2,083 matches
-
că ar suna mai bine, înlocuind verbul a grăi cu a vorbi, ori și mai bine a spune. Citez: "Iubind, în brațe am ținut iubirea/ și dacă atunci pădurea era/ fără grai,/ și dacă firul de iarnă nu știa/ să grăiască...". Cred că se cere să umblați puțin la topica versurilor 11 și 16. Apoi, nu vi se pare că e puțin Whitman, cu ale lui cântate fire de iarbă, în prima jumătate a primului vers din Cântec? Foarte frumos citatul
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8365_a_9690]
-
presupus că așa e partidul liberal din țară, adecă în mare parte de rea-credință; cine n-a voit să ne crează ne va crede desigur acuma, căci nu noi o spunem, ei și-o spun întreoaltă și "gura păcătoșilor adevăr grăiește" zice Sf. Scriptură. [17 februarie 1879] {EminescuOpX 191} ["TREI ZILE DE-A RÎNDUL... Trei zile de-a rândul Cameră și Senat, întrunindu-se în ședințe secrete, din cari una până târziu după miezul nopții, au dezbătut asupra modului în care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nimici prin citarea în contrariu, ci c-un sistem întreg de neadevăruri, c-un partid întreg a cărui rațiune de-a fi e neadevarul, c-o generație crescută părintește de marele mag C. A. Rosetti, pentru care obiceiul de-a grăi strâmb a devenit o a doua natură. Nu știu cum publicul român nu înțelege ceea ce e lesne de înțeles pentru oricine, că tot ce fac acești domni, tot ce vorbesc, costă bani. Daca d. Sihleanu vorbește de pochi și protopochi și despre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Dochia, este ori nu este ce ne lipsea în Visul Dochiei. Dacă e însă vorba, atunci chiar și aceea ce este în Le rêve de Dochia este atât de puțin încît noi, din punctul nostru de vedere, adevăr am grăit când am zis că nu este nimic. Vine d-nul Frederic Dame și ne spune că îl urâm "fără ca să-l cunoaștem, fără ca să ne cunoască și fără să ne fi făcut ceva". Negreșit, în asemenea împrejurări, "ura" ar fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să spui că tu ai de gând să te porți ca un animal, mai departe nu poți să mergi?" a zis tata. "De ce să merg? i-am răspuns. Crezi că tu o să mergi sau ai mers mai departe? Adevăr îți grăiesc ție, am reluat batjocoritor, că o să cauți și o să găsești o altă femeie cu care să trăiești ca un bărbat în putere cum ești și în felul ăsta o s-o înșeli pe mama. Asta o să fie mai rău decât ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă nu face prostia să se laude primului venit cu ce-a fost el altădată. Pe urmă mai vedem. Dacă domnul Culala nu este căutat acasă timp de câteva luni, înseamnă că pericolul a trecut, poate să se întoarcă..." Astfel grăit-a avocatul și spusele lui se adeveriră, nu chiar în noaptea aceea, dar după vreo zece zile veniră să-l ridice pe tata. Numai că pasărea nu mai era în cuib. Nu-mi fusese greu să-l conving să plece
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu sunt la putere orice mijloc de-a parveni e bun, chiar amenințări de asasinare adresate capului statului. Iată dar cum o națiune necoruptă chiar poate avea un guvern ș-un parlament compus de bărbați "iniorinți, hoți și trădători", cum grăiește "Romînul" și "gura păcătosului adevăr grăiește". [20 februarie 1881] ["PE CÎND DISCUTĂM... Pe când discutăm în capitală cestiuni de politică generală sau teza, pusă de d. C. A. Rosetti în "Romînul", daca guvern și Parlament sunt compuse din bărbați corupți și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a parveni e bun, chiar amenințări de asasinare adresate capului statului. Iată dar cum o națiune necoruptă chiar poate avea un guvern ș-un parlament compus de bărbați "iniorinți, hoți și trădători", cum grăiește "Romînul" și "gura păcătosului adevăr grăiește". [20 februarie 1881] ["PE CÎND DISCUTĂM... Pe când discutăm în capitală cestiuni de politică generală sau teza, pusă de d. C. A. Rosetti în "Romînul", daca guvern și Parlament sunt compuse din bărbați corupți și "iniorinți", țara, în părțile ei constitutive
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Miniștri: Știi ceva, d-le Brătiene? Știi ce ați face d-voastră mai bine? Să vă anexați la Austria. " "Mai bine invazia, zise, patriotul român. Austriecii nu vor intra la noi decât trecând peste corpurile noastre. " {EminescuOpXII 401} Frumos a grăit d. Brătianu, nu-i vorbă. Dar ne aducem aminte de un ciudat obicei al d-sale care consistă în a cita conversațiile ce le-a avut cu oameni... morți. Fără să știm daca fostul ministru de esterne a murit sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
