mai mare cucoană - lenea...” * Dincolo de editoriale cum ar fi cel referitor la „Chestiunea naționalităților”, articole susținând activitatea societății pentru cultura și literatura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ultima expresie a dobitociei e acest parvenit, susținut de cineva din jurul unui minister atotputernic... (nr.66 din 21 februarie 1932). Și tot despre Mișu Fotino la 7 februarie 1932 din cursivul „Ticăloșia de la Teatrul Național”: „Incultul Fotino. Un privilegiat al fustei, un actor bâlbâit, un analfabet, un șmecher în mânuirea fondurilor bănești. Acest pește al favoritismului de la București. Lingușitor, valet de casă, traficant sentimental... El ia adus la Cernăuți pe regizorii Dan de la Craiova, Maican și Sică Alexandrescu de la București, iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
interdicțiile formale, practicile subînțelese și excesul de zel se găsea o cale de mijloc, cu versiuni adaptate școlarilor: "se mergea la biserică [doar] de sărbători, de Paști, în special. Noi, ca și copii, mergeam bineînțeles să facem spectacol, să aprindem fusta nu știu cărei babe cu lumânări cu chestii din astea ne ocupam sau să bem o bere în seara aia [...]. Ni se părea un spectacol totul, noaptea de Înviere [...]163. Fiind un oraș mic, nu prea era supravegheat zelul religios, dacă erai
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sufletele pline de nepăsare și de veselie. Pe tot drumul glume, povești, sâcâieli și luări în periplezon. Și, în sfârșit, ajungeam. Bordeiul era plin. Cât vedeai cu ochii, pe sub toate tufișurile cete așezate jos, pe iarbă, fie pe haine ori fuste așternute. Și veselia era pretutindeni. Unii de-abia începeau, alții erau în toi, alții chiar făcuți. Câte unul sau doi lăutari scârțâiau și oftau în ahturi desperate cântecele populare ale epocii. Apoi danțuri; femei aprinse de băutură și cu poalele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oriunde ar fi ascuns. Fus Nu e bine să te duci în sat cu fusul neprins. Cînd îți pică fusul gol din mînă, cică se jură că n-ai să-l umpli; dar și tu să te juri că da. Fustă Cînd ți se dezleagă fusta pe drum e semn că vei pierde. (Se zice că din cauză că te-a apucat cineva de ea.) Femeia căreia i se dezleagă și cade fusta dă a înțelege că nu-i prea de treabă. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu e bine să te duci în sat cu fusul neprins. Cînd îți pică fusul gol din mînă, cică se jură că n-ai să-l umpli; dar și tu să te juri că da. Fustă Cînd ți se dezleagă fusta pe drum e semn că vei pierde. (Se zice că din cauză că te-a apucat cineva de ea.) Femeia căreia i se dezleagă și cade fusta dă a înțelege că nu-i prea de treabă. Cînd fusta ți se dezleagă de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l umpli; dar și tu să te juri că da. Fustă Cînd ți se dezleagă fusta pe drum e semn că vei pierde. (Se zice că din cauză că te-a apucat cineva de ea.) Femeia căreia i se dezleagă și cade fusta dă a înțelege că nu-i prea de treabă. Cînd fusta ți se dezleagă de la sine e semn că te dorește cineva. Gard Să nu rupi lemne din gard, că te mănîncă cînii prin sat. Găină Găina, ori de cîte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]