3,613 matches
-
și subtilitate, în primul rând datorită personajelor. Vocile narative adoptă, pe rând, tonalitatea confesivă a persoanei întâi singular și izolează, în cursivitatea comună a cotidianului, evenimente și stări ce exprimă un regim existențial aparte. Pentru un idealist ciudat, supraviețuitor al Holocaustului, precum Azaria Ghitlin, structura socială a kibbutzului e reprezentarea cea mai fidelă a utopiei. În timp ce Ionatan își pregătește plecarea, Azaria, călătorul locvace și entuziast, înarmat cu proverbe rusești, vorbe de duh și discursuri șarmant-delirante de tot felul, cere să fie
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Articolul UNIC Se aprobă Acordul de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii și Arhivele Naționale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Ministru de interne, Gavril Dejeu p. Ministrul afacerilor externe, Mihai Ungureanu, secretar de stat ACORD de colaborare între
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
Americii și Arhivele Naționale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Ministru de interne, Gavril Dejeu p. Ministrul afacerilor externe, Mihai Ungureanu, secretar de stat ACORD de colaborare între Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii și Arhivele Naționale ale României În scopul reînnoirii Acordului de cooperare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii și Ministerul de Interne din România, care a expirat, Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
de interne, Gavril Dejeu p. Ministrul afacerilor externe, Mihai Ungureanu, secretar de stat ACORD de colaborare între Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii și Arhivele Naționale ale României În scopul reînnoirii Acordului de cooperare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii și Ministerul de Interne din România, care a expirat, Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, denumit în continuare muzeul, si Arhivele Naționale ale României, denumite în continuare arhivele, au încheiat prezentul acord cu privire la cooperarea
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii și Arhivele Naționale ale României În scopul reînnoirii Acordului de cooperare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii și Ministerul de Interne din România, care a expirat, Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, denumit în continuare muzeul, si Arhivele Naționale ale României, denumite în continuare arhivele, au încheiat prezentul acord cu privire la cooperarea arhivistica prin cercetători și reprezentanți ai muzeului și ai arhivelor pentru studierea și reproducerea de documente cu privire la
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
din Statele Unite ale Americii, denumit în continuare muzeul, si Arhivele Naționale ale României, denumite în continuare arhivele, au încheiat prezentul acord cu privire la cooperarea arhivistica prin cercetători și reprezentanți ai muzeului și ai arhivelor pentru studierea și reproducerea de documente cu privire la holocaust, pe perioada de după instaurarea nazismului în Germania și până la instituționalizarea regimului comunist în România (1933-1948). Articolul 1 Arhivele: 1. vor asigura accesul cercetătorilor muzeului și reprezentanților pe care acesta îi va desemna, în scopul îndeplinirii acestui acord, la găsirea de
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
cercetătorilor muzeului și reprezentanților pe care acesta îi va desemna, în scopul îndeplinirii acestui acord, la găsirea de inventare și documente privind perioadă de dupa instaurarea nazismului în Germania și până la instituționalizarea regimului comunist în România (1933-1948), care au legătură cu holocaustul; 2. vor permite cercetătorilor și reprezentanților muzeului să examineze documentele care fac subiectul cercetării de către acesta; 3. vor asigura copierea, de preferință pe microfilm negativ, a documentelor din arhive, identificate ca fiind relevante pentru istoria holocaustului de către cercetătorii și reprezentanții
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
care au legătură cu holocaustul; 2. vor permite cercetătorilor și reprezentanților muzeului să examineze documentele care fac subiectul cercetării de către acesta; 3. vor asigura copierea, de preferință pe microfilm negativ, a documentelor din arhive, identificate ca fiind relevante pentru istoria holocaustului de către cercetătorii și reprezentanții muzeului; 4. vor asigura, potrivit prevederilor legislației române în vigoare, daca este cazul și dacă se solicită, reproducerea integrală a dosarelor care se referă la holocaust, în beneficiul strict al cercetării științifice. Această operațiune va cuprinde
