1,762 matches
-
creștinismului la români, d ar avea să și accentueze orientarea slavă în practica noastră religioasă. Mai târziu tentativei de slavonizare a culturii noastre prin biserică i se adaugă un alt pericol. Acesta venea din nord vest, din partea ungurilor (coborând în hoarde din centrul Asiei sub conducerea lui Atilla) care încearcă catolicizarea românilor. Fenomenul avea să înceapă îndată după invazia ungurilor barbari (de origine turanică ca și bulgarii) care s-au așezat, în secolul al IX- lea, în Câmpia Panonică. Creștinarea acestora
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
formă aproape inamovibilă, această teză a continuității avea să definească una din structurile cele mai rezistente ale conștiinței identitare și memoriei colective românești. Pus în fața unei situații critice, în care miza era protecția limes-urilor romane în fața perforării lor de către hoardele năvălitoare ale popoarelor migratoare, Aurelian a fost nevoit să abandoneze provincia dacică, redefinind prin această concesie teritorială Dunărea ca hotar al imperiului, mult mai ușor de apărat. Însă, chiar dacă legiunile militare au fost retrase la sud de Dunăre, "tot colonii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
i-am vizitat mediul natural. Ocupat porcește de mormane de mașini parcate sfidător, de covoare de rahat de câine și puțind aspru a pișat, trotuarul bucureștean nu mai există. Dacă îți dă cumva prin cap să mergi pe jos, printre hoardele de valahi alergând isteric, printre țipete, papornițe și șuți, trebuie să te strecori practic pe stradă, deranjând mașinile blocate, care răcnesc spasmodic din claxoane, gălăgie insuportabilă accentuată, periodic, de răgetele contondente ale șoferilor care transmit simplu, fără complicații textuale inutile
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
plin echilibru al proporțiilor și cu bun gust, erau cu totul altfel, nemeritând eticheta blasfematoare de azi. Dar unde sunt azi acești țărani? Chiar și în zonele necooperativizate sau în munți ei au dispărut, locul lor fiind luat de cumplita hoardă a proletariatului agricol urbanizat cu forța, rupt de credință și de echilibrul natural al cosmosului rural, învățat să fure din fabrică și să spargă semințe în fața televizorului la meci, râgâind după bere în timp ce "doamna" suspină galeș după vreun prostovan latino
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
livrescă, însă, când, la etajul al optulea, nu poți închide un ochi toată noaptea din pricina concertului sinistru al câinilor vagabonzi din Tătărași, chestiunea livrescă devine una cât se poate de existențială. M-am uitat cât de terifiată privea tânăra canadiancă hoardele de jivine flămânde și împuțite, lătrând amenințător și gata să îți composteze gamba piciorului la cel mai mic semn de neatenție atunci când faci imprudența să te plimbi prin cartier ziua în amiaza mare și nu am fost în stare să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu și credința mea. Pe de altă parte, mi-e teamă de umilințele inutile ale exilului, de ascunzătoare sau de pușcărie. Nu mă interesează să văd Franța călcată În picioare, ca și Italia, de către turiștii yankei, de spoliatorii evrei, de hoardele comuniste. La ce bun să-mi iau avânt doar ca să sar mai bine. Aș face mai bine să mă omor În liniște În mijlocul cărților mele, la timpul potrivit. Să văd mascarada lui De Gaulle făcând pe patriotul sub ochii americanilor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Moldovă incluzînd aici Basarabia și Transnistria și partea de sud-est a Ardealului. Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios elaborat, centrat pe imaginea sacră a crucii și dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei și a instinctelor primare. O asemenea comunitate care cunoș-tea prelucrarea și arderea lutului, a realizării unor obiecte pentru a simboliza o gîn-dire abstractă, care știau că nu sînt singuri în existența lor, își venerau cu pioșenie străbunii și natura. În jurul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
