16,018 matches
-
marginea poveștii, Ci în fierberi de istorii Și-n talazuri cu primejdii S-au cuprins adânc de glorii. Vulturii răsar din stâncă, Oltul naște pui de lei, Noaptea lor e mai adâncă, Noi ne luminăm prin ei. Și-ascultăm cum grâul crește În câmpiile române Și trăim într-o nădejde De-a munci și de-a rămâne. Dreptul de-a avea o țară Și de-a-i spune ROMÂNIA... Ei, eroii, ni-l lăsară Înfrățindu-se cu glia. George Coșbuc - Scut și
CUM AM SĂRBĂTORIT ZIUA ARMATEI ROMÂNE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383129_a_384458]
-
20 de centimetri e prea puțin. Căutăm ceva mai adânc... Atunci a venit replică lui care mi-a luminat toată săptămâna, replică la care nu mă așteptam din partea unui angajat al unui supermarket. Foarte duios ne-a răspuns, folosind dulcele grâi moldovenesc: - Căutați himere... Mai adânci nu există. Mai zi ceva...
Dedeman e plin de poezie () [Corola-blog/BlogPost/92319_a_93611]
-
Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Străine, Visul e al meu! Și cântecul și zborul Și lumina! Le-am adunat în nopți Târzii, cu ger, În zile înnorate, Cu furtună! Am împletit cununi Din grâu Cu spicul copt Și maci râzând spre soare! Am presărat Din gândul meu, Un zâmbet cald, Prin picâturile de ploaie! Străine, Lacrima-i a mea! Și dorul și durerea Și revolta! Și nu le-mpart cu nimenea! Am să le
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
iulie 2016, ConstanțaSursa foto:Beautiful Decay - Pearl C Hsiung#Spray ... V. LITERA STACOJIE, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. Într-un sertar, cu o scrisoare, Penița timpului azi moare; Cireșe-n slove stacojii, Grâu în lumini lumânărií, Un pardesiu pentru stafii, În ore reci și purpurii. La geamul vechi, o rândunea Așteaptă primul fulg de nea, Așa cum eu aștept, tăcut, Ecoul lumii desfăcut, Pe care iarba a crescut În drumul nostru-aproape mut. Îmi sună
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Și dincolo de o perdea, Care umbrește umbra ta, E-un Univers cu-o piatră grea, Care-și scufundă timpul nou În vechi iubiri ... Citește mai mult Într-un sertar, cu o scrisoare,Penița timpului azi moare;Cireșe-n slove stacojii,Grâu în lumini lumânărií,Un pardesiu pentru stafii,În ore reci și purpurii.La geamul vechi, o rânduneaAșteaptă primul fulg de nea,Așa cum eu aștept, tăcut,Ecoul lumii desfăcut,Pe care iarba a crescutîn drumul nostru-aproape mut. Îmi sună-n minte
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
precupețesc Colț din albastrul ceresc Și-aștept și eu să plesnesc Pe ramul primăvăresc. Aș vrea să îmi vând din tăcere. Pe străzi mi se vinde plăcere Și acasă nimeni nu-mi cere Să îmi coc iar o pâine din grâu, Să aduc apă rece din râu, Să îmi țin calul negru în frâu, Să umplu stupina cu miere, Să fac ciocârlia să zbiere, Să văd cum din mine, tot, piere Zăvoiul. - Iar munții și ... Citește mai mult Zăvoaiele nu mai
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
toate privescCu ochii-nchiși nefiresc;Așa că precupețescColț din albastrul cerescși-aștept și eu să plesnescPe ramul primăvăresc.Aș vrea să îmi vând din tăcere.Pe străzi mi se vinde plăcereși acasă nimeni nu-mi cereSă îmi coc iar o pâine din grâu,Să aduc apă rece din râu,Să îmi țin calul negru în frâu,Să umplu stupina cu miere,Să fac ciocârlia să zbiere,Să văd cum din mine, tot, piereZăvoiul. - Iar munții și ... IX. RUGĂMINTE, de Lorena Georgiana Craia , publicat
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
din 02 octombrie 2016. Pe o bancă-n armonie Lenevește-un soare blând, Undeva, pe la chindie, Vântu-adie când și când... Ochii-mi țin întredeschiși Și din părul despletit, Meditând la frunzăriș, Simt cum viața a murit. Peste fix o săptămână, Grâul copt, muguri de brazi, Toamna toată își adună; Tu din stele, veșted, cazi Peste lacul fumuriu, Oglindind și nori, și lună, Care limpede-n târziu Parcă spune „noapte bună”... 26 august 2016, Constanța (scrisă în parc, pe o bancă, mai
