2,903 matches
-
fie văzut drept hipersensibilitate. La începutul sec. al XIX-lea, emoțiile încărcate de sensibilitate, așa cum au fost exprimate prin sublimul gotic, au ajuns la declin. Jane Austen a scris un roman gotic-parodie, intitulat "Northanger Abbey" (1803), care ilustra moartea romanului gotic. Ba mai mult, sensibilitatea a fost din ce în ce mai puțin valoroasă, până la dispariție. Austen a introdus un stil diferit de a scrie - comedia de moravuri. Oricum, romanele ei adesea sunt nu doar amuzante, ci și usturător de critice față de cultura rurală, limitativă
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
două volume, însă conținutul lucrării a fost redistribuit în patru și a reprezentat rezultatul colaborării, probabil, a cel puțin șase artiști. Acești șase artiști au fost numiți: Maestrul Scrierilor Apocrife, Maestrul Cifrelor Bisecte, Maestrul Amelekite, Maestrul Morganatic și Maestrul Misterului Gotic. Una dintre cele mai mari realizări ale perioadei romanice este renașterea sculpturii monumentale care nu mai fusese întâlnită în Europa după prăbușirea Imperiului Roman, cu aproximativ 600 de ani în urmă. La fel ca picturile, sculpturile aveau menirea de a
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
ca un arc rotund continuu) sau pe cea a bolții ogivale (ce consta din două bolți în leagan care se intersectau). Stâlpii masivi, rotunzi, și pereții groși ai clădirilor romanice erau necesități structurale până la descoperirea tehnicilor perfecționate, asociate cu stilul gotic târziu, ce permiteau preluarea tensiunilor, unele dintre acestea (mai ales bolțile ogivale) fiind utilizate chiar și în perioada precedentă. Marele avânt pe care l-a cunoscut arhitectura romanică s-a datorat unor reforme ale ordinului benedictin, mișcări pornite la Cluny
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
1322, sub denumirea de "Villa Abbatis". În evul mediu, localitatea a fost posesiune a Mănăstirii cisterciene Cârța, fapt ce a dat toponimicul german Appesdorf (“Satul Abatelui”). Biserica evanghelică, de tip biserică-sală, construită la începutul secolului al XV-lea în stil gotic, cu cor absidat poligonal sprijinit de contraforți. Turnul-clopotniță a fost construit mai târziu, în anul 1799.
Apoș, Sibiu () [Corola-website/Science/299825_a_301154]
-
Prima atestare documentară a localității este din 1343. Biserica-sală închinată Fecioarei Maria, ridicată pe o colină din mijlocul satului, datează de la începutul secolului al XV-lea și a fost atestată documentar în 1415, dată pentru care pledează elementele de stil gotic din interiorul ei. Incinta, în formă aproape ovală, este apărată de un singur brâu de ziduri, inegal ca înălțime (in medie 6 metri), adaptat pantei line pe care se află biserica. 1. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
Acidava) din TabPeut, VIII, 1 și GeogrRav (Sacidaba). Secolul al XIII-lea, se construiește biserica veche, ca bazilică romanică trivanată, cu turn și tribună pe latura vestică. Secolul al XV-lea , navele laterale au fost supraânălțate și se montează acadramentul gotic al portalului și se repară turnul cu ajutorul donației făcute de principele Gabriel Bethlen. Secolul al XIII-lea, se refac sacristia și corul distruse în urma atacurilor tucești din anul 1658, împotriva principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea, a atacurilor turcești conduse
Miercurea Sibiului () [Corola-website/Science/299823_a_301152]
-
Catedrala evanghelică din Sibiu (în ) este una dintre cele mai frumoase și impresionante clădiri gotice din Transilvania. Este catedrala Bisericii Evanghelice C.A. și biserica parorhială a comunității din Sibiu având în parorhie cea mai mare comunitate de credincioși luterani din România. Forma actuală este cea de după renovarea din 1520, pe structura vechii bazilici romanice
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
credincioși luterani din România. Forma actuală este cea de după renovarea din 1520, pe structura vechii bazilici romanice din secolul al XII-lea. În fața bisericii se găsește statuia episcopului Georg Daniel Teutsch (1817-1893), ridicată în 1899. Interiorul bisericii este în stil gotic, cu bolți arcuite și pietre funerare pe pereții din nord. Biserica se află situată în Piața Huet f.n. Clădirea este dominată de turnul pe 7 nivele, cu patru turnulețe pe colțul acoperișului, semn că orașul avea drept de condamnare (în
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
care a înlocuit prima orgă adusă la Sibiu în 1585. În 1914 a fost instalată marea orgă a bisericii, cea mai mare orgă din sud-estul Europei, iar în 1997 a fost complet renovată. Biserica este un amplu edificiu în stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei travee, flancat la nord de o sacristie; urmează spre vest un transept, apoi nava centrală și cele două laterale; în vest a fost construit turnul masiv, înglobat în cele din
