4,138 matches
-
asupra firmei și stakeholder-ilor (Carcello, 2007, pp. 1-7ă. Sub rezerva revocării sau suspendării dreptului de liberă practică, În cazul În care un contabil făcea dovada nerespectării standardelor de conduită, Codul asigura astfel un nivel ridicat de performanță tuturor membrilor și ghida raționamentul profesional al contabililor În alegerea celei mai bune soluții pentru buna funcționare a firmei (Carcello, 2007, pp. 1-7ă. La nivelul profesiei contabile, nevoia de etică vine În Întâmpinarea stakeholder-ilor, atunci când se urmărește furnizarea de servicii efectuate la cele mai
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de prezentarea unei imagini Înșelătoare a realității firmei prin tehnicile contabilității creative (Blake et al., publicat În Gowthorpe și Blake, 1998, pp. 25-40ă. Promovarea valorilor profesiei contabile, educarea și formarea continuă a membrilor acesteia, În spiritul valorilor codului de conduită, ghidează contabilul către o slujire cât mai bună a interesului public, acesta fiind privit ca un garant al adevărului patrimonial, prin actul asigurării realității economico-financiare. Contabilitatea și auditul financiar au un rol deosebit de important În stabilirea misiunii corporațiilor, inclusiv În ceea ce privește responsabilitatea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
alternative, ca refugiu În calea poverii fiscale, deși din punct de vedere moral interesul statului și implicit al cetățeanului este evident afectat. Pentru toate aceste situații, profesia contabilă a pregătit o serie de norme, principii și reguli care urmăresc să ghideze comportamentul deonto logic al expertului, fără ca acțiunile acestuia să influențeze Într-o măsură semnificativă interesul oricărei părți. Codul de etică nu permite unui auditor de practică publică să se angajeze În același timp Într-o activitate care-i poate deteriora
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
ultimul rând, menținerea unui comportament etic În rândul profesiei presupune menținerea la nivelul condițiilor pentru dobândirea calității de expert contabil (contabil certificat/recunoscut/autorizată a cerințelor de absolvire a unor stagii și cursuri dedicate deontologiei, eticii și valorilor morale care ghidează profesia contabilă. Prin diferitele parteneriate dintre organismele profesionale și instituțiile de Învățământ superior, recunoașterea unor programe de master de specialitate este condiționată de predarea cursurilor privind deontologia și etica profesiei contabile (Protocolul nr. 4243/07.09.2009 dintre CAFR și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
B nu este foarte vizibilă , așa cum ar putea fi în cazul altor persoane intervievate. • Partea C: o versiune redactată și ușor abreviată a discursului Sarei din ședința a doua a interviului. Opțiunea pentru o transcriere completă sau una redactată este ghidată de scopul în care se intenționează a fi întrebuințat textul,de publicul-țintă (textul integral, redundant este greu de citit), ca și de aspecte practice, cum ar fi lipsa spațiului. Când seîntreprinde o analiză lingvistică formală, toate exprimările verbale vor prezenta
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
aceasta ca pe o activitate profesională de înaltă tehnicitate, „știut fiind că în fiecare clipă, în clasă ori în afara ei, profesorul trebuie să ia numeroase decizii și nu de puține ori, instantaneu, sub presiunea evenimentelor zilnice”, rareori profesorul se poate ghida după regulile scrise în tratate și regulamente. În multiple situații, el își întemeiază intervențiile pe aptitudinile interacționale, pe reguli nescrise, pe decizii profesionale: „A le controla pe acestea - afirmă profesorul Romeo Poenaru - a se autocontrola, cât și a le pune
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ICEQ au o contribuție unică, importantă în explicarea dezacordurilor dintre elevi, și ale acelora dintre elevi și profesori (Fraser & Fischer, 1992). Dezvoltarea inițială a formei lărgite a ICEQ, care a fost discutată în detaliu de Rentoul & Fraser (1989), a fost ghidată după câteva principii. Mai întâi, dimensiunile incluse caracterizează mediul deschis, de învățare, în materialele curriculare individualizate recent și în literatura de specialitate. Un al doilea principiu îl reprezintă faptul că discuțiile extensive dintre profesori și elevi în mediul școlar secundar
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
rimă). Astfel, în cercetările referitoare la fenomenul „cuvântul de pe vârful limbii”, se dau definiții pentru cuvinte mai puțin uzuale, pe care subiecții trebuie să le găsească; de exemplu, cum se numește aparatul pe care navigatorii îl folosesc pentru a se ghida în funcție de astre (sextant). De fiecare dată când subiectul nu găsește cuvântul corect, i se cere să spună prima silabă sau rima cuvântului și se observă că un mare număr de indivizi aveau în minte silaba corectă și rima potrivită. De
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
numeroase: în armată, desigur, dar și în cercetarea subacvatică, ce utilizeză submarine comandate de la distanță. În filmul Titanic al lui James Cameron, un mare amator, la fel ca fratele său, de tehnologie submarină, există o scenă realizată de un robot ghidat de un operator dotat cu o cască specială; este vorba despre această tehnologie cu lumină polarizantă, care ne permite să vedem în relief și să apreciem distanțele... Ne imaginăm deja ce avantaj poate aduce înțelegerea acestor mecanisme în utilizarea adecvată
