2,626 matches
-
Belgiei (cu excepția Principatului episcopal Liège care făcea parte din Sfântul Imperiu Roman), teritoriul Luxemburgului și teritoriul actualei regiuni franceze Nord-Pas-de-Calais. Începând din secolul XIV ducii de Burgundia au unit provinciile Țărilor de Jos, care au intrat în 1482 sub dominație Habsburgică. În timpul Războiului de optzeci de ani provinciile din nord s-au separat formând Provinciile Unite. Provinciile din Sud au rămas sub dominație habsburgică, mai întâi sub cea a regelui Spaniei fiind cunoscute ca Țările de Jos Spaniole iar mai apoi
Țările de Jos de Sud () [Corola-website/Science/306923_a_308252]
-
XIV ducii de Burgundia au unit provinciile Țărilor de Jos, care au intrat în 1482 sub dominație Habsburgică. În timpul Războiului de optzeci de ani provinciile din nord s-au separat formând Provinciile Unite. Provinciile din Sud au rămas sub dominație habsburgică, mai întâi sub cea a regelui Spaniei fiind cunoscute ca Țările de Jos Spaniole iar mai apoi, în 1713 prin Tratatul de la Utrecht, au intrat în componența Imperiului Austriac fiind cunoscute ca și Țările de Jos Austriece. Inițial din Țările
Țările de Jos de Sud () [Corola-website/Science/306923_a_308252]
-
secolele XV-XVIII, au fost deschise la Durgău un număr de 4 ocne ogivale subterane: Mina Katalin, Mina Horizont ("Nagydörgö" = "Durgăul Mare"), Mina Felsö-Akna ("Obere Grube" = "Ocna de Sus", "Grosse Grube" = "Ocna Mare", "Karoline" = "Carolina") si Mina Joseph ("Iosif"). Instaurarea puterii habsburgice (austriece) în Ardeal la sfârșitul secolului al XVII-lea și creșterea necesităților materiale ale societății, determină ca, începând din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, importanța acordată ramurilor industriei extractive (inclusiv exploatarea sării) să crească simțitor. Mina de
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
ruso-turc din anii 1768-1774. Profitând de înfrângerea armatei turcești, austriecii au prezentat la tratative o hartă falsă de rectificare de frontieră în sudul Galiției, sub pretextul că teritoriul Bucovinei le este necesar pentru trecerea lor din Transilvania în Galiția. Imperiul Habsburgic a ocupat Bucovina în octombrie 1774, dar ea a fost anexată formal în ianuarie 1775. La data de 2 iulie 1776, s-a semnat o convenție de frontieră la Palamutka între austrieci și turci, austriecii cedând turcilor 59 dintre satele
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea din Iași () [Corola-website/Science/307917_a_309246]
-
dintre satele anterior ocupate și rămânând cu 278 de sate. Domnitorul Moldovei, Grigore Ghica al III-lea, care obținuse tronul în septembrie 1774, după Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, și boierii pământeni din Moldova au protestat vehement împotriva cedării Bucovinei către Imperiul Habsburgic. Iritați de protestele domnitorului, austriecii au cerut turcilor să-l înlăture. La 1 octombrie 1777, voievodul Grigore Ghica al III-lea a fost ademenit în cursă de o veche cunoștință a sa, trimisul turc al sultanului, Kara Higiorzadec Ahmed-beg (Kara
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea din Iași () [Corola-website/Science/307917_a_309246]
-
recunoștință față de domnul care, deși nepământean, a fost aproape de cei care duceau greutățile țării și care s-a opus Porții Otomane care l-a numit domn în momentul când aceasta a răpit Țării Moldovei Bucovina și a cedat-o Imperiului Habsburgic. Monumentul a fost amplasat pe strada Ghica Vodă în apropierea Mănăstirii Barnovschi și al fostului Beilic turcesc din Iași, într-un mic parc. Cenotaful are gravat deasupra sa inscripția "În amintirea lui Grigorie Ghica V.V. ucis de turci la 1777
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea din Iași () [Corola-website/Science/307917_a_309246]
-
între anii 1938-1940, biserica a fost cedată comunității ortodoxe. Lăcașul de cult se află pe Strada Grigore Alexandru Ghica, la ieșirea din cartierul Ițcani spre Rădăuți, pe partea dreaptă, după pasajul rutier de peste calea ferată. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Austriecii au desființat mănăstirea de maici de la Ițcani, confiscând pământurile mănăstirești în beneficiul Fondului Religionar Greco-Ortodox. Primii coloniști germani
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
