10,086 matches
-
Compania de dezvoltare imobiliară AFI Europe, controlată indirect de miliardarul israelian Lev Leviev, își propune să înceapă anul viitor construcția unui prim lot cu 200 de apartamente pe o parte din terenul de 12,5 hectare al fostei platforme Laromet din Bucreștii Noi, unde este programată și construcția celui de-al doilea mall dezvoltat de AFI în București. „Încă nu am decis dacă vom începe mai întâi construcția rezidențială sau spațiile comerciale la Laromet, dar s-
Proprietarul AFI Cotroceni: Calitatea locuinţelor din România este foarte proastă [Corola-blog/BlogPost/93366_a_94658]
-
uzine și combinate, pe motiv că lucrau în pierdere era doar scuza. Dar drumarii? Dar CFR-iștii? Eu cum ar fi putut lucra în pierdere? Despre agricultura românească s-a vorbit la modul superlativ în anii ceaușiști. Producțiile record la hectar erau doar pe hârtie, însă acest lucru nu înseamna nici pe departe că nu exista interes, ba din contră, așa cum erau ele, CAP-urile și IAS-urile reprezentau cu adevărat o forță în agricultura românească, mecazată și bine individualizată în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93378_a_94670]
-
de ani. Acest procedeu este utilizat în Finlanda, iar renunțarea la cianurarea brutală ar fi dus la un cost post-mining foarte redus. Aveam atunci și un accept european. Pe de altă parte, în locul unui bazin de cianurare de 363 de hectare, am fi avut doar unul de cel mult 30, care putea fi ușor de gestionat. Deci, din punctul de vedere al posibilului amplasament al bazinului de decantare, nu există altă soluție decât bazinul Văii Corna, dar, conform Directivei europene a
“Există toate premisele producerii unui dezastru la Roşia Montană!” [Corola-blog/BlogPost/93433_a_94725]
-
singur pentru că te costă mai mult decât aurul pe care-l extragi. Deci, tehnologic nu se poate! Valea aceea va rămâne și va curge și, de altfel, se vede și în proiect, întrucât, citez din proiect, ”din cele 363 de hectare ale bazinului de decantare a șlamului cianurat, 45 de hectare vor fi sub apă”. Deci valea va alimenta apa din cele 45 de hectare și-mi creează o altă problemă potențială de mediu pe care-am adus-o la cunoștința
“Există toate premisele producerii unui dezastru la Roşia Montană!” [Corola-blog/BlogPost/93433_a_94725]
-
-l extragi. Deci, tehnologic nu se poate! Valea aceea va rămâne și va curge și, de altfel, se vede și în proiect, întrucât, citez din proiect, ”din cele 363 de hectare ale bazinului de decantare a șlamului cianurat, 45 de hectare vor fi sub apă”. Deci valea va alimenta apa din cele 45 de hectare și-mi creează o altă problemă potențială de mediu pe care-am adus-o la cunoștința comisiei de mediu; dacă nu oxidează minereul refractar, sulfurile și
“Există toate premisele producerii unui dezastru la Roşia Montană!” [Corola-blog/BlogPost/93433_a_94725]
-
și, de altfel, se vede și în proiect, întrucât, citez din proiect, ”din cele 363 de hectare ale bazinului de decantare a șlamului cianurat, 45 de hectare vor fi sub apă”. Deci valea va alimenta apa din cele 45 de hectare și-mi creează o altă problemă potențială de mediu pe care-am adus-o la cunoștința comisiei de mediu; dacă nu oxidează minereul refractar, sulfurile și sulfosările prezente în acel minereu vor crea acele așa-zise sulfocianuri. Aceste sulfocianuri se
“Există toate premisele producerii unui dezastru la Roşia Montană!” [Corola-blog/BlogPost/93433_a_94725]
-
se descompun hazardat. Ele nu se descompun precum cianurile sub influența ultravioletelor... trebuie întâi să se oxideze... Da, efectul razelor gamma asupra anemonelor... Mai rău, pentru că oxidarea se produce spre exemplu într-un an secetos în care cele 45 de hectare de apă au o scădere de doi metri. Toate sulfocianurile aflate în cei doi metri se oxidează brutal, pentru că au trecut de la potențialul reducător de la apă la potențialul oxidant de deasupra apei și atunci contrazicem declarația unui fan al proiectului
“Există toate premisele producerii unui dezastru la Roşia Montană!” [Corola-blog/BlogPost/93433_a_94725]
-
comisie, pot să le scriu reacția pe tablă. Al treilea element legat de bazinul de decantare este lipsa unui studiu privind bazinul de decantare. E necesară o hartă de risc la scara 1:1000,1:5000,pe cele 363 de hectare și o etanșare corespunzătoare care este extrem de greu de realizat, deși s-a încercat trucarea hărții 1:50.000 folosită ca bază. Harta s-a trucat. S-a trucat! Ne-au scos faliile! ...he! he! ...dar nu ne-au cerut
“Există toate premisele producerii unui dezastru la Roşia Montană!” [Corola-blog/BlogPost/93433_a_94725]
-
