14,489 matches
-
sfera specialității sale. 2.2. Strategii de cercetare în psihologia muncii și organizațională Rezultatele studiilor și cercetărilor din domeniul psihologiei muncii industriale și organizaționale sunt dependente de design-ul și metodele de investigație alese. Pe baza acestora, cercetările pot fi grupate într-o multitudine de categorii. Astfel, putem distinge între cercetările ce utilizează metode cantitative și cele bazate pe metode calitative; între studiile teoretice și studiile empirice; între cercetările cu scop fundamental și cele cu scop aplicativ; între studiile de laborator
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fi analizată distinct, existând patru tipuri diferite: validitatea internă, validitatea externă, validitatea de construct și validitatea statistică (Pedhazur și Schmelkin, 1991). Prin urmare, cei care efectuează cercetările trebuie să adopte o strategie de cercetare adecvată obiectivului urmărit. În continuare vom grupa cercetările după cele trei criterii propuse de McGrath în 1982 (apud Scandura și Williams, 2000): gradul de generalizare a concluziilor rezultate; gradul de realism al contextului și gradul de control și acuratețe a măsurărilor variabilelor din studiu. Primele două vizează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
6 4 4 2 0 0 Simulări pe calculator 0 0 1 2 0 0 0 2 În cadrul teoriei organizaționale au fost incluse tematici ca structura organizațiilor, dezvoltarea organizațiilor, teoriile despre management și cultura organizațională. În cadrul comportamentului organizațional au fost grupate teme precum conducerea, grupul și echipa, influența și puterea, comunicarea, motivația sau atitudinile angajaților. În cadrul managementului resurselor umane s-au regăsit studiile legate de performanță și aprecierea performanței, de managementul carierei, de diversitatea dintr-o organizație sau cele de evaluare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau atitudinile angajaților. În cadrul managementului resurselor umane s-au regăsit studiile legate de performanță și aprecierea performanței, de managementul carierei, de diversitatea dintr-o organizație sau cele de evaluare și selecție. În sfârșit, în categoria metode de cercetare au fost grupate studiile vizând sugestii de operaționalizare a constructelor utilizate precum și alte probleme metodologice. Din punct de vedere a tipului de subiecți selectați se observă o creștere substanțială a selectării persoanelor din organizații orientate spre profit din sectorul privat (53,3% în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
identificabile în cazul aprecierii performanțelor. Problema care apare este dacă putem realiza concret atât de multe lucruri (evaluare, motivare, recompensare, dezvoltare) dezvoltând o schemă procesuală anuală. În acest punct sunt importante și interesante studiile de psihologie organizațională care s-au grupat în două mari direcții: pe de o parte, identificarea căilor de a realiza eficient aprecierea performanțelor și, pe de altă parte, înțelegerea contextului social și motivațional al aprecierii. 7.2. Evaluarea performanțelor în muncă 7.2.1. Modele de apreciere
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
această etapă se realizează operația de retroversiune în sensul că, unui alt grup de experți li se oferă cele două liste: una cu dimensiunile și definițiile lor și una cu exemplele generate anterior, într-o ordine aleatoare. Aceste exemple sunt grupate sub diferite dimensiuni ale performanței, de către grupul de experți, ceea ce permite evaluarea corectitudinii încadrării comportamentelor în dimensiuni ale performanței. Toate comportamentele alocate asemănător în proporție mai mare de 67% de cele două grupuri de experți sunt reținute, rezultând astfel dimensiuni
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a obiectelor corpuri de iluminat dirijarea fluxului luminos ocrotesc ochii contra strălucirii nu sunt economice lămpi cu descărcări în gaze lumină apropiată de cea naturală repartizare uniformă a fluxului luminos elimină contrastele și umbrele economice Sistemele de iluminat artificial se grupează în următoarele categorii: Iluminat general - difuzarea fluxului luminos pe toată suprafața încăperii de lucru, fără o orientare precisă asupra unui anumit loc de muncă. El poate fi: direct: lumină dirijată direct pe suprafața de lucru; indirect - lumina este dirijată în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ridicată sau un volum energetic redus. Figura 9.3. Consecințele oboselii în plan fiziologic, psihologic, social și profesional Indiferent de tipul de factori care au contribuit la apariția oboselii, există mai multe forme de manifestare a acesteia. Ele pot fi grupate în patru categorii: manifestări fiziologice, psihice, sociale și în plan profesional (Jurcău, 2003). Detalii despre consecințele acestor manifestări pot fi observate din figura 9.3. Aceste manifestări pot fi evaluate printr-o multitudine de probe, care vizează în principal performanțele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă, în timp ce gravitatea poate lua diferite forme în care se ține seama de durata medie a incapacității de muncă ca urmare a accidentelor de muncă, de procentul peroanelor cu invaliditate permanentă, ori a cazurilor mortale. Toate aceste accidente pot fi grupate în patru categorii (Pufan, 1978): Accidente mecanice - provocate de tăieturi, striviri, căderi, lovituri, provocate în special de părțile mobile ale utilajelor folosite; Accidente termice - rezultate din contactul direct al angajaților cu suprafețe fierbinți (ex. cuptoare); Accidente chimice - în cazul arsurilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
