12,436 matches
-
ale art. 21 alin. (3) și nici celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Reglementarea duratei fixe a sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce care crește gradual este adecvată la gravitatea faptelor săvârșite, astfel că dispozițiile criticate respectă principiul proporționalității sancțiunii. ... 89. O altă critică de neconstituționalitate privește încălcarea art. 124 din Legea fundamentală. Curtea reține că nici această critică nu este întemeiată deoarece, în activitatea de judecată, judecătorii nu sunt
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
amenzii sau a avertismentului) este stabilită de legiuitor, acesta procedând, în temeiul competenței sale de legiferare, la stabilirea acestor sancțiuni complementare (suspendarea temporară a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul pe o perioadă de 30/60/90 zile, în funcție de gravitatea faptei). Însă, esența criticilor de neconstituționalitate o reprezintă imposibilitatea judecătorului de a efectua o individualizare judiciară a sancțiunilor complementare stabilite de legiuitor. Or, fără putință de tăgadă, această imposibilitate conduce la neconstituționalitatea dispozițiilor criticate, astfel cum au fost interpretate prin
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
În acest sens, Curtea reține principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem). Potrivit principiului proporționalității, toate sancțiunile principale sau complementare aplicate contravenientului trebuie să fie dozate în funcție de gravitatea faptei. Curtea observă că acest din urmă principiu își găsește corespondent în dispozițiile art. 5 alin. (5) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora «Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
în dispozițiile art. 5 alin. (5) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora «Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. », iar «Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei». Principiul proporționalității este apropiat principiului oportunității, acesta din urmă fiind necesar a fi respectat în aplicarea sancțiunilor contravenționale principale și complementare în vederea atingerii scopului represiv și preventiv al sancțiunii contravenționale. Totodată, Curtea reține că aplicarea sancțiunilor contravenționale are
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
caz contrar, în măsura în care regula proporționalității este încălcată, instanța va adapta sancțiunea la cerințele prevăzute de lege. 32. În aceste condiții, Curtea reține că, de principiu, proporționalitatea în aplicarea sancțiunii complementare a confiscării are în vedere natura și gravitatea faptei. Atunci când însă se întrunește conținutul constitutiv al unei contravenții, iar actul normativ impune, printr-o reglementare cu caracter imperativ, aplicarea măsurii confiscării în momentul constatării săvârșirii faptei-astfel cum prevede art. 19 alin. (13) din Legea nr. 171/2010, agentul
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
din Legea nr. 171/2010, agentul constatator, neavând la îndemână o marjă de apreciere, va trebui să aplice această măsură indiferent de circumstanțele faptei, cu toate că, și în acest caz, rămâne incident principiul proporționalității sancțiunii complementare raportat la natura și gravitatea faptei. “ Prin Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, paragraful 131, Curtea a constatat că principiul proporționalității, cuprins în art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale trebuie să se realizeze astfel încât să fie proporționale cu fapta comisă de contravenient. Proporționalitatea se determină, în baza art. 5 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prin raportare la natura și la gravitatea faptei. Această aplicare proporțională trebuie să vizeze atât sancțiunea principală, cât și sancțiunile complementare, iar o astfel de obligație aparține atât organului constatator, cât și instanței de judecată sesizate cu o plângere contravențională. Prin Decizia nr. 220 din 20 aprilie
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
sesizate cu o plângere contravențională. Prin Decizia nr. 220 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 16 iunie 2023, paragrafele 21 și 22, Curtea a reținut că, la stabilirea proporționalității sancțiunii cu gravitatea și gradul de pericol social al faptei, agentul constatator care aplică sancțiunea trebuie să analizeze criteriile generale prevăzute în art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. În caz contrar, în măsura în care regula proporționalității este încălcată, instanța va adapta
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
