1,798 matches
-
în credințele și în acțiunile noastre și care, dacă n-a realizat tot ce ne-a lăsat să sperăm, e că nici n-a fost vreodată un răsfățat al soartei și al oamenilor. Nu pot iarăși trece cu vederea pe gingașul Gheorghe din Moldova (Chernbach), pe spiritualul Giordano, pe sensibilul Botez-Gordon, pe glumețul Eustrat Calognomo. Nici pe foștii mei profesori, Burlă, Filipide, Brandia, Castano, Paul, Lucescu, Hogaș, părintele Stiubei. Pe marele Xenopol, pe H. Tiktin, pe Petre Negulescu, pe strălucitul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
tabloul preferat al celui care îl pictase. Dumnezeu fusese darnic când îl crease. Toți îl iubeau și îl îndrăgeau. Avea ochișorii mari, lucioși, limpezi ca o apă cristalină, cu o privire nevinovată, fără răutate. Pielea o avea albă, fragedă și gingașă ca spuma laptelui, iar privirea îi era pătrunzătoare și iscoditoare. Mânuțele lui, ca două pâinișoare, erau mereu în căutarea unui obiect. Buzele cărnoase și roșii păreau două boabe de fructe pârguite. Avea să împlinească un an cu două zile după
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ca într-o buclă de timp care se mișca extrem de încet. Era prinsă ca într-o pânză de paianjen invizibilă, vrând să se elibereze. După ce auzi primul scâncet al pruncului, Carlina întoarse privirea slabă spre el găsindu-l micuț și gingaș, de o culoare roșiatică iar pe ici-colo era acoperit cu ceva albicios și umed, apoi primi felicitări și câte un număr identic prins la mână. Copilul primi nota maximă la naștere. Se născuse în ultima zi de vară a anului
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
toate elementele din care este alcătuit corpul omenesc, acesta capătă forță. Numai nebunia poate depăși limitele rațiunii.” Un nor albicios ca spuma mării atinse în treacăt soarele care strălucise până atunci, lăsând o umbră ce părea că doare tot cuprinsul gingașei țări. Revoluționarii țării și ajutoarele lor nu se liniștiseră nici în ruptul capului. În numele unui Tribunal format ad-hoc, dăduseră sentința ca fostul Președinte al Țării Românești, N. Ceaușescu împreună cu soția sa E., să fie executați din diferite motive. Cei doi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
va curge un șuvoi nestăvilit, deseară, cînd îi voi telefona, după ce mă voi fi săturat de stat în restaurant!... Paharul mare cu vodcă va fi fărașul cu jăratic, ce va transforma mîrțoaga în armăsar... vai de capul tău, frumoasă și gingașă doamnă Teona!... Ia te uită ce surpriză! se miră o voce de femeie în stînga mea. Mă întorc: pe treptele cofetăriei de lîngă hotel stă Cristina, fosta colegă a Brîndușei ghinionul meu de azi! Dacă n-ar fi fost ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sînt menite să aducă fericire prin rod sau frumusețe, dar nici așa, Mihai, nici așa! Să-l intereseze doar dacă-s mulțumiți toți cei care i-au cerut flori. Acum să le mai ducă dacă are de unde. Magnolia e floare gingașă, ca omul; nu-i spin, să stea în bătătură. A venit viscolul acela după-amiază, a prins obloanele deschise și s-a jucat în voie printre crengile magnoliei. Cînd am venit eu, florile deja începeau să cadă. L-am anunțat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
care ar fi putut astupa multe găuri din buget? Încuiată în camera mea, cu ușile închise, numai cu geamul cel mare deschis, mor de cald, simt cum îmi curge sudoarea, ca un râuleț fierbinte, până la călcâie. Mă gândesc la tine, gingașa mea floare exotică, cuibărită într un pod! Cum ai să poți trăi acolo. Sunt ploșnițe? Chiar aștept cu mare îngrijorare detalii despre mutare și mai ales despre instalarea ta. E imposibil să mă gândesc măcar, serios, că ți-aș putea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ochi indiferenți și bineînțeles ostili au atins și au citit pagini în care erai Tu, în această intimitate afectivă nuanțată de pudoare și demnitate, în această grădină secretă pe care o ferim de persoane străine, indiferente, Tu, ființa discretă și gingașă, dar loială și sinceră, mă cuprinde disperarea de a ști că toate acestea pot fi citite, comentate, descifrate, in terpretate... M. 54/1950 I 28 noiembrie [1950] [...] Am băut un ceai cu o chiflă , prima pâine albă de la război încoace
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
astfel în întregime, ci doar pentru a-l citi de „amorul artei” , dar gîndindumă că nu aveți răgazul necesar și fiindu-mi teamă să nu se piardă, am renunțat); a doua pentru că mă gîndesc la atitudinea Direcției Presei la asemenea gingașe probleme. Aceleași probleme le punea și Păgînizarea ortodoxiei și nici nu îndrăznesc să vă întreb ce răspuns s-a dat, dacă a fost cumva programat. Săptămînile trecute un articol despre Radu Ciobanu în Orizont a fost pur și simplu ciopîrțit
