3,476 matches
-
Râie oaie, băcăloaie, / Că de când umblăm la voi, / Am albit și noi ca voi, / Că noi pe voi că v-om vinde. Ba tu, Doamne, nu ne vinde, / Că noi ție că ți-om face / Cojoc dalb până-n pământ, / Pe la guler d-aurit, / Pe la poale d-argintit; / Colea jos pe mânecele / Scrise-s stele mărunțele; / În mijlocul spatelui / Scrisă-i luna cu lumina, / Și în fața k`eptului / Scrisă-i raza soarelui."121 Motivul podoabelor astrale este prezent și în unele colinde ucrainene-bieloruse
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1967, se oprește la momentele mari ale istoriei, fără să le fixeze în timp și spațiu, într-un efort de selecție a faptelor semnificante. Ciclul "Evocări" transcrie portrete anonime într-o ciudată îmbinare de linii, ce ne amintește de expresionism: "Guler cu pene, /Coif de fier/ Sabie lată cât șoseaua de asfalt/ ochi spart cu lumina sfâșiată/ uscată și neagră cât cerul înalt" ("Luptător căzând"). Alteori, într-o viziune amețitoare, nervoasă, evocă tablouri halucinante: un soldat se ține cu mâinile de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o scîrbă. De verși pe straie vin, ai să-ți faci altele noi. Dacă sare vreun scîntei pe cineva de pe vatră și se aprinde vreun strai de pe dînsul, apoi e semn a zvoană. Să nu croiești la nici o haină întîi gulerul, că este rău de moarte. Cînd cumperi vreo țoală nouă, să nu o iei de marți la purtare. Cînd croiești o haină sîmbăta și o isprăvești tot sîmbătă, omul a cărui haină e moare cu siguranță. înainte de a îmbrăca o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă se-nhăitează cu pletoșii ăștialalți și rîd de idealurile pentru care noi ne-am sacrificat viața!? Propun să-i tundem și să chemăm miliția să-i ridice!"... S-a lăsat o tăcere mormîntală. Eu mă și vedeam luat de guler și scos din sală cu șuturi în fund. Ovidiu mă privea cu ură (adică, de ce l-am dus acolo?), iar Vasile se-nroșise și căpătase o privire de pește fiert. Și cînd tăcerea devenise amenințătoare, tot cel mai rodat dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de la școală. Cînd ajungea într-un nou colectiv, se lua de ăia care păreau mai puternici și-i speria. Cu vorbe, pînă acum nu pocnise pe nimeni. Nu avusese ocazia, nu că n-ar fi putut. Uneori îi lua de guler și-i scutura. Era micuț de statură și unii păreau uriași pe lîngă el, cu toate că erau cu un an sau doi mai mici, dar nimeni nu îndrăznea să se-mpotrivească, nici nu li se părea situația cam deplasată. Poveștile răspîndite
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
mărgele mari și colorate curgeau printre straturile de grăsime. Și mai era o deosebire: ea avea o mustăcioară deasupra buzelor strident rujate. Tatăl lui Alin se bărbierea. Seara făceau întrecere care are țîțe mai mari și mai lăsate. Mama așeza gulerul cămășii lui Alin și-i netezea cutele hainelor. Alin încerca să se desprindă din brațele ei de caracatiță. Alin nu părea supărat. Mușca dintr-un baton de ciocolată. Nu l-a invitat și pe Marcu la festin. I-a spus
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
iar iarna broboade groase din lînă. Pe lîngă haina scurtă cu crețuri la spate, cele În vîrstă purtau și o haină lungă de dimie albă Împodobită cu găitane. Această haină a fost Înlocuită cu scurteică sau zevelca, o haină cu guler de blană de vulpe, În diferite culori. Costumația țărănească purta și ea pecetea timpurilor ei, Începînd să piardă cu timpul din originalitate, Înlocuite cu produsele orășenești. PÎnă În 1945, arta lucrului de mînă s-a dezvoltat În mod uimitor. Fiecare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Ce-i va trebui ( numele ) În rai. ” ,, Zorile sunt cîntate trei dimineți, avînd În mîini lumînări aprinse și cîte o basma de Îmbrobodit, care are ceva bani În ea și rămîne femeii care cîntă ,, zorile ” . Tot aceleași femei pregătesc și gulerele, În număr de patru. Acestea, sunt niște bucăți de pînză, late de 10 cm., lungi de 65 cm. La un capăt se leagă o lumînare, iar la celălalt un ban, după puterea decedatului. CÎnd se lucrează gulerele, aceste trei femei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