după informații mai vechi unde se amintesc în Moesia Inferioară cetățile: Sacidaba(dabă: cetate + saci: popor scitic de la Pontul Euxin) și Ponti Aluti. Țara Aluta trebuie să vedem teritoriul din jurul acestei cetăți de la ma-lul mării care a fost distrusă de hoardele prădătoare. După ce au încheiat vizita de jaf în țara Aluta hoardele au atacat Valahia unde le-a ieșit în cale Bazaram-bam, adică banul Basarab care era stăpîn pe o parte din aceste meleaguri călcate de atîtea puhoaie de cotropitori. Numirea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Sacidaba(dabă: cetate + saci: popor scitic de la Pontul Euxin) și Ponti Aluti. Țara Aluta trebuie să vedem teritoriul din jurul acestei cetăți de la ma-lul mării care a fost distrusă de hoardele prădătoare. După ce au încheiat vizita de jaf în țara Aluta hoardele au atacat Valahia unde le-a ieșit în cale Bazaram-bam, adică banul Basarab care era stăpîn pe o parte din aceste meleaguri călcate de atîtea puhoaie de cotropitori. Numirea de bessarabeni nu vine de la familia ce va domni mai tîrziu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Sprijinindu-se pe Sigmund Freud, anumiți autori au văzut practicile rituale ca expresia conflictelor interne la adepți. Chiar Freud utilizase mitologia și datele etnografice ale timpului său pentru a-și formula teoria asupra inconștientului. Universalitatea complexului lui Oedip și mitul hoardei primitive pe care el le-a reluat întâlniseră mai degrabă ostilitatea antropologilor, în schimb, principiile freudiene au exercitat o influență puternică, mai întâi într-o manieră oblică, asupra școlii americane numite "cultură și personalitate", apoi, într-un mod mai explicit
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
dăm sufletele noastre Dragostei și depărtării. Interesnte sunt încercările de epigrame și elegii după Goethe, cu toate că metrul antic îngreuiază emisiunea: Vine lăcusta și clopot și coasă prin sate răsună. Timpuri trecute recheamă în minte-mi această-ntîmplare. Peste-a mea patrie hoarde barbare iar văd cum se-nșiră: Gotul în frunte, lui hunu-i urmează, avarul, bulgariul; După aceștia mulțime vin încă, mănâncă ce află, Cresc, se-nmulțesc; dar timpu-i omoară ca iarna lăcusta. Dintre tragedii, Rienzi se desfășură prea încet și fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încît întreg echipajul să ajungă, prin rotație, pe punte ca să vadă dacă totul e-n ordine. Cîteodată, însă, mai ales în Pacific, de-a lungul Ecuatorului, acest sistem nu dă deloc rezultate, deoarece în jurul cadavrului remorcat de corabie se strîng hoarde de rechini atît de numeroase, încît, dacă ar fi lăsat așa, să zicem șase ore în șir, a doua zi dimineață nu s-ar mai vedea din el decît scheletul. Totuși, în mai toate celelalte zone ale oceanului, unde rechinii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și coborînd trei felinare, ce proiectau raze lungi peste marea tulburată, începură să dea iama în rechini, cu „sapele de balenă“, ale căror vîrfuri ascuțite li se înfigeau adînc în capete - pare-se unicul lor centrul vital. Dar în învălmășeala hoardelor ce se luptau prin valurile înspumate, oamenii nu puteau întotdeauna să-și nimerească ținta, ceea ce prilejuia adevărate revelații despre incredibila voracitate a rechinilor. Aceștia nu numai că-și smulgeau unii altora mațele, dar, ca niște arcuri mlădioase, se îndoiau pînă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acvatic prin care plutea corabia și se gîndea că dincolo de acea poartă începea drumul spre ținta răzbunării sale, deși deocamdată era el însuși împins din urmă, în timp ce se îndrepta spre țelul său fatidic; cînd se gîndea, de asemenea, că o hoardă de pirați sălbatici, de păgîni neomenoși îl mînau din urmă, slobozind asupră-i blestemele lor infernale - fruntea lui Ahab rămînea încrețită ca o plajă neagră, mușcată de vreo furtună, ce nu izbutește să-i clintească stîncile de la temelie. Dar astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lingvistic? ? i etnic? ? i pe dreptul la autodeterminare. Iorga a fost cel care a �ncercat mai mult ca oricine s? ofere Rom�niei argumente istorice solide pe l�ng? dreptul evident la autodeterminare. �n timpul marilor migra? îi, aproape o duzin? de hoarde barbare au n? v?lit �n zona aceasta. Rom�nii aveau leg? turi ? i cu grecii bizantini, dar ? i?au p? strat totu? i o mare parte a caracterului lor latin. Apoi, ungurii s? au deplasat spre cet?? ile rom�ne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al XIII-lea, infiltră? ie care a c? p? tat caracter permanent. Ei au avut condi? îi s? se �nmul? easc? pentru c? ungurii s? au deplasat spre Apus că s?? l apere de ț? țări ? i dup? aceea de hoardele turce? ți. Ungurii au fost �nlocui? i datorit? fecundit?? îi acestor p? stori nomazi infiltră? i199. Dup? Versailles, dezbaterea această a c? p? tat un caracter tot mai polemic, deoarece ungurii se puteau baza aproape exclusiv pe drepturile istorice. Iat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care se consideră insultat sau calomniat. NOTE TRAGEDIA Na? iunea noastr? s?a constituit la r? scrucea furtunilor care vuiesc aici de veacuri ? i conținu? s? vuiasc? , acolo unde bog?? iile s�nt at�ț de ispititoare ? i pe unde trec drumurile hoardelor (�). S�ntem at�ț de pu? ini printre at�ț de mul? i! (�). Orice alt? na? iune ar fi plecat ? i s? ar fi risipit (�n cele patru v�nturi) ale lumii. Dar noi am r? mas neclinti? i! Iorga, la declan? area