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu executare! În sfârșit, toți „lucrătorii” Securității și ai „miliției populare” se puteau ocupa În acest răstimp de alți „infractori Înrăiți” ca și preotul trecut pe linie moartă. Degeaba s-au bucurat necurații la suflet! Degeaba și-or fi frecat gingașele mâini cu care Îi „altoiau” pe „recalcitranții” care nu voiau să semneze declarațiile fabricate de mințile bolnave de ură ale ofițerilor de la Secu’! Iată ce scrisese la data de 5 decembrie 1973, „Specialistul I lt.col. Toma Ioan” În „Nota, privind
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că e acolo într-un scop mai înalt acela de a aduce cu un pas mai aproape de împlinire toate aspirațiile și calitățile poporului (adică o grămadă de calități și de aspirații) , inima ei de femeie nu-și poate stăpîni freamătul gingaș ce o cuprinde de cîte ori îl vede (ții minte noaptea aceea... ?). Deci încearcă să-l oprească, dar în cele din urmă îl lasă să-și urmeze drumul și se mulțumește cu privilegiul, refuzat din principiu celor mai multe boieroaice, de a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ani și e bun de treabă. A învățat să țină coarnele plugului, acum o să vadă cum se boronește ogorul”. Costache știe că Maria este ocupată până peste cap pe lângă casă, cu cloștile cu pui, cu puii de curcă atât de gingași la mâncare când îs mici, cu cei doi copilași mărunți, Gheorghiță și Maricica care mai mult o încurcă la treburi. Ajuns la poarta casei o deschide, lăsând juncanii să intre apoi privi spre cer unde soarele strălucea acum puternic luminând
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
egoistă de a-și înfrumuseța mediul înconjurător, floarea mai rezistă atât cât a reușit să-și păstreze din seva pământului din care a fost smulsă. Apoi se ofilește. Și omul, acest animal sensibil și visător, uită de bucuria pe care gingașa „făptură” i-a oferit-o și fără remușcări o aruncă scârbit de mirosul de putregai ascuns în vaza de porțelan. Așa va fi și cu tine dacă îți vei pierde credința și exercițiul. Cei din jur te vor cultiva în
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pepiniera de frumuseți a urbei. Când am văzut-o prima oară avea 15-16 ani și în drum de la școală spre casă, se oprea cu sora pe la poarta noastră să mai sporovăiască. Deși încă "necoaptă", era tare drăgălașă, o prezență proaspătă, gingașă, ca o gâză abia trezită la viață de soarele primăverii. Era, vorba poetului național, "mândră-n toate cele", brunetă cu ochi albaștri, cu un năsuc de jucărie, un corp frumos, o privire curată, caldă și un fel de a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În jurul unui ulm sinistru. Într-o dimineață umedă, În timpul ritualului, i-a scăpat pe jos tabachera și, ajutându-l s-o caute, am descoperit două specimene abia ivite ale fluturelui de noapte Amur, foarte rare În regiunea noastră, niște vietăți gingașe, catifelate, de culoare gri-purpuriu, Împerechindu-se În liniște, cu piciorușele lor Îmbrăcate parcă În blană de chinchilla lipite de iarba de sub copac. În toamna aceluiași an, Ordo ne-a Însoțit la Biarritz și peste câteva săptămâni a dispărut brusc, lăsând
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Se numește „Maica Durerii”. Chipul ei este făcut din ghips. Este atat de reușit încât crezi cu adevărat că-i real, nu statueta. Este cu o sabie înfipta în inimă. Atât de îndurerata și are o expresie a chipului deosebit de gingașa și de frumoasă. Îți vin lacrimi în ochi și dureri în suflet de la o asemenea priveliște. Toți îngenunchem în fața altarului și a Maicii Domnului. Ne rugăm tainic, fiecare cu durerea să și povară să. Părintele David ne citește o Sfântă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Cealaltă e Lena Ceptureanu din Sub pecetea tainei. De pe una din cele trei fotografii, un „brelan de dame”, descoperite de Conu Rache în vechea besactea plină cu imaginile unei lumi dispărute, pe care i-o pusese în brațe amfitrionul, cu „gingașul ei cap întors ca să privească peste umăr, Lena Ceptureanu își arăta din spate, despletită, uimitor de bogata ei coamă, din huzur revărsată până la călcâie” (M.I.C., Opere, București, 1936, p. 222) ; „M-a întâmpinat cu fermecătoarea ei ochiadă” (p. 230) ; „În