femei pregătesc și gulerele, În număr de patru. Acestea, sunt niște bucăți de pînză, late de 10 cm., lungi de 65 cm. La un capăt se leagă o lumînare, iar la celălalt un ban, după puterea decedatului. CÎnd se lucrează gulerele, aceste trei femei, cîntă Într-o melodie duioasă, următoarele versuri: ,, ... cutare și tu mi-ai plecat Pe un drum Îndelungat și neapropiat Înainte ai să mrgi, ochii să-i arunci La mîna dreaptă Că acolo mai este, o lină fîntînă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-ți trebuie-n rai. Și ai ce să-i dai Tot un colăcel Și un gulerel cu banul din el Cu lumina din stupină Ca s-o ia...cutare În mînă. Un alt bocet care se cîntă, cînd se lucrează gulerele: ,,...Cutare...și tu mi-ai plecat Pe un drum Îndelungat și neapropiat Înainte ai să mergi. Ochii să-i arunci la mîna dreaptă Că acolo mai este, o lină fîntînă Cu apă sălcie De-a de-ți place ție...” Aceste
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cutare...și tu mi-ai plecat Pe un drum Îndelungat și neapropiat Înainte ai să mergi. Ochii să-i arunci la mîna dreaptă Că acolo mai este, o lină fîntînă Cu apă sălcie De-a de-ți place ție...” Aceste gulere, se dau de pomană peste mormîntul proaspăt, Împreună cu cîte un colăcel, fiecare. Ele reprezintă cele 44 de vămi ale văzduhului, iar banul din fiecare guler, Înseamnă plata fiecărei vămi, pe care o va trece sufletul mortului pînă la locul hotărăt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai este, o lină fîntînă Cu apă sălcie De-a de-ți place ție...” Aceste gulere, se dau de pomană peste mormîntul proaspăt, Împreună cu cîte un colăcel, fiecare. Ele reprezintă cele 44 de vămi ale văzduhului, iar banul din fiecare guler, Înseamnă plata fiecărei vămi, pe care o va trece sufletul mortului pînă la locul hotărăt: rai sau iad. CÎntarea gulerelor se repetă tot timpul cît se lucrează la cele 44 de gulere, Încheindu-se cu următorul bocet: I.,, Scoală-te
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
peste mormîntul proaspăt, Împreună cu cîte un colăcel, fiecare. Ele reprezintă cele 44 de vămi ale văzduhului, iar banul din fiecare guler, Înseamnă plata fiecărei vămi, pe care o va trece sufletul mortului pînă la locul hotărăt: rai sau iad. CÎntarea gulerelor se repetă tot timpul cît se lucrează la cele 44 de gulere, Încheindu-se cu următorul bocet: I.,, Scoală-te, cutare...uităte la vale Vine-un pîlc de porumbei Ce sînt frățiorii tăi. Care vin să te petrecă Și să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de vămi ale văzduhului, iar banul din fiecare guler, Înseamnă plata fiecărei vămi, pe care o va trece sufletul mortului pînă la locul hotărăt: rai sau iad. CÎntarea gulerelor se repetă tot timpul cît se lucrează la cele 44 de gulere, Încheindu-se cu următorul bocet: I.,, Scoală-te, cutare...uităte la vale Vine-un pîlc de porumbei Ce sînt frățiorii tăi. Care vin să te petrecă Și să te ducă la groapă. II.,, Scoală-te, cutare...uităte la vale Vine
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
într-o prăpastie, se aruncă înot să mă scoată de la înec... E un domn cu haine cenușii, un bătrân cu mustățile cărunte, tunse scurt, cu o figură foarte tristă și obosită, cu o cravată îngustă și neagră, strânsă pe-un guler tare, din care se vede vârful de metal al butonului. E întovărășit întotdeauna de un cățel cafeniu, cu picioarele scurte și răsucite în afară, ca labele de crocodil; un basset cu botul ascuțit și cu urechile pleoștite. Aș ști să
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
câine cafeniu: "... nu mai putea fi nici o îndoială: era fără nici o schimbare omul din vis. Figură lui cu linii subțiri și obosite, ochii albaștri șterși sub sprâncenele sure, ticul cu care-și smulgea vorbind mustață cărunta, cravată îngustă înnodata pe gulerul înalt și tare, de unde se vedea vârful metalic al butonului, hainele acelea demodate, dar periate până la ultimul fir de praf, toate îmi erau cunoscute până la cel mai mic amănunt". De aici, începe, așadar, întrepătrunderea dintre oniric și real, dintre vedenie
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în brațe și-l încălzeau ținându-l la piept, sub cămașă. Farsa reușește de fiecare dată, iar șoarecele se impregnează cu totul de mirosul lor. Începând din acel moment, animalul nu-i mai părăsește niciodată. Locuiește sub cămașă, având un guler drept fereastră. Când se întâlnesc doi deținuți, ce își povestesc unul altuia? Povești cu șoareci. Orice e bun când te lupți cu tristețea de-a fi întemnițat. Unii cresc furnici pe care le poartă după ei într-o cutie de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pentru o duminică pierdută), a culpei individuale sau colective pentru asumarea unei existențe canonice, înseriate ori trădătoare (cântecel de speriat umbra) și, în imediata apropiere, a revoltei: "nu pot să râd. vinovat. eu visătorul/ vizionarul neputincios. bidonul de benzină/ cu guler de bere. Eu răzbunătorul/ liber ca un cal galopând/ într-un text sufocat de paranteze" (nu pot să râd). Blanc (Editura Vinea, București, 2000) certifică, în fapt, intrarea într-o nouă vârstă poetică, aceea a insurgenței dublu orientate: pe de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lucrate cu migală și fără cusur. Iată, bunăoară, un tandru-sensibilizator Laudatio: "1. Ce gingaș spânzură el la tâmpla amiezii cercel. 