2,506 matches
-
de Mărina se culege pelin, din el se face apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului. Pune pelin sub perna bolnavului fără să știe, ca să se liniștească și să adoarmă. (Gh.F.C.) Freacă scîndurile patului cu pelin și vei goni departe gîndacii și bolile. (Gh.F.C.) Pernă Cînd se răstoarnă pernele, are să se mărite fata din casa ceea. Cînd băieții, de mici, nu șed cu capul pe pernă îi semn că n-au să trăiască. Pește Fuior de la crucea popii la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe și sare după turul izmenelor, că se va goni. Cînd fată vaca întîi, se zice că este bine ca cîrpele sau casa vițelului să se dea să le mă nînce o cățea, și vaca va face numai vițele și va avea lapte. Cînd o vacă, după ce a fătat, mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
glogoveni. Glas de legendă murmură cum, că Basarabii sînt originari din satul Băsărebi din Sohodol. Dacă această legendă are un pic de adevăr, numai așa se explică faptul că Basarab țepeluș( domnitor al țării Românești În 1474- 1475;1478-1480;1481-1482) gonit din scaunul de domnie de către Vlad Călugărul( domnitor al țării Romănești În 1481 și 1482-1495) Își găsește refugiul la cumnatul său Stanciu Glogoveanu unde este omorît de către oamenii plătiți ai lui Vlad Călugărul. Trupul mucenicit a lui țepeluș a fost
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
născut Domnul cel făr-de-nceput C-astea toate de demult Oamenii le-au proorocit Că se va naște Mesia Din fecioara sa Maria Din sămînța lui İsac Și din rodul lui Adam. Adam dacă a greșit Domnul din rai l-a gonit. ăă - Du-te Adame de la mine Dacă te-ai lipsit de-ast bine În lumea nevoilor Munca ostenelilor. >> ăă - Raiule grădină dulce Nu mă-ndur-a-mași duce De această odihnă dulce De mirosul florilor Și de Serafimilor Îngerii vin-n zbor cîntînd
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Smaranda voia să-și vadă băiatul popă și își sancționa soțul, inferior cultural, reticent la schimbări. Este diplomată în relație cu Mătușa Mărioara, care era rea de gură. Smaranda părea a fi plină de miracole: înfigea toporul în pământ ca să gonească duhurile necurate ale furtunii, solomonea cu cleștele tăciunii în sobă, descânta cu funingine, trăia într-un univers de mituri și de legendă. Episoadele Amintirilor decurg unele din altele, depinzând de fluxul memoriei. În narațiune sunt prezente cele două procedee: povestirea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și să nu-ș întine mâinile sale cu priimiri de daruri și mituri“. Iar Pravilniceasca Condică (1780), în capitolul „Pentru judecători“, îi îndeamnă să-și ia în serios atribuțiile și să nu facă „alte vorbe și glume, sau să se pri gonească la cercetările ce vor face“. Câțiva ani mai târziu Nicolae Mavrogheni (1786 -1790) trimite judecătorilor de pe la departamente următorul sfat: “când stau la judecăți să se păzească de toate alte vorbe și glume sau râsuri; șederea să le fie cu cinste
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tatălui, pentru că „el nu are nimic, ci tată-său îl hrănea, îl chivernisea“. Amenințat cu închisoarea dacă nu o înzestrează pe fată după starea ei socială, Costandin se vede obligat să accepte căsătoria, dar este exclus din propria familie, tatăl „gonindu-l de lângă dânsul“. În acest caz, tribunalul ecleziastic trece peste acordul tatălui și peste diferențele sociale, deoarece Voichița Văleanca Cireșeanca nu ar fi avut oricum zestrea necesară pentru a-și găsi un ginere de același rang, în ciuda pretențiilor sociale pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în că ru ță.“ În funcție de re giu nea din care cuplul provine, rituaul se des fă șoa ră urmând mai mult sau mai puțin scena riul oferit de Can temir. Astfel în iulie 1792, Flo rea din județul Argeș își gonește soția după ce timp de zece zile „ar fi bă gat-o în lanț de gât și în fia re... bă tând-o în toate zilele de moarte ca pe hoți și în frico șând-o că va să o îm puș te
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în funcție de fiica sa, sau își acționează gi ne re le în justiție pentru ofen sa adusă, sau plecându-și capul, cedează, numai să scape de rușine. La 17 mai 1783, Ispas, din satul Bo ro nești, județul Ia lomița, își gonește soția la câ te va săptămâni de la nuntă, când sarcina a devenit vi zi bi lă. soțul îi oprește toată zes trea, toți cei 20 de taleri strânși „după masă“ în nopatea nunții, și le cere socrilor alți 45 de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