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
a documentelor din arhive, identificate ca fiind relevante pentru istoria holocaustului de către cercetătorii și reprezentanții muzeului; 4. vor asigura, potrivit prevederilor legislației române în vigoare, daca este cazul și dacă se solicită, reproducerea integrală a dosarelor care se referă la holocaust, în beneficiul strict al cercetării științifice. Această operațiune va cuprinde toate paginile mapei sau ale dosarului că unitate arhivistica și nu pagini selectate din mapă sau din dosar; 5. vor asigura accesul complet și total la aceste inventare și documente
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
în care muzeul nu are dreptul să reproducă aceste documente, caz în care aprobarea trebuie obținută de la proprietarul instituțional al documentelor în cauză; 4. declară că obiectul acestui proiect, asemenea tuturor proiectelor similare ale muzeului, este cercetarea adevărului istoric cu privire la holocaust în Europa și implicațiile sale în diferite state europene; 5. va plăti arhivelor pentru serviciile de microfilmare potrivit următoarei scări de calcul: din momentul în care arhivele asigura muzeului aproximativ 30.000 de cadre de microfilm cu material arhivistic, materialele
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
interne, necesare intrării lui în vigoare. Acest acord s-a redactat în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba engleză, ambele exemplare fiind egal autentice. Semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. Pentru Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, Sară Bloomfield Pentru Arhivele Naționale ale României, Costin Fenesan ------
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
de tancuri pe garnitura mai lentă, TAB-uri, mașinile de teren "Aro", toate boturile în sensul de mers, culori de camuflaj, ambulanța, vagoanele-platformă, locomotiva faruri scurse în depășire, Bărăgan dîrele electrice, cerul spart în stele pînă l-a crăpat răsăritul, holocaustul făcut istorie cu entitățile naturale popor. Ora 5,46, în personalul Buzău București Basarab, după Ploiești Sud, scutit de serviciul la continuitate, Poienarii Burchii număr de București la barieră, stația Crivina către Periș locul fixat de Goe ca să tragă semnalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care făcea ca sacrificiile și suferințele lor să fie nu numai ușor de suportat și plăcute, dar care le justifica în ochii lor însăși existența. Stalin devenea și el mai mult decît o ființă umană: În temnițele subterane și în holocaustul războiului și în nu mai puțin violentele crize și încleștări spirituale cu dușmanii interni și externi ai comunismului, Stalin era ceva mai mult decît un comandant militar. El era întruchiparea unei idei transfigurate în mințile comuniștilor sub forma unei idei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
român a încorporat și minoritățile etnice ale acestor provincii, "diversitatea etnică și culturală a unei țări este o bogăție care trebuie prețuită" (Mitu et al., 1999, p. 43). În mod sistematic, narațiunea istorică acordă atenție minorităților naționale. Inclusiv tăcerea cu privire la Holocaustul românesc este ruptă, cele mai multe manuale recunoscând crimele împotriva evreilor și țiganilor din timpul regimului Antonescu. Momentele unificării politice ale statului național român, departe de a fi împliniri ale unor necesități istorice, sunt prezentate ca realizări conjuncturale, dependente de contextul politic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
numită "apoteoza negativă" a naționalismului s-a consumat în național-socialismul german, care a rasializat națiunea până în măduva oaselor sale ideologice. Ororile umane și consecințele abominabile antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism - grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism - au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism - grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism - au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare a trecutului belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
centrale: i) prima vizează conținutul experiențial al memoriei, centrată fiind pe comemorarea unei moșteniri comune a europenilor. Ceea ce particularizează memoria europeană postnaționalistă de memoriile tradiționale ale statelor naționale este faptul că prima se axează preponderent pe un moment fondator negativ, Holocaustul fiind evenimentul traumatic ce stă la baza memoriei și identității europene; ii) a doua coordonată ține nu atât de conținut cât este dată de existența unui ethos european al aducerii aminte înlăuntrul căruia rezidă imperativul moral al "politicii regretului" (Nienass
