4,520 matches
-
ceva în cap de pe acolo și să n-o pățească și el. Asta e, în loc ca într-o vreme atât de primejdioasă să stăm tăcuți, noi organizăm dueluri și așa dacă acolo-s Gloanțe, și aici sunt Gloanțe (deși fără gloanțe)."-p. 85. Prin verva parodică, prin energia cu care discreditează poncifele și șabloanele, prin abordarea unei problematici mereu actuale, cartea lui Witold Gombrowicz poate să ofere cititorilor un prilej de meditație. Calitatea excepțională a traducerii (semnată ca și postfața de
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
trecerea prin lanțul de trăgători spre centrul orașului. [...] Aș vrea să vă relatez despre ofițerul care ordona foc împotriva civililor neînarmați. Crăcănat cu cinism la doi-trei metri în fața celorlalți militari - ca dovadă că n-avea a se teme de vreun glonț venit dinspre noi - m-a uluit agresivitatea lui patologică. Trec peste detaliul că n-am auzit nici o somație din partea sa. Admit și ipoteza că prima rafală putea fi îndreptată în sus, căci nu-mi amintesc gemete de răniți în primele
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
peste detaliul că n-am auzit nici o somație din partea sa. Admit și ipoteza că prima rafală putea fi îndreptată în sus, căci nu-mi amintesc gemete de răniți în primele secunde. Dar apoi armele au coborît pe orizontală. Am văzut gloanțele care izbeau la un metru de capul meu. Cînd te prăbușești îngrozit în noroiul străzii, în timp ce întunericul nopții coboară încet, vă asigur că imaginea gloanțelor trasoare și sunetul asfaltului mușcat de proiectile nu sînt senzații care pot fi uitate cu
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
gemete de răniți în primele secunde. Dar apoi armele au coborît pe orizontală. Am văzut gloanțele care izbeau la un metru de capul meu. Cînd te prăbușești îngrozit în noroiul străzii, în timp ce întunericul nopții coboară încet, vă asigur că imaginea gloanțelor trasoare și sunetul asfaltului mușcat de proiectile nu sînt senzații care pot fi uitate cu ușurință. Nici primele strigăte de durere ale celor de lîngă tine. Nici vestea care s-a răspîndit fulgerător că, pe trotuar, au omorît o fată
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
alegorie ce își extinde sensul asupra lumii din întreaga ficțiune. Prin consonanță, prăbușirea blocului bucureștean Belvedere, care reprezintă prosperitatea orașului și un axis mundi modern, contribuie la crearea corespondențelor decisive în organizarea imaginarului; în tradiția biblică, trupul soldatului prăbușit sub gloanțe reprezintă „templul Domnului”, în vreme ce, în ordine lumească, clădirea prăbușită este „templul” omului. Străina (1999) proiectează epic povestea istoriei trăite în orgoliul lucidității integrale, în tradiție camilpetresciană. „Străina” Lavinia încearcă să cuprindă experiența totală a iubirii, dar, ca în majoritatea cărților
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
cu Dhian Singh asasinarea lui Sher Singh. Nu doar regele, dar și ministrul erau informați unul despre celălalt că fiecare făcea pregătiri de război - și mai știau, de asemenea, că cei din neamul Scindawalla se aprovizionaseră cu praf de pușcă, gloanțe și soldați. Prietenii l-au avertizat chiar În numeroase rânduri pe Sher Singh să fie cu ochii În patru, sfat căruia de altfel nu-i dădu nici o atenție, permițându-le astfel să-și făurească planurile. Fiecare credea că lovitura avea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
grăbindu-mă și sărind cele două obstacole, am ajuns În siguranță la locul de Întâlnire. Cred că doar printr-un noroc al sorții mi-am croit această cale de ieșire. Ulterior, oamenii mi-au spus că la intrarea principală șuierau gloanțele și că, din această cauză, intraseră În panică gândindu-se la mine. Ceea ce m-a salvat În acel moment critic a fost doar hotărârea pe care am luat-o la timpul potrivit și fără a ezita. Îmi voi continua de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Pistol calibru 45 încărcat Spre sfârșitul celei de a doua zi o să aveți probleme serioase de vorbire și s-ar putea să nu mai fiți în stare să mergeți(6-10% deshidratare). Pistolul ar putea fi folosit ca semnalizare sonoră, iar gloanțele ca mijloc de a aprinde un foc. Au fost numeroase cazuri de supraviețuitori care nu au fost detectați deoarece nu au putut să producă semnale sonore suficient de puternice. Patul pistolului poate fi folosit ca ciocan. 9. O pereche de
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
București. La absolvire, în 1916, este repartizat la Direcția Liceelor Militare. Pleacă pe front și în august 1917 este rănit în luptele de la Mărășești, o schijă de obuz pătrunzându-i în mână și în piciorul drept, dar scapă de un glonț care ricoșează de iconița purtată în buzunarul de la veston. Este decorat cu Virtutea Militară, avansat locotenent și evacuat în spitalul din Bârlad. Aici se află în îngrijirea medicului-scriitor V. Voiculescu, care îi stimulează interesul de a-l cunoaște pe Al.
