2,931 matches
-
pufoasă. A venit cu bucurie Cu Crăciunul ce-o să vie A venit cu Moș Crăciun Ca s-aducă-un an mai bun. Moș Crăciun cu daruri multe A sosit cu bucurie La fetițe și băieți Printre munți, printre nămeți. Moș Nicolae mai harnic La-ntrecut pe Moș Crăciun A venit mai repede Chiar de a plecat acum. Lacrima Mă plâng și te plâng Și deplâng soarta mea. Mă doare, chiar tare, depărtarea ta. Și simt că în sufletul meu ai intrat Rănindu-mă-n
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
femeie era. Să nu fi căzut în gura ei vreodată că praf și pulbere te-ar fi făcut. O auzea lumea din satul vecin când avea ceva pe suflet și nu se mai putea răbda a-i spune cuiva. De harnică, era harnică, nevoie mare, dar gura îi bătea ca o meliță cât era ziulica de mare și asta o strica foarte. Era cam ocolită de femeile din sat, căci, cum sa vă spun, știau ele cu cine aveau de-a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Să nu fi căzut în gura ei vreodată că praf și pulbere te-ar fi făcut. O auzea lumea din satul vecin când avea ceva pe suflet și nu se mai putea răbda a-i spune cuiva. De harnică, era harnică, nevoie mare, dar gura îi bătea ca o meliță cât era ziulica de mare și asta o strica foarte. Era cam ocolită de femeile din sat, căci, cum sa vă spun, știau ele cu cine aveau de-a face și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
devenind imediat cea mai bună la învățătură, dar din cauză că nu lua parte la jocurile noastre, nu era îndrăgită de nimeni, nici prietene nu prea avea, mai ales pentru că profesorii o dădeau mereu de exemplu, deși orfană, uite cât e de harnică, ia toate olimpiadele, își pierduse părinții într-un accident de mașină, crescuse unchiul ei, despre care tot orașul știa că e o bestie, l-au dat afară și de la pompieri, fiind că, înfuriindu-se odată, era să omoare pe cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
externe nu sunt altceva decât simple reprezentări ale sensibilității noastre”. Personajele sunt organizate, la nivelul tehnicii de construcție, pe principiul axiomatic al antinomiei, ce va constitui premisa acelui “coincidentia oppositorum”, prezentat ca principiu al cauzalității: fratele “cel mai mare era harnic , grijuliu si chiabur, pentru că unde punea el mâna, punea și Dumnezeu mila, dar n avea copii”, iar cel mic era “leneș, nechitit la minte, și nechibzuit la trebi ș-apoi mai avea și o mulțime de copii”. În acest context
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
prostești? (Câinele începe să urle agonizant.) BĂRBATUL CU PĂLĂRIE (În culmea excitației.): Poftim! Câinele moare și noi ne certăm. BĂRBATUL CU BASTON: Da’ nu ne certăm deloc. Răspunde la ce te-am întrebat. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Nu m-ai întrebat harnic. Ce m-ai întrebat? BĂRBATUL CU BASTON: Te-am întrebat de ce vii. Dacă tot vii, spune de ce vii! BĂRBATUL CU PĂLĂRIE (Acoperit de urletele câinelui.): N-ai dreptul să mă întrebi nimic! Nimic! Eu nu ți-am pus nici o întrebare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de greșeli. Orice ar face, nu pot greși mai mult decât noi, părinte, interveni el. Fiecare funcționar care fuge dintre cei patru pereți ai unui birou și fiecare dezertor din Vietnam face mai mult pentru Omenire decât cei care muncesc. Harnicii sunt cei ambițioși, cei care poluează atmosfera, care contaminează apele și distrug pământul. Trei nebuni!, murmură misionarul. Sunt deja trei nebuni așezați în jurul acestei mese... Inti Ávila privi scârbit cele două ouă prăjite pe care metisul i le pusese în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de Ion Hadârcă Tremură-n vreme parcă s-ar teme Ultima filă din calendar, Că m-aș grăbi s-o rup mai devreme: -Adio, drag Abecedar! Dincolo-n noul an mă așteaptă Cărți minunate, harnice, dar Pașii spre ele cine-mi îndreaptă? -Adio, drag Abecedar! -Ma-mă! Din leagăn iezii mă cheamă. Nici o poveste nu e-n zadar Când te așteaptă dorul de mamă. -Adio, drag Abecedar! Tot mai retras departe-n unghere, Bunul meu scump
Adio, drag abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_523]
-
clasa a V-a Școala Gimnazială „Ion Ghica” Tortoman județul Constanța profesor coordonator Prisecaru Violeta Este primăvară! Toată lumea a prins viață și acum totul are culoare. Mii de gâze și gândaci zboară fericiți purtați de adierea lină a vântului. Zumzetele harnicilor albinuțe răsună în tot satul. Copiii alergă fericiți și profită de vremea bună. Ursul se leagănă încetișor încă amețit din pricina hibernării. Milioane de flori multicolore așteaptă să fie admirate de oameni și toate ființele mari sau mici se bucură de