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Dream - #Alexandru #Darida ... Citește mai mult Pe o bancă-n armonieLenevește-un soare blând,Undeva, pe la chindie,Vântu-adie când și când...Ochii-mi țin întredeschișiși din părul despletit,Meditând la frunzăriș,Simt cum viața a murit.Peste fix o săptămână,Grâul copt, muguri de brazi, Toamna toată își adună;Tu din stele, veșted, caziPeste lacul fumuriu,Oglindind și nori, și lună,Care limpede-n târziuParcă spune „noapte bună”...26 august 2016, Constanța(scrisă în parc, pe o bancă, mai pe la amiază
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
grave, și persoanelor în vârstă sau celor cu rezistență scăzută la infecții. Ea poate da meningită, conjunctivită, chiar septicemii (înmulțirea nestăvilită a bacteriei în sânge). Evitați să mâncați mezeluri în gelatină, carne tocată insuficient preparată termic, pește afumat, germeni de grâu încolțit sau lactate nepasteurizate. Spălați bine ierburile aromate, fierbeți bine carnea și dezinfectați-vă regulat frigiderul. Deoarece toamna se reactivează ulcerele și gastritele hiperacide, pentru a preveni apariția durerilor de stomac, mâncați zilnic cinci smochine. Sunt un bun remineralizant, deoarece
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
ceară, apoi scufundarea oului în diferite băi de vopsea: întâi galben, apoi roșu, verde, albastru, negru. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, puncte, frunză de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, peștele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcita, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
poate din dragostea amândurora pentru imensitatea câmpiei, a Bărăganului, Vasile Poenaru fiind născut și crescut în Miloșeștiul aflat într-un loc unde soarele se înneacă în propriul sânge atât vremea răsăritului, cât și la cea a apusului. El a ascultat grâul crescând în primăverile când, de Sfântul Gheorghe, verdele este negru, iar ciorile nu se văd din lan. Vasile Poenaru l-a adoptat pe nea Mișu așa cum a făcut-o în urmă cu jumătate de veac Fănuș Neagu. Nea Fane, cum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
satului sau higheghe. Se angajează lăutari, și acolo, în mijlocul satului, se adună toți, tineri și bătrâni, și petrec. Un obicei, în zona Bihorului este Ruga pentru ploaie. Se face după Paști, aproape de Rusalii, cănd vremea e secetoasa și holda de grâu are nevoie de ploaie. Se adună șapte feciori (câte zilele săptămânii), în fața bisericii, fiecare cu câte un snop de spice în mână. Merg în cimitir și scot doar cu mâinile goale cea mai veche cruce. Însoțiți de preot și de
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima data laptele oilor se așează „colacul oilor”, un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului. În ajunul sărbătorii,oamenii priveghează În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a avea spor la lucru
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a avea spor la lucru În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a avea spor la lucru În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
an și în prima zi din cel nou, NU este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă (nici măcar gunoiul), pentru că, odată cu el, dăm afară și norocul. Tradiția spune că trebuie să porți în buzunar câteva boabe de grâu, “să fii ferit de foamete în anul care vine” și bani “pentru ca Anul Nou să nu te prindă sărac”. Tot legat de bani, dacă nu doriți să fiți datori tot anul ce vine, încercați să vă plătiți datoriile până la miezul