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
apoi înlăturată. În 1494 a fost terminat turnul bisericii, supraînălțat cu încă două etaje. Alte lucrări mai puțin ample au constat din construirea celor două pridvoare situate pe laturile de sud și nord, ambele adăpostind câte un portal cu ancadramente gotice bogat profilate. Deasupra portalului sudic a fost construită o capelă, iar în 1520 a fost ridicat turnulețul cu scara spiralată de pe aceeași fațadă, încheindu-se definitiv lucrările. În anul 1867 biserica a devenit catedrală, după transferarea scaunului episcopatului luteran săsesc
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
deasupra cadrului cu baghete încrucișate are încastrat în zidărie un detaliu al unei uși în stil renascentist, provenit foarte probabil din casa comitelui Albert Huet, blazonul său fiind datat în 1595. Pe fațada din sud a corului, deasupra unei uși gotice, este încastrat un relief cu tema "Rugăciunea pe Muntele Măslinilor". Deși lucrarea a suportat intervenții ulterioare destul de radicale, se recunoaște scena în care Isus, într-un peisaj arid, stă îngenuncheat în fața potirului. Relieful este atribuit unui atelier local inspirat din
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
încastrat un relief cu tema "Rugăciunea pe Muntele Măslinilor". Deși lucrarea a suportat intervenții ulterioare destul de radicale, se recunoaște scena în care Isus, într-un peisaj arid, stă îngenuncheat în fața potirului. Relieful este atribuit unui atelier local inspirat din sculptura gotică central-europeană din ultimul sfert al secolului al XV-lea. În interior, în colaterala nordică, ogivele se sprijină pe console cu motive vegetale, una dintre ele fiind decorată cu o mască umană. Pe cheile de boltă sunt reprezentați Maria și Isus
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
136 maghiari, 26 germani. "Biserica evanghelică-luterană" a fost ridicată probabil în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, așa cum pare a indica inscripția "O REX GLORIAE VENI" ("O, Rege al Gloriei, vino !") de pe unul dintre clopote, scrisă cu majuscule gotice. În mijlocul așezării a fost construită o cetate fortificată cu palisade. E vorba de o cetate țărănească cu biserica în incintă, din secolul al XV-lea. Incinta are un traseu aproximativ circular și avea inițial trei turnuri. La sfârșitul secolului al
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
această explicație este acoperitoare pentru acele părți ale Transilvaniei unde au fost colonizați sașii. Conform lingvistului Iorgu Iordan, oiconimul "Alma" are semnificația "măr" (mag. "almá" = măr, "almás" = merișor, livadă cu meri). În acest sat se află o biserică-sală, în stil gotic, înscrisă pe lista Monumentelor Istorice din județul Sibiu / 1991, la poziția 33B, nr. 224. Lăcașul de cult folosit de enoriașii calvini este o biserică monument istoric construită de sașii catolici, foarte probabil în a doua jumătate a secolului al XIV
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
construcției, așa cum s-a crezut, ci mai curând data uneia dintre nenumăratele renovări. Pentru construirea acestui lăcaș de cult s-a folosit piatră de râu și cărămidă arsă, iar pentru acoperiș, inițial șindrila și ulterior țigla. Biserica, realizată în stil gotic, este simplă, cu o navă de dimensiuni mici, terminată cu un altar semicircular. Întreaga construcție a fost întărită cu nouă contraforți, fiecare având două trepte. Pentru iluminarea interiorului au fost amenajate patru ferestre pentru naos, câte două pentru fiecare parte
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
cu un altar semicircular. Întreaga construcție a fost întărită cu nouă contraforți, fiecare având două trepte. Pentru iluminarea interiorului au fost amenajate patru ferestre pentru naos, câte două pentru fiecare parte laterală, și două pentru altar. Ferestrele sunt specifice stilului gotic, înguste și înalte, însă terminate în partea superioară nu în arc frânt, ci semirotunjit, dovada intervenției ulterioare asupra bisericii. Spațiul ferestrelor este divizat în șase registre. Turnul patrulater al bisericii a fost adăugat în anul 1907, renunțându-se la clopotnița
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
cele două altare laterale. Într-un raport înaintat în 1905 către Primăria orașului Iași, Teodor Burada arăta că "pisania, sfărâmată la un colț, am găsit-o aruncată sub un nămol de pietre ce se află în ograda din dosul sălii gotice a bisericii Trisfetitele", alături de alte piese arheologice (pietre cu inscripții, discuri smălțuite etc.) păstrate în condiții necorespunzătoare. El cerea depunerea obiectelor găsite într-un muzeu sau la Universitate, după efectuarea unui inventar amănunțit, și efectuarea unei anchete pentru a se
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