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
menite să reconcilieze societatea românească cu trecutul său problematic. România s-a alăturat galeriei de "state ale părerii de rău" (Lind, 2008: sorry states), împărtășindu-se astfel din cultura căinței, odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (Wiesel, 2004). Raportul, comisionat de președintele Ion Iliescu în 2003 și finalizat un an mai târziu, reprezintă ieșirea statului român din lunga stare de amnezie istorică cu privire la Holocaustul românesc. Conceput ca efort de recuperare a unei memorii traumatice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (Wiesel, 2004). Raportul, comisionat de președintele Ion Iliescu în 2003 și finalizat un an mai târziu, reprezintă ieșirea statului român din lunga stare de amnezie istorică cu privire la Holocaustul românesc. Conceput ca efort de recuperare a unei memorii traumatice îndelung refulate și, alături de aceasta, de asumare a responsabilităților morale incumbate de etica europeană a memoriei fundamentată pe politicile regretului, Raportul Wiesel deschide dificilul proces de "perlaborare" a trecutului dureros
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de "perlaborare" a trecutului dureros prin care statul român posttotalitar a încercat să se reabiliteze politic și ispășeacă moral auto-supunându-și propriul trecut unui examen scrupulos de conștiință. Antecedente ale acestei asumări integrale a vinovăției statului român pentru planificarea și executarea Holocaustului românesc sunt de găsit în literatura didactică de istorie națională. Tema Holocaustului a fost introdusă în conținutul manualelor de istorie - intrând astfel în circuitul cunoașterii publice - în anul 1999 (Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 3001/ 1999). În 2004, Ministerul Educației
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să se reabiliteze politic și ispășeacă moral auto-supunându-și propriul trecut unui examen scrupulos de conștiință. Antecedente ale acestei asumări integrale a vinovăției statului român pentru planificarea și executarea Holocaustului românesc sunt de găsit în literatura didactică de istorie națională. Tema Holocaustului a fost introdusă în conținutul manualelor de istorie - intrând astfel în circuitul cunoașterii publice - în anul 1999 (Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 3001/ 1999). În 2004, Ministerul Educației și Cercetării a introdus în curricula școlară cursul opțional "Istoria Evreilor. Holocaustul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Holocaustului a fost introdusă în conținutul manualelor de istorie - intrând astfel în circuitul cunoașterii publice - în anul 1999 (Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 3001/ 1999). În 2004, Ministerul Educației și Cercetării a introdus în curricula școlară cursul opțional "Istoria Evreilor. Holocaustul" adresat elevilor de liceu, cu manualul omonim (Petrescu, 2005). Cealaltă piatră unghiulară ce s-a dorit a fi folosită pentru (re)construirea memoriei publice românești după modelul instituit de politica europeană a regretului a fost Raportul final elaborat de Comisia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de "normalizare". Responsabilitatea morală pentru Holocaustul nazist a continuat să fie o povară care a apăsat pe conștiința istorică și a marcat cultura politică germană. Umbra nazismului și a Soluției Finale, pe fondul cărora continua să fie profilată figura lui Hitler, a continuat să cadă peste
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de exterminare, nu au putut fi la fel de ușor eliminate din conștiința publică a societății germane post-naziste. Imediat după sfârșitul războiului, teoretizând din mijlocul ruinelor, Karl Jaspers (2000) [1947] a pus în discuție dificila chestiune a "vinovăție germane" pentru Război și Holocaust, distingând patru forme de vinovăție: a) vinovăția criminală, care revine indivizilor ce au încălcat legea (pe care Jaspers o înțelege în sensul general, cuprinzând atât legistația în vigoare, cât și tratatele internaționale, și mai ales dreptul natural). Jurisdicția asupra stabilirii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat de unicitate istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea conturilor cu trecutul nazist, un proces inițiat abia în anii '60, a condus
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]