2. Ce tandru și fără pereche mă prinde subtil de ureche. 3. Ce lin pe grumaz mi se lasă, un guler jilav de mătasă. 4. Ce galeș mă-ncinge cu capse de calme răcori peste coapse. 5. Ce blând sânul stâng mi-l săgeată cu lungi, hieratice lame, de dulce otravă, Adame". Sau o înfiorată Deschidere: "1. La mărul de aur
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pas "Puis îl s'élança vers le sénateur Rissolin qui traînait să femme étourdie et ornée comme une boutique foraine" [Maupassant, Bel-Ami, p.261]. 391 Numeroasele congregații noi care apar dau dovadă de o bogată inventivitate vestimentară în alegerea voalului, gulerului, panglicilor, manșetelor și mânecilor, a culorilor și a țesăturilor. 392 Aceste subiecte artistice devin însă neinteresante când urmează modă în modul cel mai fidel și necreativ, transformându-se dintr-un subiect singular într-un obiect de reproducere în serie (fie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
A. Smith și J. Schumpeter, privind globalizarea economiei în care proprietatea este disipată pe acțiuni distribuite unor "cetățeni globali", s-au dovedit corecte. Elitele economiei americane de astăzi sunt astfel de cetățeni globali, sau "oameni de la Davos", o superclasă a "gulerelor de aur" pentru care lumea este, înainte de orice, o unitate economică, o piață. Aria lor de interes și de responsabilitate este această piață. Așa cum arăta și Robert Reich, "cei cu veniturile cele mai ridicate din America (cca 4% din populație
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
bine, deși chipul îi era încă în umbră. Purta o cușmă ascuțită verde cu auriu, pe care era prinsă desupra frunții o fibulă grea, cu o piatră prețioasă, și o tunică din catifea aurie, cu umerii marcați și cu un guler verde, înalt, sub bărbia masivă. Giuvaierul de pe frunte și firele aurii din țesătura gulerului străluceau în lumina focului. O mantie de blană albă îi învelea umerii, prinsă cu o broșă de argint, de forma unui dragon. Veșmintele îi erau extraordinare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
auriu, pe care era prinsă desupra frunții o fibulă grea, cu o piatră prețioasă, și o tunică din catifea aurie, cu umerii marcați și cu un guler verde, înalt, sub bărbia masivă. Giuvaierul de pe frunte și firele aurii din țesătura gulerului străluceau în lumina focului. O mantie de blană albă îi învelea umerii, prinsă cu o broșă de argint, de forma unui dragon. Veșmintele îi erau extraordinare; mă simțeam aproape la fel de speriat de ele pe cît mă îngrozea prezența acestui mort
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
nevoie de alteritate. În acest fel, comunicarea dobândește o importanță majoră Întrucît prin celălalt omul ajunge să Alvin Toffler plasează Începutul acestei revoluții În orizontul temporal al deceniului șase al secolului trecut, 1956 fiind omul În care, pentru prima dată, „gulerele albe” și lucrătorii din servicii au depășit, ca număr, În Statele Unite, „gulerele albastre”, adică muncitorii industriali. Peripatethice dobândescă clasificare de sine. Comunicarea existențială este promovarea (Hervortreibeină sinelui prin intermediul semenului. Argumentarea aparține lui Karl Jaspers În prima sa operă importantă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
celălalt omul ajunge să Alvin Toffler plasează Începutul acestei revoluții În orizontul temporal al deceniului șase al secolului trecut, 1956 fiind omul În care, pentru prima dată, „gulerele albe” și lucrătorii din servicii au depășit, ca număr, În Statele Unite, „gulerele albastre”, adică muncitorii industriali. Peripatethice dobândescă clasificare de sine. Comunicarea existențială este promovarea (Hervortreibeină sinelui prin intermediul semenului. Argumentarea aparține lui Karl Jaspers În prima sa operă importantă Filosofia, 1932. 2. Rezultă că, În spațiul sacru al comunicării, celălalt este chiar
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]