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
În ultimul rând - acțiunea este condiționată atât instituțional (prin constrângere sau constituind moduri habituale de acțiune) cât și relațional (prin imersiunea Într-o structură de relații sociale). Cu toate acestea, acțiunea nu este complet determinată de instituții sau relații, fiind ghidată de finalități subiective. Instituțiile și relațiile sunt doar cadrele de manifestare a acțiunii subiectiv semnificative. Organizarea este o formă de cooperare programată, structurată, ce presupune concertarea interacțiunilor (procesul de negociere simbolică a semnificațiilor comune) dintre indivizi În vederea atingerii unui scop
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Întreprinse de actorii ce dețin putere În sistemul social. Cei mai importanți actori sunt statul, deținătorii de capital și cei ai forței de muncă. Ei „se angajează În acțiuni politice Îndreptate unele către altele și construiesc culturi locale care să ghideze interacțiunea” (Fligstein, 1996:657). Distincția fundamentală Între neo-instituționalismul economic și sociologia economică constă În aceea că prima orientare consideră instituțiile mai degrabă ca rezultat al unor presiuni „naturale” spre eficiență, În timp ce sociologia consideră deopotrivă eficiența ca o „construcție socială”. Piața
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale stabile (2). Concepția propusă diferențiază așadar Între instituții (accentuîndu-se pilonul cognitiv - scheme interpretative) și rețelele de relații sociale. Stabilitatea câmpurilor se realizează atât prin instituționalizare cât și prin și ipostazierea relațiilor sociale. Ambele sunt urmărite de către actori, dar și ghidează interacțiunea Între ei (angajați, capitaliști și stat). Astfel, (P2) Atât instituțiile (normele și structurile formale) cât și relațiile sociale sunt deopotrivă alternative, dar și complemente funcționale, În realizarea organizării economice și menținerea stabilității. Din modalitățile de Îmbinare a instituțiilor și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
convenții care, asumate colectiv, produc eficiență În organizarea schimburilor economice. Termenul este astfel deposedat de latura cultural-cognitivă. Aceasta din urmă se referă la faptul că strategiile, raționalitatea și, În general, procesele interpretative interne (inclusiv constituirea intereselor) În funcție de care actorii Își ghidează acțiunea, sunt modelate de cadrele culturale externe. În acest sens, instituțiile ar fi entități pur economice și nu fenomenologice. Instituțiile economice sau alternativele de organizare a tranzacțiilor (de realizare a cooperării) sunt organizațiile, piețele și formele hibrid. Cele din urmă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și știința politică. Instituția economică centrală a capitalismului modern este Întreprinderea rațională, condusă de un antreprenor și constând În resurse umane (forță de muncă) detașate de proprietatea asupra mijloacelor de producție. Instituția proprietății private și statul creează ordine În interacțiunea ghidată de interese a actorilor individuali. Organizațiile sunt actori colectivi și, În această ipostază au scopuri, dar mai ales, capacitate de acțiune. Totuși, organizațiile sunt alcătuite din indivizi, depozitarii ultimi ai capacității de acțiune, dar și ai motivației de a acționa
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eficientizării relației agent - principal (minimizării costurilor agenției). Organizațiile ar fi, conform abordării celor doi autori, seturi de contracte (nexus of contracts) ce ar stabili structuri de stimulente (În special monetare) corelate cu performanța În acțiunea dorită de principal, stimulente ce ghidează comportamentele indivizilor astfel Încăt să maximizeze interesele principalului și să asigure eficiența organizației. Economiștii operează În general cu stimulente monetare care ar avea o valoare egal apreciată de toți actorii (pentru a se evita problema incomensurabilității valorilor) și care, În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
expansiunea așteptărilor societății față de corporații nu este un indicator al ostilității față de lumea afacerilor, ci dimpotrivă, exprimă succesul recunoscut social al acestora. Carroll pretinde că acest concept, În patru dimensiuni, exprimă În primul rând o realitate socială: multe corporații se ghidează după aceste principii, noțiunea fiind, În acest sens, unul descriptiv. Pe de altă parte Însă, s-au făcut studii (Clarkson, 1995) care să arate caracterul instrumental al conceptului: În ce măsură responsabilitatea socială a corporațiilor asigură reușita, În termeni economici de profit
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de vedere, o natură normativă. Substanța responsabilității sociale a corporațiilor este dată tocmai de inserarea acesteia În cunoașterea socială (În curricula academică a programelor de management, de exemplu) ceea ce determină și normativitatea sa. Astfel, comportamentul real al organizațiilor ce se ghidează după acest concept (sau performanța și legitimitatea acestor organizații) pot fi explicate tocmai prin valoarea intrinsecă pe care societatea o recunoaște revendicărilor de sorginte legală, etică sau filantropică asupra organizațiilor. Acest concept privind comportamentul organizațional responsabil devine o construcție culturală