privire, ar trebui să i se facă dreptate și să se deosibească înrîurirea hotărâtor bună asupra limbei literare de o seamă de rătăciri ulterioare. Nu doar că Eliad ar fi creat o limbă nouă din nimic. Limba literară, nu cea grăită în societatea cultă, limba cronicarilor și a legendelor e pe alocurea de-o rară frumusețe. Multe texte, și bisericești și laice, au un ritmu atât de sonor în înșirarea cuvintelor încît e peste putință ca frumusețea stilului lor să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vorbind cu Dumnezeu despre prospe‑ ritatea celor nelegiuiți, deși mărturisește că nu se Îndoiește de dreptatea lui Dumnezeu, spune : «Tu ești drept, Doamne, dacă mă judec cu Tineă totuși, Întrebând de cauzele acestei inegalități atât de mari, adaugă : «Despre dreptate grăiesc către Tine ; de ce calea necredincioșilor este cu izbândă, de ce este bine pentru toți cei ce calcă legea și fac nedreptăți ? I‑ai sădit și au prins rădăcini, cresc și fac roade bune. Tu ești aproape de buzele lor, dar de inima
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a sculat În grabă, zicând către sfetnicii săi : „«Oare, n‑am aruncat noi trei bărbați legați În mijlocul cuptorului cu foc arzător ?ă Răspuns‑au și i‑au zis : «Cu adevărat, așa este, o, rege !ă Și Începând din nou a grăi, a zis : «Iată, eu văd patru bărbați dezlegați, umblând prin mijlocul cuptorului, nevătămați, iar chipul celui de al patrulea, ca fața unuia dintre fiii zeiloră” (Daniel 3, 24‑25). Deci Însuși Iisus Se afla acolo, În mijlocul flăcărilor cuptorului, Împreună cu acei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rezultat benefic, a da vina pe Dumnezeu pentru orice suferință, ceea ce motivează supă‑ rarea pe Dumnezeu 147. Cel suferind poate găsi În Cuvântul lui Dumnezeu toată mângâierea, căci „Domnul Dumnezeu Mi‑a dat Mie limbă de ucenic, ca să știu să grăiesc celor deznădăjduiți” (Isaia 50, 4). Lungul drum al coabitării cu Dumnezeu Începe prin acceptarea voii Lui de către cei ce vor să devină gazde ale lui Dumnezeu, după modelul Fecioarei Maria care a știut să răspundă afirmativ când Dumnezeu Tatăl a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ei În gheenăă”159. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, Împăratul prigoni‑ tor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului Eleazar, mai Întâi cel mai mare dintre frați, care a grăit râzând : „«Bine că păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum Îți poți Închi‑ pui că noi vom călca Legea lui Dumnezeu ? Iată, noi suntem gata cu toții să murim pentru apărarea credinței noastre. Mă bucur că Începi cu mine. Ce vrei să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu auzeau ca mai Înainte o voce omenească, ci o voce dum nezeiască, duhovnicească, superioară firii noastre. Toți alergau să o audă, de sus, Îngerii, de jos, oamenii. Toți doreau să vadă o gură fără limbă și să o audă grăind așa. Și era Într‑adevăr minunat și nemaivăzut și nemaiauzit ca o gură să grăiască fără să aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”171. Mucenicul se asemăna
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
firii noastre. Toți alergau să o audă, de sus, Îngerii, de jos, oamenii. Toți doreau să vadă o gură fără limbă și să o audă grăind așa. Și era Într‑adevăr minunat și nemaivăzut și nemaiauzit ca o gură să grăiască fără să aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”171. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau În jurul lui și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pricină te omori pe tine ? 164 Suferința și creșterea spirituală Dar nu suferi să taci ? Mulțumește lui Dumnezeu ! Proslăvește dar pe Cel ce te Încearcă pe tine În cuptor ! În loc de hulă, slavoslovie zi către Dumnezeu ! Așa zicea și fericitul acela grăind : «Domnul a dat, Domnul a luată, și iarăși : «De am luat cele bune de la Domnul, să nu răbdăm cele rele ?ă”202. În general, Părinții fericesc pe acel care Întotdeauna este pregătit pentru primirea celor ce i se trimit de la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la izvorul Tău. Nimeni să nu mă oprească pe El să‑l beau, și atunci voi trăi. Nu eu să fiu viața mea, rău am trăit, din cauza mea moarte mi‑am fost eu Însumi, În Tine Încep să trăiesc. Tu grăiește‑mi (...) Am crezut În cărțile Tale și cuvintele lor sunt foarte tainice”277. 