26,356 matches
-
floare în fereastră, vezi o sfoară cu rufe întinse într-o locuință aducând a șopron mai degrabă, pe o perdea amărâtă cade lumina unui bec aprins... Și apoi unele magazine, semănând cu cooperativele noastre sătești din anii ’60: amestec de haine cu detergenți, de pantofi cu cosmetice, de lumânări cu scaune de bucătărie și toate la un preț derizoriu. Înțeleg că salariul minim pe economie e 300 lats (latic, cum își alintă letonii moneda), adică ceva mai mult de 300 de
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
căminul de copii orfani». A râs din nou, bună glumă, băiete! Mai ții minte că la Crăciunul din 72 ți-am adus jocul ăla cu dacii și romanii? Și purtam o șubă de blană întoarsă de ceferist, mai grea decât haina asta roșie, că pe vremea aia nu erau costume speciale de moș! Nu, nu mai țin minte...», m-am bâlbâit. S-a ridicat trist, să plece, ai grijă de ai tăi! Mi-e dor de tine, tată!» - i-am spus
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
-l înapoi!” Regele Yama s-a retras din sala de audiențe fluturându-și mânecile robei și urmat de mulțimea de judecători. În curentul stârnit de robele lor mari cu mâneci largi, lumânările au încept să pâlpâie. Doi draci îmbrăcați în haine păcurii și încinși cu cingători late de culoarea mandarinei s-au apropiat dinspre lateral, venind în fața mea. Unul s-a îndoit de șale, a pescuit tăblița cu porunca regelui și și-a vârât- o la brâu; celălalt m-a prins
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
care este trântită la pâmânt și lovită cu piciorul de un individ. Imaginile mai arată cum un alt bărbat primește câțiva pumni în figură, în timp ce alți trei bărbați sunt loviți de alt individ care, înainte să îi lovească, își dă haina jos ca să fie comod și ca să intimideze victimele. Alți doi bărbați au lovit și alți oameni din local, unii dintre aceștia reușind să fugă din încăpere. Toți cei patru agresori au fost duși la audieri la Poliție.
Scandal electoral: o femeie bătută crunt, şase bărbaţi în spital () [Corola-journal/Journalistic/44704_a_46029]
-
singuri, bărbatul așteptat sosise. Copiii, care vorbeau și râdeau în neștire, fără a fi luați în seamă, îl țineau fiecare de câte o mână. Musafirul era un bărbat înalt, plinuț, trecut de prima tinerețe, roșu la față, îmbrăcat într-o haină lungă din piele. Pe cap avea o căciulă de astrahan, gri, cu bordură. Ce-ai spune, Gheorghe, dacă frate-tu ar sta aici, la etajul 2, aproape de gară, aproape de centru? Ți-ar fi trecut măcar prin gând o asemenea realizare
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
greu femeia. Da’ nu veniți după mine, mamă, mergeți în casa mare, am făcut focul de când s-a luminat, e bine... În bucătărie așa numeau ei anexa din curte -, e abur și miroase a mâncare. Nu de alta, da’ aveți haine bune și capătă miros... De abia se luminase când bătrâna își sculă feciorii. Dormiseră amândoi într-un pat, același pat în care au dormit toată copilăria. Se culcaseră târziu, aproape de miezul nopții; târziu pentru bătrână, normal pentru fiii ei. Nu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
că, pe zi ce trece, îmi place tot mai mult băutura. Dar ce stai? Ia și bea sau poate este prea de dimineață pentru tine? Ori îți este silă să te afișezi cu un oarecare, cu un tip neîngrijit, cu hainele șifonate, nebărbierit de trei zile... așa-i? Tălparu nu-i răspunse imediat, se așeză încet pe scaunul din fața lui Victor, își aprinse o țigară, trase câteva fumuri, apoi luă un ziar de pe masă. Nu-l deschise, de fapt nici nu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
de suflete... Se afla în fața modelului pe care îl urmărise și admirase o viață, acum parcă mai puternic decât oricând. Se ridică încet, ca un om bolnav, se apropie de Gheorghe Tălparu, merse în spatele acestuia, îi luă o scamă de pe haină, iar apoi se mulțumi să nu mai spună nimic. Rămase în picioare până la plecarea colonelului și numai soneria telefonului îi aduse aminte că este un înalt demnitar. Lasă scuzele și spune-mi repede care-i problema! Cum... doamna Tălparu?! Lăsă
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