De mână cu primăvara. In: ANTOLOGIE:poezie by Ştefania Damache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_672]
-
Andreea Floricu, clasa a V-a Liceul Teoretic “Emil Racoviță” Techirghiol, județul Constanța profesor coordonator Ciobanu Claudia-Veronica Stau uneori pe veranda casei și mă gândesc oare de ce doar primăvara albinuțele sunt mai harnice decât vara, fluturașii sunt mai vioi ca niciodată, pădurile pline de cântul păsărilor și câmpul în mii de culori? Și cum stăteam așa, a venit bunicul meu, s-a așezat lângă mine, m-a pus pe piciorul lui și a
Misterul primăverii. In: ANTOLOGIE:poezie by Andreea Floricu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_676]
-
a realiza ceea ce își propune, de a-și împlini visul cu ardoare și speranță că până la urmă totul va fi bine. Bucuria nestăvilită a copilului e o eternă și imperturbabilă vară, anotimpul fluturilor co lorați ce-mpânzesc văzduhul, al albinelor harnice și trudnice cutreierând din floare-n floare pentru a aduna pulberea de aur a corolelor multicolore, când pe cer se zărește mingea aurie ce în călzește totul și dă farmec de vis naturii, căldura stăpânește fiecare ungher ascuns scoțând la
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
oraș. - Vreau să plec liniștit la facultate și mâine mergem în oraș să faci testele. Frusina îl rugă pe primar să-i dea câteva zile libere. Primarul nu o refuza niciodată, când avea nevoie, se știa că este o fată harnică și serioasă la locul de muncă iar el făcea în așa fel ca atunci când se învoia, să nu aibă prea mult de lucru. Dacă era vreo urgență o înlocuia chiar el; răspundea la telefoane și se descurca destul de bine și
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
temă, să mai iasă în sat, la horă, duminica sau la câte un bal, sâmbăta seara. - Draga mea, trece timpul, viața! Ce mai aștepți? Nu îl poți învia pe George! Trebuie să îți refaci viața. Ești o fată frumoasă, isteață, harnică, meriți o viață bună! Nu lăsa bucuriile vieții să treacă pe lângă tine! Viața are urcușuri și coborâșuri, depinde numai de noi cum le întâmpinăm și cum putem să le depășim! - Știu, toată lumea îmi spune același lucru dar încă nu sunt
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
casa fiului ei: - Părinte, îți place casa pe care și-a făcut-o fii-miu? Așa un băiat ca el, rar să mai întâlnești. Mare noroc a avut Frusina! - Să le stăpânească sănătoși! Știu că și ea este o femeie harnică, gospodină- răspunse părintele. Frusina nu spuse nimic. În fond era obișnuită cu felul de a fi al soacrei sale pentru că le trântea ca nuca în perete dar acum era vorba că le spunea de față cu altă lume, străină de
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
tot sufletul. - După câte înțeleg eu, prin acest plâns, asta înseamnă: nu ești fericită în căsnicie! Ea nu putu să spună nimic și dădu afirmativ din cap. Primarul era revoltat în sinea lui, cum, o fată ca ea; frumoasă, blândă, harnică, isteață, nu este iubită și apreciată de bărbatul care abia aștepta să se însoare cu ea. “Este un neisprăvit - își spuse în gând- o să-l întâlnesc eu într-o zi și o să stau de vorbă cu el! Abia aștept momentul
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
prejudecăți. Eu sunt un bărbat tânăr care dorește să-și găsească o femeie în care să aibă încredere, o femeie care trebuie să-mi fie alături la bine, la greu. Mie îmi placi foarte mult, te știu o femeie serioasă, harnică, cuminte. Mi-ar plăcea să ne cunoaștem mai bine. Vreau să-mi întemeiez din nou o familie, pentru fetița mea vreau o mamă, așa ca tine. Cred că te-ar iubi pentru că ești o ființă blândă și înțelegătoare. - Alexandru, m-
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
penitenciare a văzut lumina soarelui chiar În ziua marelui praznic Împărătesc al Adormirii Maicii Domnului din anul 1922. Satul lui natal și al copilăriei sale se numește Filiu și se află În Bărăganul brăilean. Părinții săi, Ion și Anghelina, țărani harnici, afirmându-se ca agricultori prosperi, chiar Înstăriți, neșcoliți, Însă de cea mai Înaltă moralitate, foarte buni creștini, pilduitori iubitori de țară și de neam, Îi vor da lui Fane, singurul lor fiu, o aleasă educație, În acord deplin cu preceptele