experiență după care traim mai bine cu minciună decât cu adevărul și putem să duram atât cât durează provizia noastră de ficțiune, capitalul nostru de minciuni. Doar petele, opacitățile lucidității ne salvează, spune Cioran; dacă ar fi transparență, l-ar goni pe nebunul din noi, pe cel căruia îi datorăm tot ce-i mai bun în iluziile și conflictele noastre. Cu toate acestea, trebuie să învățăm să gândim împotriva îndoielilor și certitudinilor noastre, împotriva umorilor atotștiutoare, trebuie, mai ales, făurindu-ne
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și asta aproape întotdeauna. Or, frumusețea se naște tocmai din finalitatea aceasta care dictează apariția ori alcătuirea unei ființe." Aristotel, Tratat despre părțile animalelor "Animale! Oh, ființe iubite, crude, muritoare! Mereu în luptă, mereu înghițite, digerate și asimilate, voi, care goniți după urma sângelui și putreziți la rându-vă în sânge; în fugă, împreună, singuratice, zărite, găsite, hăituite, sfâșiate; increate, fără Dumnezeu, părăsite, într-o viață amăgitoare, precum copiii de pripas!" Elias Canetti, Teritoriul omului Élisei, lui Tom, Clarei, lui Clément
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din lunca Dunării, aici ne aflăm în altă țară-. Folcloristul și criticul Marcu Beza a folosit opera ca material de studiu asupra folclorului românesc, a varietăților sale și a impactului său, observând că episodul în care cântăreții din buhai sunt goniți de gospodarii furioși arată că unii țărani preferau o sărbătoare mai liniștită uneia ce era, de fapt, un ecou al ritualurilor păgâne privind fertilitatea. Pentru criticului Muguraș Constantinescu, un subiect de interes a fost constituit de statutul bătrânilor dintr-o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Ă” în loc să ne imaginăm o casă fără a mai subvocaliza. Cititorii experimentați nu mai pronunță cuvintele pentru a face legătura între obiect și cuvântul citit ci sunt parte a întâmplărilor citite scurtcircuitând subvocalizarea. Dacă citim despre o mașină roșie care gonește cu viteză pe autostradă, urmărită de două mașini de poliție, tot ce trebuie să facem este să ne închipuim într-o secundă toată această imagine ca și cum am vedea-o într-un film. Dacă am citi-o cuvânt cu cuvânt și
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2931]
-
păstrează invariabil funcția: ,,dezintegrează, abolește formele, spală păcatele, fiind în același timp purificatoare și regeneratoare"299. Emersiunea personajului se va face cu ajutorul marinarilor chemați de Solange. Tabloul e tragic, vorbind despre incapacitatea personajului de a dobândi o altă identitate: Emanuel gonise calul ca de obicei până departe pe plajă, prin locuri neumblate. Marea urcase în flux și inundase în bună parte întinderea nisipului. Solange îl sfătui să se întoarcă, dar el se îndârji să gonească mai departe, crezând că va găsi
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a dobândi o altă identitate: Emanuel gonise calul ca de obicei până departe pe plajă, prin locuri neumblate. Marea urcase în flux și inundase în bună parte întinderea nisipului. Solange îl sfătui să se întoarcă, dar el se îndârji să gonească mai departe, crezând că va găsi undeva o pantă pentru a se urca pe faleză. Te asigur că nu-i pe aici nici un urcuș. Cunosc locurile, îl imploră Solange. În curând nu ne vom mai putea întoarce. Toată plaja va
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cu Sfântul Vasile într-una din disputele cu arienii, literatura patristică ne transmite această întâmplare: Odinioară, de nelegiuitul împărat Valens (364-378), în cetatea Niceea, s-au apropiat căpeteniile ereziei ariene cerând ca, din soborniceasca biserică cea din cetatea aceea, să gonească poporul dreptcredincios, iar Sfântul Locaș să-l dea adunării lor celei ariene. Și a făcut așa împăratul cel rău, el însuși fiind eretic: a luat, adică, biserica de la cei dreptcredincioși, cu sila, și a dat-o arienilor, apoi s-a
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