influențează participarea (în general, dar și la nivelul tipurilor). Aceștia pot fi situați la nivel micro (individul-cetățean), mezo (organizații și asociații) sau macro (sistemul politic, cultura și practicile încetățenite). Modelele cauzale empirice ale participării situate la nivel individual sunt adesea grupate în modele de factură sociologică (echitate-corectitudine, capital social, voluntarism civic) și modele ale raționalității individuale (mobilizării cognitive, alegerii raționale, recompenselor generale) (Clarke, Sanders, Stewart, Whiteley, 2004). Dincolo de diferențe și accente, există o serie de factori care se regăsesc în mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
doi, protestatarii potențiali legaliști cu o pondere de 51%, este compus din cetățenii care declară că ar protesta, dar numai sub o formă legală (petiție sau grevă legală). Tipul trei, protestatarii potențiali absoluți, are o pondere de numai 6% și grupează indivizii care sunt dispuși să participe atât la forme de protest legale, cât și ilegale. Diferențele de disponibilitate cu privire la formele de protest sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 17. Disponibilitatea de protest în funcție de tipuri și forme
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
doi, protestatarii efectivi legaliști cu o pondere de 11%, este compus din cetățenii care declară că au protestat, dar numai sub o formă legală (petiție sau grevă legală). Tipul trei, protestatarii potențiali absoluți are o pondere de numai 2% și grupează indivizii care recunosc că au participat atât la forme de protest legale, cât și ilegale. Diferențele dintre tipuri relativ la formele de protest efectiv sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 19. Protestul efectiv în funcție de tipuri și forme
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
caracteristici ale indivizilor sau ale grupurilor din care aceștia fac parte. În prima categorie regăsim teoriile de factură economică și psihosociologică, iar în cea de a doua teoriile sociologice. Cel mai adesea, în literatura de specialitate, teoriile asupra votului sunt grupate în aceste trei categorii, fiecare abordare propunând diferite modele (Andersen, Heath, 2000; Gheorghiță, 2004). Astfel, abordarea sociologică, în cadrul teoriei clivajelor sociale (Lazarsfeld et al., 1944 și 1954; Lipset, Rokkan, 1967), pune accent pe structuri, considerând că votanți acționează conform grupurilor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,76) au rezultat doi factori principali: disponibilitate pentru protest ilegal (varianță explicată 51%), respectiv legal (varianță explicată 22%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Protestul efectiv variabilele p9-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a participat la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,70) au rezultat doi factori principali: protest ilegal (varianță explicată 38%) respectiv legal (varianță explicată 20%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Dotarea materială a gospodăriei variabilele rm3-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ilustre ale umanității. Le considerăm un adevărat „suport ideatic” al realizării unei receptări depline a proverbului respectiv. Având În vedere numărul relativ mare al proverbelor propuse (aproape 800), am considerat necesară o prezentare ordonată a lor, după un criteriu ce grupează, pe cât posibil, diversele calități și defecte umane În perechi antitetice: de exemplu, cumpătare, moderație - lăcomie, exces; anticipare, prevedere - imprudență, precipitare; modestie - Îngâmfare, lăudăroșenie; demnitate - lașitate; sinceritate - minciună; istețime - prostie; curaj - frică; recunoștință - ingratitudine etc. Recurgerea la acest criteriu se justifică
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
etice n-au geniu. (Dar au crescendo...)”. Într-adevăr, exigențele etice asigură o elevare continuă a comportamentului, dar sunt conservatoare pentru un intelect mai nonconformist, care este tentat să abordeze cât mai multe dintre acele lucruri pe care etica le grupează În categoria a „ceea ce nu se cade sau nu se cuvine”. Μ Pentru a trăi bucuria rugăciunii În biserică, trebuie să ai În suflet vocația sincerității și a iubirii. Μ O inteligență superioară, dar fără sentiment este ca o logică