185 de metri. Există toate premisele producerii unui dezastru la Roșia Montană. Chiar dacă fac șapte baraje de retenție, tot voi avea infiltrare în pânza freatică, pentru că am izvoare, alunecări de teren am - vai de capul meu! -, ca să etanșez 363 de hectare îți trebuie o sumă uriașă. Nu este acoperită de profit. Deci, ce pot să spun? Un zăcământ de aur și care, odată și-odată, va trebui pus în valoare cu respectarea legislației europene și cu alte metode de exploatare. Interviu
“Există toate premisele producerii unui dezastru la Roşia Montană!” [Corola-blog/BlogPost/93433_a_94725]
-
7 și 12 euro per kilogram în această perioadă. Sparanghelul alb deține 55% din piață, producția fiind asigurată de statele vest-europene. Cel mai mare producător este China - dar această țară produce aproape exclusiv sparanghel verde. Cele mai mari randamente la hectar le obțin Belgia (97 tone) și Olanda (70 tone) pentru sparanghelul alb și Iran (225 tone), Polonia (134 tone) și Peru (118 tone) pentru sparanghelul verde. Cel mai mare importator este SUA (92 tone - agregat verde și alb). Piețele cu
Leguma cu producţie de 100 tone la ha [Corola-blog/BlogPost/93510_a_94802]
-
și Țuțu, eram cei mai cuminți copii din clasă. Ne-a trecut boala berbecilor. Uneori, domnul Arsu făcea lecții practice cu noi în natură. Nu lecții teoretice de biologie sau geografie. Școala avea un lot în folosință, de unu-două hectare, care era cultivat și lucrat cu ajutorul elevilor. De la culturile tehnice (ricin, bumbac), până la legume. Domnul Arsu se străduia să ne învețe de mici meseria de agricultor. Să știm cum se seamănă, cum se sapă, se prășește sau se plivește, mă
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
străinătate și vor fi organizate evenimente cu semnificație religioasă, congrese, conferințe și alte manifestări ale preoților și tinerilor români din țară și străinătate. Utilitatea publică a viitoarei Catedrale patriarhale va fi evidențiată și de amenajarea spațiului generos de aproape 6 hectare din jurul ei ca parc public, mărind suprafața spațiilor verzi din București. 3. Simbol al unității dintre lucrarea spirituală și socială a Bisericii În ansamblul Catedralei Mântuirii Neamului, lucrarea spirituală de ordin liturgic, catehetic și omiletic se va desfășura în unitate
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
pare mie, sau norii se pregătesc să ne întunece ziua și eu visez la ziua aceasta, să simt mirosul câmpului, ce să spun, sunt orășean doritor de câmpie. — Am trimis mașina să te aducă la mine, sunt la vreo zece hectare distanță de tine, îi spuse râzând Anton. Bucuros, aștepta să cuprindă cât va vedea cu ochii ceea ce mai era pe câmp, dar cel mai mult dorea să vadă trandafirii și să simtă în vocea lui Anton, ceva ce l-ar
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383261_a_384590]
-
soț, locuise la zeci de kilometri distanță. E clar că nu putea el să fie. Dar se hotărî totuși să verifice. Anton, inginerul agronom era divorțat a doua oară. Nu a mers nici a doua căsnicie. Își cumpărase cincizeci de hectare de teren, își făcuse o mică fermă, în localitatea natală, dar Ștefan află ceva ce-l puse pe gânduri. Zece hectare de teren erau cultivați cu... Doamne! Trandafiri. Ștefan rămase perplex la aflarea veștii. Dar hotărî să nu o informeze
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
Anton, inginerul agronom era divorțat a doua oară. Nu a mers nici a doua căsnicie. Își cumpărase cincizeci de hectare de teren, își făcuse o mică fermă, în localitatea natală, dar Ștefan află ceva ce-l puse pe gânduri. Zece hectare de teren erau cultivați cu... Doamne! Trandafiri. Ștefan rămase perplex la aflarea veștii. Dar hotărî să nu o informeze pe Delia despre asta. Deocamdată e doar o informație. Asta nu înseamnă mare lucru. Nu pot bănui omul doar pentru că îi
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
știi de Anton Ghițescu, fostul soț al Deliei, fiica doamnei Tomescu? — Despre Anton? Un bărbat minunat, păcat că nu l-au înțeles soțiile! Știi doar că a fost căsătorit și a doua oară. E inginer agronom, lucrează vreo cincizeci de hectare de teren doar cu doi oameni. Îi merge foarte bine după cum am auzit și eu, dar muncește foarte mult. Are părinții destul de în vârstă și locuiesc împreună. Cică nu a avut copii nici cu a doua soție, dar fosta nevastă
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
copii nici cu a doua soție, dar fosta nevastă avea un băiat din altă căsătorie, iar Anton l-a iubit foarte mult. — Mamă, am auzit că el cultivă și trandafiri, e adevărat? — Băiete, nu ai văzut așa o minunăție! Zece hectare de teren, numai trandafiri. Sunt cultivați acolo, dincolo de râu și spune lumea că în luna mai când încep să înflorească e un rai în zona aceea și un miros care te îmbată. Vin din străinătate să-i admire culturile, de