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Vestul industrializat l-a avut asupra anumitor societ]ți de mici dimensiuni. Acest efect a fost aproape întotdeauna extrem de devastator, distrugând ordinea social] tradițional] și invalidând sistemele de semnificație social] și moral], l]sându-i pe oameni confuzi și profund nefericiți. Hoarda Ik din nordul Ugandei, descris] de Colin Turnbull în The Mountain People, este un exemplu extrem de tulbur]tor al efectelor corozive pe care le poate avea dislocarea social] asupra sistemului moral al unei comunit]ți. Populația a fost mutat] din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui sistem de semnificații dat și susținut de activit]țile pe care le f]cușer] înainte acești van]tori și culeg]tori, de rolurile interconectate, de schimburile și interdependețele dezvoltate și menținute cândva. Pierderea v]îi lor rodnice a lipsit hoarda Ik nu numai de vânat și plante de cules, ci i-a înstr]inat în același timp de propriul lexicon de semnificații sociale. Relațiile nu mai erau caracterizate de siguranță c] alții vor avea comportamentul și reacțiile așteptate. Dislocarea a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se adapta la noile condiții. În perioada în care Turnbull a studiat-o, nu reușiser] nici m]car s] dezvolte relații stabile, bazate pe respect și cât și cât afectuoase între soț și soție sau între p]rinți și copii. Hoarda Ik pare s] dispun] de „cunoaștere etic]”, de vreme ce oamenii sunt destul de conștienți de consecințele d]un]toare pentru alții ale faptelor rele. Totuși, ei aleg s] acționeze, f]r] s] le pese de consecințele acțiunii lor asupra altuia. Înseamn] această
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
șoferului contemporan; la volan, m] comport oribil atunci cand cred c] pot sc]pa nepedepsit, iar dac] alții au dificult]ți din cauza mea e problema lor. Știu c] acest comportament e oribil, dar m] simt în sigurant] în anonimatul traficului. Este hoarda Ik o populatie f]r] societate și deci inapt] de generaliz]ri legate de valorile morale și etice universale? Acest argument ar conduce la circularitate: nici o societate f]r] moral], deci toate societ]țile au moral]. Ei au o ordine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rar], poate singular], care valideaz] teoria hobbesian]: viața lor este, într-adev]r, „meschin], primitiv] și scurt]”, dar numai pentru c] Turnbull descrie etapă dec]derii unei societ]ți. Printre caracteristicile asociate în mod obișnuit moralei, cu posibile excepții precum cazul hoardei Ik, se num]r] și sociabilitatea că tr]s]tur] uman] universal]; reciprocitatea pare s] fie o necesitate funcțional] a relațiilor trainice. Respectul pentru viața uman] poate fi considerat, de asemenea, o valoare universal], dar gradul de recunoaștere și prioritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
române, își inspecta frontul, pilotîndu-și singur avionul. Ce vedetă a Hollywood-ului putea concura atunci această eroic maiestuoasă talie... Ostașul român arată oarecum altfel după '89. Aproape am și uitat ținuta soldatului, a ofițerului dinaintea războiului, pînă să dea peste ei hoardele altaice, pînă să-i îmbrace cu haine croite în taiga slugile de-aici ale rușilor, aproape am uitat ce vestoane, ce chipie, ce mantale purtau tații și bunicii noștri, atît de multă vreme netrebnică a trecut și peste armia română
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ce imagine! 22 martie Cui îi e frică de Helsinki? Nouă. De "două mii de ani", vorba lui Mihail Sebastian, stăm sub toanele acestui răsărit, ce ne-a fost hărăzit printr-un hazard nenorocos, plămădit undeva, în pîntecele, niciodată sătul, al hoardei turanice, dar și minune! hrănindu-se, acest hazard, cînd și cînd, cu binefacerile așezării de sine și ale aspirației la celelalte zări ale continentului. După o Yaltă criminală, cu urmări dintre cele mai dezastruoase pentru fibra noastră, a urmat o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
primul tătuc roșu pentru uzul permanent al celor ce s-au rînduit și se mai rînduiesc încă la secția mondială de agitație și propagandă a partidului! (Apropo, cu ce altă vitamină își fortifică turbulenta celulită un Vadim, cînd vede ciclic hoardele lui Atila ocupînd Ardealul? Ce mană cerească și Ardealul ăsta pentru sensibilii noștri patrioți! Ivită, ultima dată, din cealaltă mană cerească: însîngeratul Kosovo.) Perioade întregi din dictatura lui Ceaușescu stăteau sub semnul grijii de a nu-l supăra pe big-brother-ul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]