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
București, 1975; Soarele a murit în zori, București, 1976; Dragul meu Sherlock Holmes, București, 1977; ed. Oradea, 1993; Mapa cenușie G. R., București, 1977; Toamnă cu frunze negre, București, 1978; Eu, H. Z., aventurierul, București, 1979; Anotimpurile morții, București, 1980; Glonțul de zahăr, București, 1981; Dosarul aviatorului singuratic, București, 1983; Operațiunea „Soare”, București, 1984; Ultima noapte de război, prima zi de pace, București, 1985; Noaptea cea mai lungă, I-II, București, 1986-1987; Fiecare om cu clepsidra lui, București, 1988; Revelion ’45
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
36; Virgil Mazilescu, „Dragul meu Sherlock Holmes”, RL, 1977, 40; Dimisianu, Opinii, 131-141; Radu G. Țeposu, „Toamnă cu frunze negre”, RL, 1979, 12; Sultana Craia, Dincolo de creație, LCF, 1980, 23; Sorin Titel, Pasiunea pentru istorie, RL, 1981, 2; Nicolae Ulieru, „Glonțul de zahăr”, RL, 1981, 48; Teodor Vârgolici, Clasici și contemporani, București, 1982, 263-265; Emil Manu, Consecvența genului, RL, 1984, 40; Sultana Craia, „Operațiunea «Soare»”, LCF, 1984, 48; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 56-58; Valentin Lipatti, Lauda
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
rolul factorului uman (HUMINT) în culegerea de informații; • terorismul din spațiul cibernetic poate fi mai periculos decât cel tradițional (câteva clicuri pot să conducă la distrugerea economiei și afectarea multor vieți omenești - un mouse poate fi mai periculos decât un glonț sau o bombă); • de evitat un posibil Pearl Harbour electronic - pentru asta, în SUA, sunt necesare cel puțin cinci ani și 200 de milioane de dolari. Sunt căi mai simple și mai ieftine de atacat infrastructurile principale: telefoane false, automobile-capcană
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 7 din 12 ianuarie 1990 Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează: Administrația Asigurărilor de Stat acorda, în afară cazurilor prevăzute de lege, despăgubiri pentru pagubele produse în timpul revoluției de: 1. efectul acțiunii gloanțelor sau altele asemenea, neurmate de incendiu sau explozie, căzute asupra unor bunuri, care în prezent sînt: A. asigurate prin efectul legii: a) clădiri și alte construcții aparținînd cetățenilor și unităților agricole cooperatiste; ... b) alte mijloace fixe decît clădiri, precum și mijloace
DECRET-LEGE nr. 13 din 10 ianuarie 1990 privind unele măsuri în legătură cu asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106804_a_108133]
-
revistei „Amfiteatru”), iar în 1967 îi apare primul volum de proză scurtă, intitulat tot Moartea din fereastră. Ca romancier, începe cu Prins (1969), o descriere sinceră și tristă a „generației fără idealuri”, captivă a comunismului. Romanul Dulce ca mierea e glonțul patriei (1971) îi aduce scriitorului succesul. Cele două romane sunt transpuse imediat în limbile polonă, cehă, slovacă, maghiară și germană, iar altul, Sfârșitul bahic (1973), este tradus de îndată în Marea Britanie și Suedia. În afară de cărțile proprii, P. publică traduceri și
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
și Fire de jazz. 1964-1966 - 1969), două de proză scurtă (Moartea din fereastră și Om în somn - 1971), unul de eseuri (Între Socrate și Xantipa), un scenariu cinematografic ecranizat (Drum în penumbră) și cinci romane (Prins, Dulce ca mierea e glonțul patriei, Să crești într-un an cât alții într-o zi - 1973, Sfârșitul bahic, Copiii Domnului - 1974). S-a impus, cumva spre surprinderea generală, însoțită fie de admirație, fie de adversitate, în postura, rar ilustrată și dificilă, a scriitorului de
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