a fi livrate cu diploma corespunzătoare sistemului lacustru din care au venit. ii. Extras de contqqq oniroscriptic presărat cu fărâme dintr-un jurnal personal E noapte de vară, pe geamul lăsat deschis până spre zori, când începe zgomotul motoarelor mașinilor gonind pe Splai, între Podul cel Roș și Podul cel de Piatră intră corul batracienelor ascunse în propria lor mătase, mereu reînnoită în undele Bahluiului prea-lin curgător. Aud, fără-ntrerupere (doar aparent, în fapt mai sunt și pauze) un șir de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
susținută și prezența pe o durată mai mare de un semestru. Credea că numai în acest fel modul său de a face filozofie va putea fi cât de cât înțeles. Nu dorea să fie obiectul curiozității superficiale a studenților. Îi gonea pe cei pe care îi numea „turiști“. Profesorul, îmbrăcat simplu, îi primea într-o încăpere perfect curată, mobilată auster, cu pereții lipsiți de ornamente, de picturi sau fotografii. Gândea în fața studenților săi încercând o cercetare pe cont propriu a temei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în final că suflu domol al atmosferei de liniște de dupa furtună, ce anunță tema centrală a viitorului cânt Liniștea după furtună.341 Păstrând aceeași tușa de manifestare energică a ostilității naturii, vântul este în Imn Patriarhilor semnul maniei cerului: Pribeag, gonit de spaime, ucigașul / fugind de umbre și de furia neagră / a vântului dezlănțuit în codri (vv. 43-45), dar și în Liniștea după furtună, unde ocurenta din finalul poeziei dezvăluie chipul naturii dezlănțuite: prin care-n chinuri grele / și lungi, fiori
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
este, Căci se arată la față Sora mea ce mușcă din fructul dintâi, Sânul meu rămas în al ei. Singurătate, veșnică potrivnicie, împotriva lacrimei și împotrivă mie, Când mă găsesc fără să fiu, Poate ca formă de înger în sicriu. Gonit din mine și născut din scrum, Macerație a spiritelor din ieri până acum; Ah, flori care cădeți ori drepte Vă așezați în morții de pe trepte, în ceea ce în ei se întrupează Vampir, fantomă, Dumnezeu cui pază? Singurătate, amăgire, har? Arheologic
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
ca într-o peliculă de Amando de Ossorio: Copacii de pe culmi se prefăceau, în visul lui, în năuci negre, în haiduci cu căciulele înfundate pe ochi [...]. Alte dăți, aceiași copaci [...] erau călugări cu glugi negre pe cap, care, pe deșelate, goneau sub ei cai [...]. Vântul le fâlfâia mantalele și glugile; se schimbau în demoni; se înmulțeau cât coprindeau dealurile și văile; erau în față, în urmă și împrejurul trăsurii". Punctul culminant al asaltului diabolic este constituit de invazia caleștii, o prolepsă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spre cealaltă față, în parcul cu mlaștini". Contactul epidermei cu naturalul fetid este înregistrat, în sarabanda nocturnă, cu aceeași oripilare experimentată diurn: "Sub tălpi, în glodul dezgustător, simțeam vietățile băloase încovrigându-se în jurul degetelor, îmi scuturam piciorul din fugă și goneam încă". În afară de prezența spectrală, un alt personaj își face, subit, apariția, asemenea ubicuului și monstruosului Igor din filmele cu Frankenstein: "Gușatul, cu mâinile lungi, cu pași rășchirați, venea șuierându-și răsuflarea din cimpoul de carne". Urmărirea simplă se transformă într-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
apariția, asemenea ubicuului și monstruosului Igor din filmele cu Frankenstein: "Gușatul, cu mâinile lungi, cu pași rășchirați, venea șuierându-și răsuflarea din cimpoul de carne". Urmărirea simplă se transformă într-o dublă încatenare: "Cu toate puterile adunate, am început să gonesc mai deznădăjduit; înainte, fugărind arătarea albă, în urmă, fugărit de jivina omenească, pe care nu o știam ce vrea și de ce aleargă". În aceste condiții, senzațiile de repulsie provocate de mediu încetează, iar cursa continuă: "Uneori piciorul intra până la gleznă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unor femei, copii și tineri, iar uneori și ale câte unui bătrân care a reușit să nu-și umbrească complet ființa. Bogătași luxoși pe dinafară nu mai au ochi să privească la semenii lor, fără "norocul" de a poseda bolizii gonind nebunește pe șosele ori ocupând sfidător trotuarele înțesate. Ca și "majoritarii", "minoritățile" nu se mai ajută între ele ca altădată fiindcă s-au accentuat diferențele pe noile criterii de averi în bani, aur, mașini, locuințe cu înfățișări epatante, plus înfumurările
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]