deschid gura, dar, pentru că eu mă împotrivesc, îmi apucă obrajii cu o mână să se asigure. Gata. Am deschis-o. Nu e nevoie de forță. Cealaltă mână mă mângâie pe amândoi sânii. Mă gândesc ce bine că mi-am luat haine groase, să nu simtă nimic prin ele. Îmi sfredelește gura cu limba, dar eu sunt șmecheră, o ascund pe-a mea în fundul gurii. Orice, numai să nu mă atingă, deși este aproape imposibil. Țin ochii deschiși. Refuz să fac din
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
derutant. La poliție, am stat până târziu. Când mi-am privit ceasul, nu-mi venea să cred. Era deja miezul nopții. Metroul, aproape gol. La stânga, la dreapta, nimeni. Revedeam, în flash-uri, secvențe din filme americane cu gangsteri. Îmbrăcați în haine de piele negre, strânse în talie și lungi până-n pământ. Pistolul rece la tâmplă. Nu aveam prea mulți bani în buzunar. Cu siguranță aș fi fost lichidat pe loc. Vârful turnului mă urmărea neîncetat. Și cutia albă a morții, la
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
un rockstar care frânge inimi pe canapeaua basistului. Deschid, intru, închid. Îmi lipesc corpul de ușa garsonierei. Am ajuns. Termin într-o oră. Într-o oră termin. Așez cutiile pe pat, una lângă alta, zici că-s trenuleț. Două pentru haine, una pentru colecțiile lui trăsnite, una pentru cărți și una pentru familia și prietenii lui. Mă duc în cămară, care ar fi trebuit să fie plină cu bor cane de gem, gogoșari și compoturi, dar e ticsită de cărți așezate
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
lui Mike Tyson. Figurinele cu familia Simpson și... aha, afurisitul. Știam eu că nu l-am pierdut. Talismanul meu norocos. Nu există noroc, îmi zicea printre dinții albi, perfecți, e o tâmpenie. Mă ridic, iar ochii mei sunt îndreptați către hainele înșirate în lungul perdelei. Îmi trec mâi nile prin ele de parcă aș da la o parte obstacole ima ginare. Nu sunt multe, nici hainele nu-i plăceau. Mă așteptam să-i simt prezența. Ceva. Orice. Nici sunetul de chitară nu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
zicea printre dinții albi, perfecți, e o tâmpenie. Mă ridic, iar ochii mei sunt îndreptați către hainele înșirate în lungul perdelei. Îmi trec mâi nile prin ele de parcă aș da la o parte obstacole ima ginare. Nu sunt multe, nici hainele nu-i plăceau. Mă așteptam să-i simt prezența. Ceva. Orice. Nici sunetul de chitară nu se mai aude. Trei perechi de blugi, două cămăși, mai multe tricouri decât mă așteptam și sin gurul lui costum, pentru interviuri. Toate au
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
simt prezența. Ceva. Orice. Nici sunetul de chitară nu se mai aude. Trei perechi de blugi, două cămăși, mai multe tricouri decât mă așteptam și sin gurul lui costum, pentru interviuri. Toate au umplut o cutie. În cealaltă cutie pentru haine am pus adidașii. Am răs turnat aproa pe tot ce era în valiza colecțiilor în cutia pentru prieteni. Îmi așez șuvița rebelă după ureche. Sar pe pat și mă dez echilibrez puțin, dar nu înainte de a lua tabloul cu palatul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și a închis ușa. Apoi a pus cearșaful pe canapea lângă mine și mi-a zis în șoaptă: — Când mi-au demolat casa, în ’88, și a trebuit să mă mut cu toate lucrurile în apartamentul ăsta, am renunțat la hainele lui unchi-tu, că nu mai aveam unde să le țin. Dar am păstrat nasturii. Toți. De la paltoane, de la cămăși, de la pijamale și sacouri. I-am tăiat și i-am cusut pe cearșaful ăsta, ca să nu se piardă. Uite, mi-
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
nu mai există viață decât în oglindă. Aseară, la întoarcerea din delegație, soțul meu nu m-a găsit acasă. Mai întâi s-a gândit că sunt încă la birou. Apoi a descoperit că toate lucrurile mele sunt acolo. Pantofii, geanta, haina, laptopul, telefonul. A presupus că am ieșit până la magazin. A deschis televizorul, care era deja setat pe canalul de teleshopping. O tânără ravisantă, de vreo douăzeci și cinci de ani, prezenta o cremă miraculoasă. În text era menționat un nume și faptul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mâinile cadavrului. Dau la o parte cearșaful și, în cea mai urâtă morgă din lume, văd limpede trupul înțepenit al celui pe care până odinioară îl strigam tată. Are urme de sânge pe gât, e murdar și îmbrăcat cu niște haine jerpelite, fără o cizmă și cu o șosetă ruptă. Developez în viteză imagini cu șobolani de diferite mărimi, prin ochii lui de mort - care nu mai respiră, și nu mai clipește, și nu mai miroase, și nu mai cântă. Vreau