rânduri de ocnițe, cele de jos fiind mai mari, iar cele de sus mai mici și mai numeroase. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-o ușă având un ancadrament cu muluri gotice. Pronaosul are formă dreptunghiulară, având deasupra o cupolă sprijinită pe pandantivi. Între pronaos și naos se afla un peretele despărțitor, care a fost demolat în vremea lui Antonie Ruset și înlocuit cu trei arcade susținute de două coloane. Deasupra naosului
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Un număr de 25 de fresce aflate pe pereții bisericii înainte de reconstrucția acesteia au fost decapate, fiind păstrate o perioadă în Muzeul de artă religioasă de la Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași , iar în prezent sunt expuse în Sala Gotică din curtea Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi”. Printre acestea se află chipuri din tabloul votiv al celor doi ctitori (Antonie Ruset și Gheorghe Duca) din secolul al XVII-lea, figuri de sfinți, scene de luptă etc. Odată cu reconstruirea bisericii în 1884-1904
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
misionare, de-a lungul istoriei, una din primele cărți traduse în noile limbi descoperite era Biblia, și prin urmare, cele mai accesibile texte în orice limbă erau traduceri parțiale sau totale ale Bibliei. De exemplu, singurul text existent în limba gotică este Codex Argenteus, reproducerea incompletă a Bibliei lui Ulfilas. În ultima perioadă însă, această practică a început să fie combătută, atât din considerente ce țin de neutralitate religioasă, cât și din considerente de ordin practic: rugăciunea „Tatăl Nostru” folosește o
Tatăl nostru () [Corola-website/Science/299894_a_301223]
-
introduce pe Dostoievski în fascinanta lumea a literaturii, citindu-i încă de la vârsta de trei ani epopei eroice, basme și legende. Părinții îi citeau de asemenea, mai ales seara, literatură rusă și universală: scriitori ca Pușkin, Karamzin și Derjavin, ficțiune gotică precum cea a Annei Radcliffe, opere romantice de Schiller și Goethe, povești eroice de Cervantes și Walter Scott sau epopeile lui Homer. Doctorul Mihail Dostoievski era și abonatul unei reviste periodice intitulate " Biblioteca pentru lectură" ("Библиотека для чтения"), în paginile
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
contese, care, din coșciug, îi face semn cu ochiul ucigașului ei în nuvela fantastică "Dama de pică" de Pușkin. În "Omul dedublat", motivul romantic "doppelgänger" ("двойник") pare inspirat din "Elixirele diavolului" de Hoffmann. Nu se poate neglija nici influența ficțiunii gotice: siniștrii și violenții Stavroghin ("Demonii") și Rogojin ("Idiotul"), "femmes fatales" precum Nastasia Filippovna ("Idiotul") și Katerina Ivanovna ("Frații Karamazov"), cu aura lor vampirică, efectele melodramatice și întrebuințarea fără măsură a coincidențelor sunt elemente care par insuflate de autori gotici ca
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
ficțiunii gotice: siniștrii și violenții Stavroghin ("Demonii") și Rogojin ("Idiotul"), "femmes fatales" precum Nastasia Filippovna ("Idiotul") și Katerina Ivanovna ("Frații Karamazov"), cu aura lor vampirică, efectele melodramatice și întrebuințarea fără măsură a coincidențelor sunt elemente care par insuflate de autori gotici ca Ann Radcliffe, Charles Maturin, Frédéric Soulié și Edgar Allan Poe pe care Dostoievski i-a studiat cu atenție. Ceea ce diferențiază însă arta lui Dostoievski de literatura fantastică, de romantism și de romanul gotic este capacitatea lui de a situa
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
elemente care par insuflate de autori gotici ca Ann Radcliffe, Charles Maturin, Frédéric Soulié și Edgar Allan Poe pe care Dostoievski i-a studiat cu atenție. Ceea ce diferențiază însă arta lui Dostoievski de literatura fantastică, de romantism și de romanul gotic este capacitatea lui de a situa personaje și evenimente excepționale într-un context contemporan și de a le da credibilitate și o dimensiune spirituală și psihologică. Romanele dostoievskiene nu lasă niciodată impresia că ar păși în afara realității apăsătoare. Din acest
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
considerat-o interesantă din punct de vedere psihologic sau filozofic, au condamnat-o pentru ceea ce ei numeau lipsă de calitate artistică. Dostoievski a fost criticat pentru structura haotică, prolixă și dezorganizată a romanelor sale sau pentru elementele preluate din romanul gotic (abundența coincidențelor, precipitarea evenimentelor, tipologia personajelor), considerate efecte narative facile. Vladimir Nabokov afirmă că « Dostoievski nu este un scriitor mare, ci mai degrabă unul mediocru - cu sclipiri de umor excelente, dar, vai, cu deșerturi de platitudini literare între ele. ». Nabokov
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]