și un element de datare a bisericii din Ițcani, a cărei pisanie nu s-a mai păstrat. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ițcani a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ițcani a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Suceava (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea de călugărițe din Ițcani în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ițcani a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Suceava (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea de călugărițe din Ițcani în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". După
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
soțul ei, Francis Ștefan, să fie încoronat ca împărat romano-german. Carol al VI-lea a convins majoritatea statelor din Germania să accepte Pragmatica Sancțiune , diplomă oficială întocmită pe 19 aprilie 1713 ce prevedea pe de o parte indivizibilitatea țărilor Coroanei Habsburgice, iar pe de altă parte admitea succesiunea feminină la conducerea acestor țări. Pragmatica Sancțiune a devenit necesară ca urmare a faptului că împăratul Carol al VI-lea nu avea descendenți masculini, iar în aceste condiții exista la moartea sa riscul
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
admitea succesiunea feminină la conducerea acestor țări. Pragmatica Sancțiune a devenit necesară ca urmare a faptului că împăratul Carol al VI-lea nu avea descendenți masculini, iar în aceste condiții exista la moartea sa riscul destrămării sau împărțirii țărilor Coroanei Habsburgice. Frederic al II-lea al Prusiei a încălcat Sancțiunea Pragmatică și, la 16 decembrie 1740, a invadat Silezia, folosind drept pretext Tratatul de la Brieg încheiat în 1537 prin care Hohenzollernii de Brandenburg moșteneau Ducatul Briegului. Maria Tereza, ca femeie, a
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
deși legea salică împiedica succesiunea pe linie feminină. Dar încă din timpul vieții, împăratul Carol al VI-lea a obținut consințământul a multor state germane prin Pragmatica Sancțiune din 1713 pentru a permite fiicei sale să obțină tronul. În timp ce monarhia habsburgică austriacă era distrasă de succesiune, Frederic, la venirea sa pe tron, a respins Pragmatica Sancțiune din 1713 și a invadat Silezia bogată în resurse minerale și cărbune, la 6 decembrie 1740. În sprijinul invaziei sale, Frederic a folosit tratatul dintre
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
mai mare a intrat pe câmpul de bătălie în vara. Era Armata Flandrei, ce numără 87 000 de soldați și era oficial condusă de regele Franței, Ludovic al XV-lea, consiliat de mareșalul Noailles. Forțele franceze au invadat Provinciile Unite habsburgice depășind numeric forțele aliate. Au mărșăluit în Olanda austriacă, întâmpinând o rezistență confuză oferită de forțele olandeze. Armata Flandrei a traversat rapid Olanda habsburgică. Situația a devenit disperată pentru olandezi, asfel, guvernul olandez a trimis o delegație către regele Franței
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
regele Franței, Ludovic al XV-lea, consiliat de mareșalul Noailles. Forțele franceze au invadat Provinciile Unite habsburgice depășind numeric forțele aliate. Au mărșăluit în Olanda austriacă, întâmpinând o rezistență confuză oferită de forțele olandeze. Armata Flandrei a traversat rapid Olanda habsburgică. Situația a devenit disperată pentru olandezi, asfel, guvernul olandez a trimis o delegație către regele Franței pentru a încheia pace. Regele a refuzat. Situația Olandei habsburgice a fost schimbată abrupt de succesul traversării Rinului pe 30 iunie 1744 a prințului
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
întâmpinând o rezistență confuză oferită de forțele olandeze. Armata Flandrei a traversat rapid Olanda habsburgică. Situația a devenit disperată pentru olandezi, asfel, guvernul olandez a trimis o delegație către regele Franței pentru a încheia pace. Regele a refuzat. Situația Olandei habsburgice a fost schimbată abrupt de succesul traversării Rinului pe 30 iunie 1744 a prințului Carol și a forțelor aliate alcătuite din 70 000 de soldați. Mareșalul Coigny, căutând să avanseze forțele franceze, a tăiat drumul de întoarcere a inamicului și
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
de la Roucoux de lângă Liege, de pe 11 octombrie , dintre forțele aliate ale lui Carol de Lorraine și francezii conduși de Saxa, a rezultat o victorie franceză. Provinciile Unite erau în pericol, și în aprilie 1747, armata lui Saxa a cucerit Olanda habsburgică până la Meuse, captând atenția Provinciilor Unite. Pe 19 iunie 1747, Piedmont și Sardinia îi înving pe francezi în Bătălia de la Assietta. Până în august s-a încercat încheierea păcii, dar cu un mic succes. Prințul de Orania, William al IV-lea
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