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în sine un fapt poetic. Radu Boureanu, închipuindu-și viața de supunere și răbdare a domniței străine în umbra castelanului de la Sâmbăta de Sus, îl anticipează pe Lucian Blaga, care o va cânta mai târziu pe Uta, al cărei chip gingaș și învăluit în taină se află sculptat în catedrala de la Naumburg („lângă scutul seniorului, Uta...”). Ca și de o inscripție latină pe un mormânt uitat, imaginația poetică poate fi declanșată și de un „anunciu” inserat prin anul 1837 în Gazeta
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vârste pentru o fată mult mai tânără decât dânsul, dragoste în care punerea unui mantou pe umerii iubitei devine un act de mare îndrăzneală erotică, e zugrăvită în notația pregnantă a unor elemente umile ce-și găsesc farmecul în însăși gingașa lor fragilitate. Pe fondul vechi, prăfuit, perimat, frăgezimea sentimentului ̀ nflorește pură. Chiar lipsa de expresie binecunoscută a criticului dispare sub vălul poeziei discrete, fine, cu timidități de începător și cu lucidități sceptice de om matur - totul solubilizat în perfecta
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
asemenea, punându-și amprenta pe toate manifestările scenice în decursul îndelungatei sale cariere. A primit mereu roluri principale în cutezantele încercări ale Teatrului Național (din perioada interbelică) de a juca și spectacole muzicale. I se potriveau nespus numai roluri de gingașă copilă (datorită fizicului plăcut și staturii adecvate)! Astfel, a jucat în Baba Hârca pe text de M. Millo, Sâziana și Pepelea de V. Alecsandri, dar mai ales în rolul Luluța din Chirița în provincie, prima operetă românească a lui Alexandru
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
veridic și mai convingător ca acest copil care ajunge să creadă că viața Înseamnă frig, foame, amenințare, neomenie. Și totuși puținele și Îndepărtatele imagini din copilărie, senzații, gesturi, răzbăteau În realitatea crudă de fiecare zi menținând firescul uman, iubirea curată, gingașă, duioasă. Lițu Moșneagu (Vaslui) ne scrie: La Chișinău și În mai multe localități din Basarabia ne-am simțit multă vreme ca În orice colț din țară. Reuniuni culturale, aniversări, comemorări, simpozioane științifice, vizite la rude popasuri În locuri natale au
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
găsi nici un guvern care să dea mâna la asemenea acte de barbarie”. Acuzat că susține rezolvarea chestiunii Bedmar favorabil pentru moștenitorii acestuia, pentru că era prieten cu Buicliu, avocatul familiei Bedmar, Carp declara: „când erau În joc interesele cele mai gingașe ale acestei țări, eram eu, să fac un lucru În contra convingerilor mele și contra atâtor interese, numai și numai pentru că un amic al meu era avocat Într-un proces? Mă credeți d- voastră pe mine om atât de fricos
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
oare florile de poeți cântate? Chiar pe toate vremea le-o fi spulberat? Ofiliți sunt crinii, visuri ne-mplinite, Veștezi trandafirii dorurilor moarte, Galbeni ghioceii, nădejdi risipite, Ruginiți sunt macii patimei deșarte. Însă, dintre florile crescute-n grădină Chiar cea mai gingașe nu s-a scuturat: E iubirea noastră, caldă și senină, Căreia și timpul i s-a închinat. Jilava, mai 1955 Dezamăgire Copil curat cum e cristalul Pe drumul vieții am pornit, Și nu credeam că tot amarul În cale-îmi va
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
toți și pe fiecare în parte. El ajunge pretutindeni, ba chiar mai mult și mai sigur e că nici lumina soarelui nu poate ajunge la tot firul de iarbă ori la atomul pierdut în spațiu... Providența divină este o mamă gingașă care orânduiește totul spre binele nostru, ba chiar spre mai marele nostru bine; ar trebui să ne simțim conduși de mâinile sale materne». «Cel drept trăiește prin credință», spune Scriptura (cf. Hab 2,4; Gal 3,11). Don Calabria a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lui don Calabria! Așa începeau timpurile eroice ale Casei din Costozza. Puțini religioși și câțiva voluntari și-au împărțit toate muncile de primă necesitate: bucătărie, spălătorie, școală, muncă, supraveghere în timpul recreației și în dormitor. Această primă filială era o plantă gingașă care avea nevoie de îngrijiri și de atenții speciale: nu trecea nici o săptămână fără să fi primit vreun telefon, o scrisoare sau o vizită personală din partea lui don Calabria. Prima ocupație formativă a băieților a fost o colonie agricolă. O
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]