de lege. Așa fiind, Curtea constată că individualizarea sancțiunilor de drept contravențional este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabilește normativ sancțiunea prin fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei amenzi contravenționale, care să corespundă în abstract gravității faptei și pericolului social pe care acestea îl prezintă, iar, pe de altă parte, administrativă sau judiciară, aceasta din urmă fiind realizată de agentul constatator sau de judecător în cadrul limitelor stabilite de lege. Prin urmare, ținând seama de principiul
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
este necesar ca agentul constatator să analizeze proporționalitatea sancțiunii principale pentru a evita aplicarea în mod rigid a legii, în acest sens fiind necesar să interpreteze normele incidente în funcție de scopul urmărit de legiuitor și, de asemenea, să analizeze gravitatea și pericolul social al faptei înainte de a dispune aplicarea amenzii contravenționale. Curtea constată că domeniul circulației bicicletelor pe drumurile publice este reglementat printr-un act normativ special, adoptat în vederea asigurării desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
12 aprilie 2021. Legiuitorul nu poate realiza decât o individualizare legală a pedepsei, adică o individualizare abstractă, stabilind criterii de individualizare, precum și limite minime și maxime ale pedepsei, iar judecătorul este cel care realizează o individualizare concretă, raportată la gravitatea faptei, gradul de pericol social, împrejurările în care fapta a fost comisă, la modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă sau la circumstanțele personale ale contravenientului. Însă, potrivit textelor de lege criticate, această individualizare judiciară, concretă, este
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
sancțiunea - în speță, pedeapsa complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul - este individuală, trebuind a fi stabilită pentru fiecare caz în parte, în cadrul unei individualizări realizate de judecătorul cauzei, care să țină seama de gravitatea faptei, gradul de pericol social, împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă sau de circumstanțele personale ale contravenientului, evident în limitele stabilite de legiuitor. Așadar, imposibilitatea instanței de judecată
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă sau de circumstanțele personale ale contravenientului, evident în limitele stabilite de legiuitor. Așadar, imposibilitatea instanței de judecată de a analiza aspectele referitoare la gravitatea faptei, gradul de pericol social, împrejurările în care fapta a fost comisă, la modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă sau la circumstanțele personale ale contravenientului încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
din aceeași lege. Situația de fapt în care se află Compania de brokeraj, respectiv aceea că începând cu data de 8.03.2023 nu mai deține un contract de asigurare de răspundere civilă profesională valabil pe teritoriul statelor membre, este de o gravitate medie, până în acest moment neexistând informații conform cărora faptele reținute să fi prejudiciat contractanții și/sau beneficiarii contractelor de asigurare. Asigurarea de răspundere civilă profesională are ca obiectiv principal acoperirea pretențiilor de despăgubire pentru prejudiciile produse clienților în exercitarea activității
DECIZIE nr. 17 din 15 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294026]
-
cu privire la acest aspect. În stabilirea atragerii răspunderii contravenționale a Companiei de brokeraj și în stabilirea sancțiunilor, respectiv a amenzii și a interzicerii temporare a exercitării activității de distribuție, s-au luat în considerare aspecte privitoare la natura și gravitatea faptelor contravenționale constatate, cu privire la care s-a apreciat gravitatea ca fiind scăzută (pentru faptele de la punctele 1, 2, 3 și 5) și medie (pentru fapta de la punctul 4), durata încălcării scurtă (pentru faptele de la punctele
DECIZIE nr. 17 din 15 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294026]
-
Companiei de brokeraj și în stabilirea sancțiunilor, respectiv a amenzii și a interzicerii temporare a exercitării activității de distribuție, s-au luat în considerare aspecte privitoare la natura și gravitatea faptelor contravenționale constatate, cu privire la care s-a apreciat gravitatea ca fiind scăzută (pentru faptele de la punctele 1, 2, 3 și 5) și medie (pentru fapta de la punctul 4), durata încălcării scurtă (pentru faptele de la punctele 1, 2, 3 și 4) și medie (pentru fapta de la
DECIZIE nr. 17 din 15 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294026]
-
se vor avea în vedere doar faptele constatate prin ordonanțe sau hotărâri care au rămas definitive în perioada supusă evaluării, indiferent dacă faptele au fost săvârșite în cursul sau anterior perioadei de evaluare; * se va ține seama de natura și gravitatea faptei, de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, precum și, dacă este cazul, de perseverența în săvârșirea unor astfel de fapte; la stabilirea perseverenței pot fi avute în vedere și alte fapte, inclusiv cele constatate prin hotărâri rămase definitive