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
decât de justiție, În iureșul vremurilor care se anunțau a fi tot mai tulburi. Și n-a greșit. A fost o alegere inspirată. S-a căsătorit. A primit parohie Într-o localitate potrivit de mare, potrivit de bogată, cu oameni harnici, muncitori, nebuclucași, soțiile fiind mai religioase, pe când, soții, mai mult bețivi decât credincioși. Dar, una cu alta, se acopereau de minune. Care minune se va vedea și În finalul povestirii de față. Localitatea Solnița nu avea și nici nu avusese
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de l-a crescut acela? Asta nu ți-o pot spune, dar, ce pot să-ți spun, sigur, e, că, l-a crescut bine. Cum, adică, bine? Așa, cum se crește, un copil, bine: să fie În viață drept, corect, harnic, cinstit, cu respect față de sine și față de lume, să fie răzbătător, să nu se dea bătut În fața necazurilor și a greutăților. Îmi place predica ta. Și, de ce nu ți ar plăcea, la o adică? Nu ți-am spus că-mi
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
a fost noaptea? Ca o noapte de Început. Ți-a explicat, Zuca? Da. Șiai Înțeles-o? Da. Și pe mine o să mă Înțelegi? Da. Foarte bine. Înseamnă că ești un băiat așa cum mi te-am Închipuit; ești un colaborator adevărat: harnic, tânăr, energic, om de Încredere, cu mintea descuiată, spre viitorul omenirii. Poate. Dacă zic, eu, așa, așa e! Nici un poate, peste ce zic eu, mă auzi? Te aud. Și mă Înțelegi? Da. Gata. Am ajuns. La treabă! Iar s-a
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mai multe emisiuni și citise mai multe reportaje despre dispariția albinelor, o catastrofă gigantică întrucît albinele asigurau polenizarea... Știau oamenii că o treime din hrana consumată de ei depindea de polenizarea agricolă efectuată de albine ? Și că acestea, albinele, albinuțele, harnicele albine, dispăreau cu milioanele, uneori în mod misterios, dar cu siguranță din cauza perturbărilor provocate de om în natură ? nu, omul stupid și indolent nu știa acest lucru, ceea ce îl revoltă imediat pe domnul Busbib și-l făcut să sublinieze de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
e o fată adorabilă, pe care țiu s-o cultivi, te invit s-o cultivi. Îmi datorești această finețe. Predau în mâinile dumitale o pupilă scumpă. În tot acest timp, moș Costache, mulțumit că scăpase de insinuațiile lui Stănică, mânca harnic și bea mereu, sugîndu-și buzele groase, privind numai în farfurie. Madam Iorgu, căzând cu ochii asupra lui, crezu de datoria ei să fie amabilă: - Domnule Giurgiuveanu, am auzit că aveți o fată,domnișoară, să vă trăiască, s-o vedem măritată
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
multe. Focul îl aprindeau mai la vale, alternativ, în două gropi tronconice, căptușite cu lemne, în care încingeau bolovani, îi târau, pe cetini, până la bordei și adormeau între ei, până ce cataroaiele iute se dezîncălzeau. Rgele târâia la bordei alții. Era harnic. Iute se sfârșiseră proviziile de pateu, cele două borcane de fasole cu costiță, cel cu gem, biscuiții și kilogramul de zahăr cubic. Gogo! Avea dreptate în privința lor Mandravela. Nu te puteai înțelege cu ei. N-aveau urmă de respect pentru
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de grăsime prin stomacul mistreților... N-a fost zi în care ea, nevastă-ta, să nu-și fi desfăcut conjurațiile și picioarele înaintea cine știe cărui pofticios de neinițiat sau intrus?!... Ceea ce, la rândul lui, e un lucru bun... E o femeie harnică! Deși, la calibrul ei, nu e mare scofală să-și piardă vremea cu fleacuri și frecții... Chestia e dacă, până aici, erai sau nu la curent, venerabile Alcibiade?" - Zi-o verde, Adriane! i se adresă, cu ochii scăpărând, madam Nicolici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la despărțire: - Am observat că Laur e un om capabil și dacă nu era Paul ăsta, să mă-încurce, mi-ar fi plăcut să vă fiu nepoată. Unchiu-său se bucura de prietenii pe care și-i găsise muncitori, curați, isteți, harnici și cinstiți făcând parte dintr-o clasă puternică care bine îndrumată ar fi adus multe satisfacții iar Claudia i-a confirmat în zilele următoare că unchiul lui era tipul dobrogeanului descurcăreț și simpatic. Se gândea adesea că tatăl său tot
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]