a Ligii Hanseatice și se bucurau de anumite privilegii. În 1477, Mary a Burgundiei a restaurat toate libertățile interzise de către predecesorii ei. Mariajul său cu arhiducele Maximilian (împăratul Maximilian de mai târziu) a adus Țările de Jos în casa Imperiului Habsburgic. Charles al V-lea le-a dat, în 1555, fiului său, Philip al II-lea al Spaniei. În acel timp, provinciile de nord au ajuns la prosperitate economică. Ascensiunea calvinismului a ajutat la separarea Țărilor de Jos de Spania catolică
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
istoriei poporului român. La activitatea cărturărească a lui Murgu se adaugă și faptul că a fost unul din deschizătorii de drum ai învățămîntului filosofic în limba română. În toată activitatea sa Eftimie Murgu a fost un mare adversar al absolutismului habsburgic, lucrul dovedit în 1849 în Dieta de la Debrețin unde votează detronarea habsburgilor, fapt care va constitui unul din principalele acte de acuzare în urma cărora va fi condamnat la moarte; el declarîndu-se împotriva oligarhiei Bisericii Ortodoxe Sârbești conduse de Iosif Rajacič
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
lege a naționalităților care cuprindea obținerea unor drepturi minimale pentru români, precum și reorganizarea unei legiuni române (28 iulie). Pentru curajul avut de a vota împotriva habsburgilor este arestat la 22 august și condamnat la moarte pentru "înaltă trădare față de monarhia habsburgică". Pedeapsa i se comută la patru ani de închisoare pe care-i va executa în închisoarea din Iosefstadt din Boemia. Dupa ce iese din închisoare mai candidează o dată pentru funcția de deputat în Dietă și în 1861 este ales deputat
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
de al doilea val ajungând aici mult mai târziu, în secolul secolul al XVII-lea, respectiv în secolul al XVIII-lea, când țipțerii din zonele tradiționale țipțere au obținut dreptul de a se stabili și în alte zone ale Imperiului Habsburgic. Tot în această perioadă sunt colonizați țipțeri și în Bucovina. Majoritatea țipțerilor au ajuns, deci, în Maramureș în contextul proiectului de colonizare a zonei inițiat de administrația imperială austriacă începând cu 1776. Imigrarea s-a făcut în valuri. La începutul
Țipțeri () [Corola-website/Science/303051_a_304380]
-
Palestina, și a netezit în cele din urmă calea pentru înființarea în anul 1948 a Statului Israel. s-a născut în 1860 la Pesta, azi parte din Budapesta, într-o familie evreiască instruită și asimilată la cultura prevalentă în imperiul habsburgic. Limbile vorbite în casă erau germana și maghiara, de asemenea, de copil, Theodor și-a însușit un bagaj de cuvinte și expresii ebraice necesare mai ales în cermoniile religioase. În copilărie familia a locuit într-o casă aflată în imediata
Theodor Herzl () [Corola-website/Science/303123_a_304452]
-
-și creeze o căsnicie. Mulți meșteșugari, inclusiv învățătorii și medicii, erau ajutați financiar să se dezvolte în noile teritorii. Au fost colonizați și nenumărați proscriși, răufăcători și persoane dubioase În urma războiului austro-turc din 1716, Banatul a fost cucerit de Imperiul Habsburgic. La 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia a propus împăratului Carol al VI-lea ca Banatul să fie organizat și guvernat în așa fel, încât să aducă folos casei imperiale. Astfel se deschide calea pentru colonizări, necesare atât din
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
același timp, capitala Banatului, Timișoara, a devenit centrul cultural al șvabilor bănățeni. La sfârșitul secolului a urmat dezvoltarea căilor ferate și industrializarea Banatului. Tratatul de la Trianon din 1920 a reprezentat un punct de cotitură pentru istoria șvabilor bănățeni. Sfârșitul imperiului habsburgic și unirea Banatului cu România a însemnat pentru aceștia o nouă etapă de revigorare a culturii germane, după ce procesul de maghiarizare de la sfârșitul secolului XVIII limitase considerabil afirmarea culturii etniilor din Banat. Pentru prima dată după 1867 s-au redeschis
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
o familie germană în anul 1987 și înmînate locuitorului Halip Traian-Ioan în curtea casei lui Zaremba Grigore din Voivodeasa,un bun gospodar și cunoscător al istoricului acestei localități.În anul 1775,după Pacea de la Kuciuk-Koinoschi,Imperiul Otoman a cedat Imperiului Habsburgic partea de nord a Moldovei care v-a fi botezata de acești habsburgi”BUCOVINA” -Țara fagilor,teritoriu ce v-a fi sub stăpînire habsburgica pînă în anul 1918.La data de 14-19 iulie 1783,Împăratul Iosif al II-lea,la
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]