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
insinuez. Un pic de răbdare și ceva mai puțin tutun, dacă se poate: dăunează... Personajul descindea dintr-o familie de mari agrarieni, moștenitor, Între altele, al moșiei Corbeanca, una dintre cele mai Întinse proprietăți funciare din România - câteva mii de hectare de teren arabil, cărora li se adăugau numeroase suprafețe de pășune, vii, plantații cu pomi fructiferi, păduri, iazuri cu pește, plus mori și mici fabrici de prelucrare a produselor agricole. Conacul Corbenilor era, de fapt, un adevărat castel, cu zeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe glumă, mulțumindu-i chiar pentru inspirație, fiindcă În felul acesta l-a ferit de represaliile pe care regimul comunist instalat În România după război le-ar fi Îndreptat Împotrivă-i, În calitate de mare latifundiar. Ca simplu inginer agronom cu câteva hectare de pământ În proprietate se descurcase, cu toate că la institutul de cercetări agricole, unde ajunsese să lucreze În pofida dosarului de cadre compromițător, i se mai amintea din când În când de originea lui burghezo-moșierească. Tacit, i se trecuse Însă cu vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
intensificării despăduririlor, defrișărilor și desțelenirilor și extinderii culturilor pe versanții supuși eroziunii. Fertilitatea și rentabilitatea acestor soluri erodabile impun măsuri pentru regularizarea scurgerilor de apă și reținerea în sol. Folosirea îngrășămintelor naturale și suplimentarea substanțelor nutritive poate mări rentabilitatea la hectar. Pe lângă solurile cenușii închise, cu fertilitate medie, sunt solurile brune de pădure, cu fertilitate mai bună; la fel sunt și solurile aluvionare cu textură luto-nisipoasă. Solurile erodate, cu fertilitate medie și slabă, necesită măsuri de ameliorare agrotehnice, hidrotehnice, agrosilvice, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din cercetările de suprafață și din săpăturile organizate au fost publicate în revista „Carpatica” a muzeului. O așezare neolitică, aparținând culturii Cucuteni, a fost descoperită în satul Brad, la punctul numit „Chilia” care se întinde pe o suprafa de un hectar. Lucrările agricole au deteriorat o parte dintre locuințele așezării, fiind dispuse aproape de suprafața solului, totuși au fost scoase unelte de silex și menilit, idoli antropomorfi și zoomorfi, precum și pietre de râșniță din gresie. O altă așezare, considerată din perioada neolitică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au suprapus peste autohtonii daci.32 Printre mărturiile scoase la iveală care ilustrează această perioad pe teritoriul comunei Filipeni, în apropierea satului Fruntești, la punctul numit „Valea Dragului” a fost descoperită o așezare carpică, pe o suprafață de un hectar, bogată în resturi arheologice. La suprafață au fost găsite mari cantități de ceramică, chirpici, oase de animale, precum și ceramică superioară, lucrată la roată (căni, oale, fructiere, vase de provizii, amfore romane) sau lucrată, mai puțin fin, de mân (vase, borcane
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de măsură!) în stânjeni.” Astfel, s-a ajuns la împărțirea pe loturi și ogoare ca subdiviziuni teritoriale. Și în satele de răzeși țarinile erau înconjurate de garduri și erau porți de ieșire. șarinile formate din loturi și ogoare (sub un hectar) s-au extins odată cu defrișările și creșterea cererii de cereale. De asemenea, în șesuri au apărut loturi de fânea (delnițe), iar izlazurile erau situate, de regulă, pe versanții improprii culturilor agricole. Dacă asupra loturilor, ogoarelor, țarinilor, se mai făcea simțită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la vârsta de 44 de ani. Din alte relatări ale unor bătrâni din satul Lunca, moșia Dobreana a fost pierdută la cărți de locotenentul Botez. S-ar putea să fi pierdut numai o parte din moșia de aproape 1000 de hectare, care, mai târziu, a fost cumpărată de luncași. Cel care i-a dat pe ultimii proprietari ai moșiei Filipeni a fost Dumitru Rosetti, fratele Elenei și fiu al lui Grigore și al Sevastiței (Luca) Rosetti. S-a născut cu aproximație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864 a avut în vedere ca satele să aib și izlaz, loc de păscut vitele. Locuitorii din Lunca (o parte dintre ei!) au fost împroprietăriți cu 20 hectare păscătoare, folosită în devălmășie. Cele 20 ha păscătoare, situate în partea de apus a satului, ar fi trebuit să fie date comunei dar, dintr-un tabel întocmit în 1929, aflăm pe urmașii celor care au fost împroprietăriți cu loc de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]