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de revoltă sau la suicid. Μ Periculozitatea conduitelor egoiste, care astăzi au tendința de a dezvolta forme tot mai agresive, constă, de fapt, În disprețul manifestat de cei În cauză față de orice sentiment social: logica lor Îngustă Îi face să grupeze toate considerațiile lor În jurul unor interese strict personale, care devin obsesive pentru ei (de aici rezultă Însă, În mod inevitabil, o alterare a funcțiilor de adaptare la exigențele mediului social, deoarece egoistul nu trăiește decât pentru el). Μ Faptul că
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe competențe este legat de doi autori, David McClelland și Richard Boyatzis, prima utilizare a termenului de competency fiindu-i atribuită lui Boyatzis, în 1982. Boyatzis propunea un model al competențelor cerute în muncă, model care cuprindea 21 de competențe grupate în 6 clusteri, fiecare competență fiind definită pe trei niveluri: motive și trăsături, imagine de sine și rol social, deprinderi (Boyatzis, apud Wood & Payne, 1999). Se observă că autorul lua în considerare trăsături de personalitate și comportamente observabile, toate fiind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cunoașterea mediului de afaceri, flexibilitate/adaptabilitate, dezvoltarea altora, rezolvarea problemelor, gândire analitică, dezvoltarea relațiilor. H.A. Pitariu, (2000), utilizând Inventarul de Personalitate California (CPI), găsește că managerii obțin un profil de personalitate care depășește valoarea medie a profilului etalon și sunt grupați în tipul Alpha de comportament cu un nivel de realizare superior. Astfel, managerii sunt persoane cu prezență socială, lipsiți de complexe, ambițioși, având calități empatice remarcabile, eficienți intelectual, cu o bună intuiție psihologică, receptivi la nou, cu o bună motivație
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
obiectivarea schimbărilor comportamentale am realizat evaluări ale eficienței comportamentale pretraining, posttraining și la trei luni după evaluarea posttraining, pe baza aprecierii performanțelor managerilor de către colegi (Pitariu, 2000). Am utilizat o fișă de apreciere a managerilor, urmărind 39 de descrieri comportamentale grupate în șapte categorii: comunicare (Com), comportament etic (Eth), managementul sarcinilor (MT), managementul oamenilor (MP), eficiență interpersonală (Int), Viziune (Vis), orientarea spre clienți (CF). Fidelitatea celor șapte dimensiuni comportamentale ale fișei de evaluare, determinată prin intermediul coeficientului de consistență internă Alpha al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
agresorul urmărește să provoace disconfort, să cauzeze pierderi sau dificultăți victimei; dezechilibrul relației de putere și imposibilitatea de a se apăra a victimei. 2.3. Manifestări Heinz Leymann a operaționalizat conceptul de mobbing și a distins 45 de comportamente tipice, grupate pe cinci dimensiuni: activități de hărțuire cu scopul reducerii posibilităților victimei de a comunica în mod adecvat cu ceilalți, inclusiv cu agresorul; activități de hărțuire pentru ca victima să nu aibă posibilitatea de a menține contactele sociale; activități de hărțuire menite
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cunoaște și înțelege emoțiile și de a le influența, pentru a promova dezvoltarea emoțională și intelectuală, care sunt și etape ale formării inteligenței emoționale (Mayer și Salovey, apud Roco, 2001). Cercetătorul israelian Reuven Bar-On, în urma studiilor de peste 25 de ani, grupează componentele inteligenței emoționale în: aspectul intrapersonal (conștientizarea emoțiilor, optimismul, respectul pentru propria persoană, autorealizarea și independența), aspectul interpersonal (empatia, relațiile pozitive, intimitatea, afecțiunea, responsabilitatea socială), adaptabilitatea (rezolvarea problemelor, testarea relației trăire-realitate, flexibilitatea emoțională, cognitivă și comportamentală), controlul stresului (toleranța la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
competență a psihologiei organizațional-manageriale se structurează la patru niveluri: la nivel de individ, la nivel de grup, la nivel de organizație și la nivel relațional: individ-grup-organizație. Pentru fiecare dintre cele patru niveluri au fost identificate probleme specifice care au fost grupate pe secțiuni și capitole, alcătuindu-se schema tematică a celor două volume. Primul volum este consacrat prezentării problemelor de ordin teoretic și metodologic general care legitimează psihologia organizațional-managerială ca știință distinctă. Este structurat pe trei secțiuni și zece capitole, însumând
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
una dintre cele trei probleme de bază ale psihologiei conducerii menționate de autor. Unul dintre factorii ce influențează succesul în procesul de conducere este cunoașterea de către manager a metodelor de diagnosticare a aptitudinilor, a caracteristicilor psihologice ale angajaților. Acestea sunt grupate în două categorii: metode orale și metode perceptive. În prima categorie sunt incluse metode de diagnosticare a trăsăturilor de caracter, temperament, a particularităților de personalitate importante în activitatea dată de muncă, de determinare a gradului de adaptare a noului angajat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]