REGULAMENT din 10 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293460]
-
Aceeași concluzie se desprinde și din expunerea de motive avută în vedere pentru adoptarea Legii nr. 234/2019, unde se învederează că modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 se impune față de «situația actuală», descrisă prin «creșterea numărului și gravității agresiunilor comise asupra personalului silvic de către cetățeni (...), urmate în majoritatea cazurilor de perioade lungi de spitalizare a personalului silvic sau chiar de decese», rezultând că aceste împrejurări nu au putut fi constatate pentru viitor, ci relevă situația existentă la
DECIZIA nr. 114 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294667]
-
de a mai ocupa orice funcție publică aleasă timp de 3 ani, în cazul în care contestația împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate este respinsă. În materia conflictelor de interese nu este relevantă în aplicarea pedepsei gravitatea faptei care a dat naștere respectivei situații, singura măsură ce poate fi luată în legătură cu acest aspect fiind încetarea de drept a mandatului și interdicția ocupării aceleiași funcții timp de trei ani. Acest lucru contravine art. 53 alin. (1
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
Din interpretarea dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 se poate constata că acestea nu permit organelor abilitate să procedeze la o astfel de analiză, întrucât au la îndemână o singură sancțiune ce poate fi aplicată, indiferent de gravitatea faptei ce a dat naștere respectivei situații. Or, în practică pot apărea situații diverse ce dau naștere unui conflict de interese: persoane care acționează în mod voit în scopul fraudării legii sau persoane care, din contră, ajung în această situație
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
completările ulterioare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Tentativa se pedepsește. Articolul 141 Prin legea privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice se instituie un sistem de puncte de penalizare proporțional cu gravitatea faptei și în baza căruia se poate suspenda sau retrage dreptul de acces în sistemul informațional integrat pentru păduri al contravenientului, respectiv al mijlocului de transport folosit la comiterea faptei. Articolul 142 Infracțiunea de distrugere a vegetației din FFN (1
CODUL SILVIC din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293218]
-
la gradul de implicare în cadrul activităților educative, la comportamentul general al persoanei private de libertate. Subliniază că atitudinea persoanei aflate în executarea unei pedepse privative de libertate nu poate fi apreciată separat de fapta pentru care a fost condamnată, gravitatea acesteia necesitând să fie echilibrată de un comportament care să justifice presupunerea că scopul pedepselor a fost atins. Totodată, consideră că susținerile autorului referitoare la amânarea sine die a reanalizării schimbării regimului de executare a pedepsei sunt lipsite de consistență
DECIZIA nr. 505 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295090]
-
sine die a reanalizării schimbării regimului de executare a pedepsei sunt lipsite de consistență, în condițiile în care sunt stabilite criterii clare în raport cu care se poate dispune schimbarea regimului de executare, prin realizarea unui echilibru între natura și gravitatea faptei și conduita persoanei condamnate, care trebuie să fie de asemenea natură încât să justifice presupunerea că se poate obține reintegrarea sa în comunitate, la finalizarea pedepsei. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
DECIZIA nr. 505 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295090]
-
salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice, însă a fost necesar ca măsurile preconizate de legiuitor în anul 2017 să fie modificate printr-o ordonanță de urgență emisă de Guvern la sfârșitul anului 2020, pe fondul unei situații de o gravitate fără precedent cum a fost pandemia de COVID-19, context în care întreaga politică bugetară a trebuit să se adapteze pentru a răspunde unor noi imperative publice, impuse, în primul rând, de protecția sănătății publice și stabilitatea economiei naționale. ... 30. Prin
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
este pentru „Mini-Mental State Examination“ („Examinarea minimă a stării mentale“). ^2 De asemenea, se pare că acronimul folosit în documentele interne este pentru „Global Assessment of Functioning Scale“ („Evaluarea complexă a persoanelor cu handicap“), care se folosește pentru a evalua gravitatea afecțiunii psihice. Măsoară cât de mult simptomele unei persoane îi afectează viața de zi cu zi pe o scală de la 0 la 100. ... 3. Începând cu 2019, reclamanta locuiește într-un centru privat de binefacere pentru persoane în vârstă
HOTĂRÂREA din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294789]