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
proprietarilor legali ai firmei (residual claimants); responsabilitatea managerilor față de acționari ar aduce cu sine și creșterea beneficiilor sociale. Teoria „investitorilor” sau managementul revendicărilor multiple (stakeholder management) a fost formulată atât pentru a explica (caracter descriptiv), cât mai ales pentru a ghida (caracter instrumental), a Întemeia cognitiv, științific un anumit tip de comportament al organizațiilor ce ia În calcul impactele sociale mai generale. Teza este formulată În contextul estompării granițelor sectoriale Între public, privat și nonprofit (voluntar). Pe de o parte sectorul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce pot facilita sau Împiedica realizarea obiectivelor strategice ale firmei. A treia variantă a teoriei este cea politic-normativă. Teoria este utilizată astfel pentru a identifica și interpreta din punct de vedere social funcția organizației, și principiilor etice ce trebuie să ghideze managementul organizației. Evan și Freeman (1988) afirmă chiar că teoria trebuie să redefinească scopurile firmei. Obiectivul central al firmei este, În opinia autorilor, să servească drept vehicul pentru coordonarea intereselor constituenților. Din această perspectivă, este important modul În care teoria
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acesteia ca fiind izomorfă unei structuri naturale. Raportul acțiune - instituții se schimbă treptat pe măsură ce trecem de la pilonul reglator la cel cognitiv; dacă În primul caz, reprezentat În special de economia neo-instituțională, preferințele erau considerate ca date, iar acțiunea era instrumentală, ghidată de utilitate și modelată instituțional doar prin intermediul sancțiunilor și recompenselor, În cazul neo-instituționalismului sociologic acțiunea este o construcție culturală, actorii Înșiși fiind constituiți și autorizați (capacitatea de a asuma anumite roluri social definite) de către instituții. Rolul explicativ al intereselor și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
economic (mai târziu termenul fiind Înlocuit cu cel de utilitate sau preferință). „În acest fel, a apărut o distincție nouă, prin care interesele omului erau opuse pasiunilor sale, fiind puse În opoziție consecințele favorabile ale activităților În care oamenii sunt ghidați de interese cu calamitățile care apar atunci când oamenii Își dau frâu liber pasiunilor” (p. 51). Mult mai târziu, Weber consideră urmărirea sistematică a Îmbogățirii drept o componentă ascetică a eticii protestante. Traiectul ideatic prezentat de Hirschman se Încheie cu percepția
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un criteriu de evaluare externă a organizației ce se operaționalizează ca grad de satisfacție a constituenților, fie aceștia salariați, proprietari, clienți, comunitate (Pffefer și Salancik, 1978, 2001). Eficacitatea are, la rândul ei, o Înțelegere socială, nefiind un dat natural care ghidează structurarea organizării. Satisfacția constituenților nu este Însă neproblematică, ci presupune conflict și inconsistențe rezultând din definiții contradictorii, din logici (instituționale) de gândire diferite. Definiția social vehiculată pune accentul pe anumite trăsături, consecvente unei logici instituționale și valorizate de unii constituenți
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
culturale și structurale ca factori explicativi ai cooperării economice și sociale. De asemenea, am arătat că rolul explicativ al acțiunii intenționale În generarea proceselor de cooperare și organizare socială variază de la abordările economic-contractualiste În care cooperarea este rezultatul maximizării utilităților ghidate de interese, la abordările instituționalist-sociologice În care aceasta este un joc de roluri Însușite la nivel normativ și/sau cognitiv. În cazul rețelelor și al modelului implicării, acțiunea Își recapătă forța explicativă pierdută În teoriile instituționaliste pentru a aduce totuși
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anumitor practici și strategii de acțiune. Cooperarea dezvăluie o Întemeiere relațională obiectivă similară unui proces de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune relaționări temporare ghidate de interes și utilitate și ordonate doar de mecanismul prețurilor. Interacțiunea este indirectă și mediată de prețuri care exprimă raporturile de putere Între actori. Organizarea formală, În concepția instituționalistă, presupune integrarea Într-un proiect social raționalizator; rolurile sunt internalizate la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fizic (mașini, utilaje), resursele naturale, tehnologia și cunoașterea. Acestea Împreună compun stocul de capital. Postulatul maximizării conduce la investiții În factorul de producție cu profitabilitatea cea mai ridicată. Sintagma „actori raționali utilitariști” corespunde definiției weberiene a acțiunii instrumentale, actorii fiind ghidați de scopuri utilitariste (individuale) În alegerea celor mai bune mijloace ce le stau la Îndemână. Totuși concepția acțiunii raționale este mai aproape de definiția lui Boudon decât de cea a lui Weber, În sensul că raționalitatea constă În alegerea acelor mijloace
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]