266 Suferința și creșterea spirituală La Pateric ni se povestește, printre multe altele, și despre sfârșitul pământesc al fericitului Stareț Paisie Aghioritul († 12 iulie 1994), poate unul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și aliații lor în Afganistan sau în Irak. Estimp, europenii atei nu văd că, în realitate, islamul cucerește pașnic Occidentul, slujindu-se de armele democrației, ale modernității, contrazicându-i, astfel, pe ideologii europeni care-i cred "primitivi" pe orientali. Statisticile grăiesc de la sine. Franța (care s-a opus recunoașterii că Europa e creștină!) are azi peste 2,5 milioane de islamici, islamul fiind a doua religie în stat. Specialiștii au constatat că europenii creștini care emigrează se lasă asimilați de la primele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
se-ntâmplă cu Tereza și Tomas. Repetiția ușoară (echivalentul repetiției oarbe, ca devenire întru devenire) se transmută în repetiție grea (încercarea eminesciană, devenirea întru ființă), ca în cvartetul lui Beethoven. Coincidența este semnul destinului, cum au intuit cei vechi. Asta grăiește extraordinarul mit al lui Oedip, care începe cu întâmplarea copilului găsit plutind în coș. Kundera dă exemplul tolstoian al Annei Karenina. Anna l-a cunoscut pe Vronski în clipa când, într-o gară, o femeie se aruncă sub roțile trenului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat În textele descântecelor. În basmul mitic Fecioru dă-mpărat și Întâlnim o situație mai rară, embrionul plângând În uter, un tip care are numai variante maghiare. Împărăteasa rămâne Însărcinată; la trei luni, grăiește copilul din foale: Îi spune: Lulița Floare dalbă, care-nfloare pomii, Învălește codrii [Mohanu] prezintă situația În care băiatul apare numai când este ursat să ia de nevastă o ființă cu Însușiri miraculoase. Prima subclasă reunește totodată un set de pretexte
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
e în firea aristocraților să organizeze revoluții”. Dar e prea târziu, mulțimile se dezlănțuie, urmează un soi de asalt marțian al „Palatului de Iarnă”. Victorie. „Ați cucerit puterea ! Aruncați armele ! Nu va mai fi niciodată nevoie de ele pe Marte !”, grăiește cu elan regina revoluționară. Foștii sclavi o ascultă. Imediat se dovedește că multîncercatul Gusev avea dreptate : Aelita îi șoptește șefului gărzii ei personale să deschidă focul asupra insurgenților dezarmați și să-i împingă la loc în subsol. „Acum voi domni
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aceea lumea Își pune Întrebarea cît va mai fi acceptat ca judecător. Constantin Petrovici Cașmir din Țelina, crezînd că cel ales va fi purtătorul de cuvînt al domniilor voastre, - al Basarabiei, - fiindcă astăzi În Basarabia numai domniile voastre aveți dreptul de a grăi, face greșeala de a pretinde candidaților declarații programatice, adresîndu-se adunării În limba moldovenească. A urmat o tăcere Înghețată. Chiar și baronul Gulfstream numai peste cîteva minute s-a priceput să urle: Trădător! Separatist! VÎndut jidanilor! Afară cu el! La duel
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de ochii lumii (Marcu 12, 42-44). Cuvintele mângâietoare și pașnice pornite dintr-o inimă lipsită de iubire și dăruirea unor bunuri oricât de mari, dar tot fără iubire, nu sunt de nici un folos, precum spune Sfântul Apostol Pavel: “De aș grăi în limbile omenești și îngerești, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător... și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul să-l arză și dragoste nu am, nici un folos nu mi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
apropiat al Moscovei, prieten cu Zinoviev, primul conducător al Kominternului, spunea: ”nicidecum...nimeni mai mult decât socialiștii nu se ridică împotriva asupririi sub orice formă, deci și sub forma de jug străin. Tot așa recunoaștem că unirea tuturor oamenilor care grăiesc aceeași limbă este un drept și o necesitate istorică” Să fie aceste declarații o mostră de fariseism politic, dorind să ascundă adevăratele păreri ale lui Cristian Rakovski despre unirea tuturor teritoriilor românești cu patria mamă? Până la proba contrarie, va trebui
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]