metaforică, autorul procedează la încifrări expresive, trasează uneori crochiuri frapante de „peisaj”, preconizează autenticitatea („să ne scoatem paltoanele/ să ne scoatem și pielea/ să ne scoatem ochii și inima/ pe masă// noi oamenii sinceri/ noi nu avem arme/ atacăm fără gloanțe murim fără discursuri” etc.) și profesează, în termeni modernist-alegorici, angajarea existențială ardentă („lumânările tuturor vieților scad/ fiecare unde e ascunsă / numai a mea arde și crește se consumă și crește/ din flacăra ei se clădește și rodește/ o și eu
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
comportamente, reacții și atitudini ale tinerei generații de orășeni instruiți din anii ’70. Acest profil de generație e trasat cu o luciditate surprinzătoare în epocă. Cartea e în același timp și un poem al orașului modern. Dulce ca mierea e glonțul patriei, de asemenea scris la persoana întâi, aduce în prim-plan un protagonist tânăr. Mulți comentatori l-au receptat ca pe un roman autobiografic, ceea ce nu este, chiar dacă scriitorul i-a dat personajului mult din interioritatea și din experiența sa
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
teoretizat ca atare, la fel ca și exprimarea naratorului la persoana întâi și „în nume propriu”. Narațiune a experienței de viață acumulate de un tânăr intelectual, absolvent al unei facultăți de istorie, în timpul efectuării serviciului militar. Dulce ca mierea e glonțul patriei e un roman de inițiere și în plan erotic. Băiat dezghețat, cu o biografie destul de bogată în episoade amoroase, protagonistul trăiește acum prima dragoste adevărată, o dragoste copleșitoare și enigmatică, curmată înainte de a fi ajuns la plenitudine, dar care
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
larg, care i-a cumpărat cărțile. C. STĂNESCU SCRIERI: Zeu printre blocuri, pref. Paul Georgescu, București, 1966; Moartea din fereastră, București, 1967; Fire de jazz. 1964-1966, București, 1969; Prins, București, 1969; Om în somn, București, 1971; Dulce ca mierea e glonțul patriei, București, 1971; Între Socrate și Xantipa, București, 1973; Să crești într-un an cât alții într-o zi, București, 1973; Sfârșitul bahic, București, 1973; Copiii Domnului. O legendă munteană, București, 1974; Boxes, Stairs and Whistle Time, Londra, 1975; The
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
1970, 16; Paul Georgescu, Moartea achizitivului temperat, VR, 1970, 5; Voicu Bugariu, „Prins”, AST, 1970, 5; Călin Constantin, „Prins”, ATN, 1970, 5; Gheorghe Grigurcu, „Prins”, F, 1970, 12; Damian, Intrarea, 112-119; Dimisianu, Prozatori, 175-178; Hristu Cândroveanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Bugariu, „Prins”, AST, 1970, 5; Călin Constantin, „Prins”, ATN, 1970, 5; Gheorghe Grigurcu, „Prins”, F, 1970, 12; Damian, Intrarea, 112-119; Dimisianu, Prozatori, 175-178; Hristu Cândroveanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Gheorghe Grigurcu, „Prins”, F, 1970, 12; Damian, Intrarea, 112-119; Dimisianu, Prozatori, 175-178; Hristu Cândroveanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 14; Ion Vlad, Romanul între poezie
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 14; Ion Vlad, Romanul între poezie și obiectivare, TR, 1971, 15; I. Negoițescu, Din nou realismul, F, 1971, 4; Dana Dumitriu, „Dulce ca mierea e glonțul
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 14; Ion Vlad, Romanul între poezie și obiectivare, TR, 1971, 15; I. Negoițescu, Din nou realismul, F, 1971, 4; Dana Dumitriu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, ARG, 1971, 4-5; Titus Vâjeu, Cultul adevărului, AST, 1971, 5
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 14; Ion Vlad, Romanul între poezie și obiectivare, TR, 1971, 15; I. Negoițescu, Din nou realismul, F, 1971, 4; Dana Dumitriu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, ARG, 1971, 4-5; Titus Vâjeu, Cultul adevărului, AST, 1971, 5; Mircea Zaciu, O conștiință patetică, ST, 1971, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, VR, 1971, 6; Al. Călinescu, Petru Popescu, CRC, 1971, 25; Daniel Dimitriu
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]