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și ei acum să îi vorbească răstit, peste strigătele mă celarului. Nu păreau a fi cuvinte de alinare. Din brutăria lui tata, l-am văzut pe englez alergând mai să-și piardă basca. În goana sa, i se prinsese de haină o bucată de beteală care flutura după el. Era pentru prima dată când ieșea din piață cu mâna goală. Mai târziu, măcelarul ne-a povestit că, supărat că engle zul nu îi gustă din produsele proaspăt făcute, nu s-a
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
vibrant și o valiză de laptop din cea mai fină piele de porc. Încalț pantofi italienești, am un ceas greu și părul îngrijit des la cel mai faimos, scump și gay stilist din capitală. Sunt abil și arăt bine în haine de brand. Am un MBA luat în Anglia, la cea mai tare școală de economie. Sunt imaginea succesului și promisiunea că oricine din companie poate să acceadă la stilul meu de viață. Verific agenda și observ că la Sibiu sunt
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Vichi. Acum sunt în tren. E prea cald, locul meu e chiar lângă aeroterma principală din vagon. Simt umezeală la subraț, mă irit iar, că deodorantele sunt ineficace în cazul meu și mă îngrijorează efectul acidității asupra căptușelii sacoului. Scot haina cu privirea țintă la cracii femeii din fața mea. E destul de tânără, dar cu obrazul uscat și pielea albicioasă. Are și câteva urme pe nas de la niște piercinguri vechi. Părul scurt, țepos și oxigenat. E prea slabă și-mi dau seama
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
dau seama că nu mă atrage deloc, cum stă așa cu umărul ridicat și strâmb. Îmi mut privirea de la ea (dar îmi revin din când în când instantanee cu picioarele) la mine. Controlez din câteva gesturi rutinate tot ansamblul de haine și accesorii care mă alcătuiesc și, când totul e în regulă, iau hotărârea să lovesc asistența cu stilul meu. Scot laptopul și mă gândesc c-a fost o idee bună că am lăsat mașina acasă. Restul călătorilor au înțeles deja
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
sub cap, și lângă mine dormea tipa asta frumoasă pe care o cunoscusem cu câteva ore în urmă la cina amicului Dorian. Fata e fotograf la un ziar central și a insistat să-și folosească aparatul imediat ce și-a aruncat hainele pe parchetul meu de bambus. Mulțumit, am rămas cu niște poze pe care domnișoara fără mofturi mi le-a descărcat dimineață în laptop, în timp ce eu eram la duș. Și aseară am avut un gând îngrijorător, un gând venit din afara alcătuirii
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cinșpe, douăzeci de minute, habar n am. Mă uit după ea, n-o mai văd. Mereu trece timpul altfel pentru noi în librării sau biblio teci. Câteodată mă întreb dacă nu suntem două ciudate - pe noi de ce nu ne pasionează hainele și bijuteriile? Dau de o carte despre care vorbiserăm de curând și-o răsfoiesc zâmbind. Mă întorc și o caut cu privirea să-i arăt ce-am găsit. Într-un fel de slow motion, în clipa în care o văd
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Aud. Încep să fredonez I want to break free. Vocea mea e frumoasă fiindcă o aud. Ies din baie. God knows I want to break free. Afară e înnorat, dar nici un strop de ploaie. Mă îmbrac în cele mai frumoase haine și mă pregătesc. Azi e ultima zi importantă din viața mea. Ies din casă. Închid ușa și las cheile în cutia poștală. O iau spre periferie pe bicicletă. Nu e nici cald, nici frig. E tocmai bine pentru o plimbare
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
doi ciucuri, se ridică demn și începe să se joace cu ei, ținându-i ca pe o balanță. Vreau să văd care este mai greu. Sunt la fel! De aproape, nu e așa bine îmbrăcat cum mi se păruse, dar hainele ponosite îi scot și mai bine în evidență ochii mari. Începem să ne cunoaștem. Aflu că mai are încă trei frați, că unul din ei va avea nuntă chiar aici, pe 8 iunie, că merge la școală și că îi
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]