SUPERSTIŢII şi OBICEIURI de Anul Nou! Dacă vrei un 2017 perfect, află ce trebuie să faci şi ce să nu faci, în ultima zi din an şi în prima din cel nou [Corola-blog/BlogPost/92849_a_94141]
-
Sau, poate, limba aceea, vorbele acelea, gândurile acelea nu erau bune ... Și de aceea au fost schimbate, înnoite! Oare? Nu erau bune? Nu erau „plastice”, nu erau expresive? Să vedem: La apa neîncepută se spunea apă tăcută, La spicele de grâu se spunea barba Lui Dumnezeu, La flacăra mare se spunea bobotă, La pivniță se spunea boltă, La vasul cu mirodenii se spunea cățuie, La găleata fântânii se spunea ciutură, La vătraiul de jar se spunea corciovă, La varză se spunea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
și cerșea, însă nimeni nu avea ce-i da și i-au găsit apoi morți pe toloacă. Aveam un unchi, pe care-l chema Gheorghe. Și cum nu avea ce mânca, a luat de pe câmp din spice câteva boabe de grâu, le-a copt și le-a mâncat, apoi, cum era sleit de puteri din cauza foamei, s-a culcat pe prispa casei. Când l-am întrebat ce face, mi-a răspuns că a mâncat să moară sătul. Acolo, pe prispă, și-
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
către ADS, în schimbul terenului pe care îl folosesc, redevențe. „Referitor la sumele care se achită de către partenerii contractuali în baza Contractelor privind exploatarea terenurilor agricole, facem precizarea că acestea sunt calculate în lei, echivalența în lei stabilindu-se după cotația grâului, la vedere, de la bursa Internațională de Tranzacții Funciare Futures și cu opțiuni LIFEE de la Londra, la cursul de referință leu/Euro, leu/USD stabilite de BNR la termenele scadente precizate în contractele încheiate”, au declarat pentru ECONOMICA.NET reprezentanții ADS
Harta pe judeţe: Cine sunt stăpânii pamânturilor din proprietatea statului român [Corola-blog/BlogPost/92951_a_94243]
-
timp când spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni. Puteau fi găsite comori îmbelșugate în aur, iar zânele și vrăjitoarele erau mai prezente decât în orice altă perioadă a anului. Peste câmpuri erau purtate torțe în scopul îndepărtării bolilor din grâne, iar vitele erau trecute prin foc pentru a se izgoni fapturi asemănătoare vampirilor. La români, solstițiul de vară este apropiat și legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt fapturi magice, aeriene și silvice, care au
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014 are loc AZI, SÂMBĂTĂ 21 IUNIE. Este ziua cea mai lungă din an [Corola-blog/BlogPost/93070_a_94362]
-
recomandată diabeticilor”, spune medicul de familie Ioana Vârtosu. Locul 5 - Pate de porc Pate de porc: 25% ficat de porc, slănină, apă, gumă xantan Ingrediente: apă ficat de porc 25% slănină șorici lapte semidegresat proteină vegetală de soia amidon de grîu stabilizator condimente și extracte de condimente sirop de glucoză muștar emulgatori agenți de îngroșare: caragerian, gumă guan, gumă xantan acidifiant : acid citric antioxidanți potențiator de aromă colorant: carmin conservant: nitrit de sodiu Mod de fabricare: Ca și alte mezeluri cu
Alimente periculoase contrafăcute [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
ediția din acest an s-au prezentat 76 de recitatori, repartizați în șase categorii: preșcolari, elevi de la ciclul inferior de școală generală, elevi de la cursul superior de școală generală, recitatori adulți, recitatori de poezie religioasă și recitatori de poezie în grâi bănățean. Concursul a fost urmărit de două jurii de specialitate din care au făcut parte: Gheorghe Rancu, președinte, Ioan Iorga, Irina Lința, Ileana Român și Titu Dinuț, celălalt juriu fiind compus din: Ionel Iacob Bencei, președinte, Ioan Ciama, vicepreședinte, Alexandra
EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNA VESTIRE” – UZDIN 2014 [Corola-blog/BlogPost/93369_a_94661]