3,545 matches
-
orice nenorocită!” Proasta de mine!..Vreau să-mi fie mă-sa soacră?!..Ha! Dar...dacă-mi place de el!..Iar el, privește aiurea și nu-i pasă că eu fierb lângă el.” Erau și situații când ea se prindea-n horă lângă EL, care-i zâmbea dulce, îi strângea degetul cu mâna lui puternică și la fiecare pas o privea drăgăstos. Din ochii lui izvorau razele care-i îmboboceau obrajii și-i luminau ochii, făcându-i să strălucească. Atunci, pașii ei
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
să strălucească. Atunci, pașii ei ușori se armonizau cu pașii flăcăului, iar șoldurile ei se arcuiau pe linia sinuoasă a mlădierilor săltărețe ale lui. Toate aceste consonanțe sau disonanțe ale celor prinși în joc reprezentau acel „ceva” care da farmec horei din copilăria mea. Pe marginea horei, fețele femeilor se luminau sau se întunecau în funcție de mulțumirea sau nemulțumirea odraslelor prinse-n horă. Dacă băiatul uneia juca lângă cineva de care nu-i plăcea, fața ei îngheța. Făcea mărunt din buze, iar
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
se armonizau cu pașii flăcăului, iar șoldurile ei se arcuiau pe linia sinuoasă a mlădierilor săltărețe ale lui. Toate aceste consonanțe sau disonanțe ale celor prinși în joc reprezentau acel „ceva” care da farmec horei din copilăria mea. Pe marginea horei, fețele femeilor se luminau sau se întunecau în funcție de mulțumirea sau nemulțumirea odraslelor prinse-n horă. Dacă băiatul uneia juca lângă cineva de care nu-i plăcea, fața ei îngheța. Făcea mărunt din buze, iar cu gura strânsă „mușca zăbala”. Bineînțeles
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
săltărețe ale lui. Toate aceste consonanțe sau disonanțe ale celor prinși în joc reprezentau acel „ceva” care da farmec horei din copilăria mea. Pe marginea horei, fețele femeilor se luminau sau se întunecau în funcție de mulțumirea sau nemulțumirea odraslelor prinse-n horă. Dacă băiatul uneia juca lângă cineva de care nu-i plăcea, fața ei îngheța. Făcea mărunt din buze, iar cu gura strânsă „mușca zăbala”. Bineînțeles, după cum îi plouau în minte gândurile întunecate. Mormăia: -Uite la el, amărâtu’! I-am spus
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
de lele!..Auzi, tu? Te omor cu mâna mea dacă-mi aduci în casă roșcata! Că roșcata mi-a mâncat sufletul! Că și taică-tău!.. Bietul băiat! S-a ținut departe de roșcată, dar...când a văzut-o jucând în horă, s-a prins lângă ea, parcă atras de un magnet. Iar când vălvătăile din părul și privirea ei l-au cuprins, s-a topit în joc, purtându-și pașii și zâmbetul după unduirea șoldurilor ei. Pe altă femeie care „ronțăia
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
aleargă după scârba lu’ Scârmoci? Pe ea...o târăște ca pe Vaca Domnului! Cât am mai tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau de mamele lor, care țineau frâiele casei. Dar pârdalnicele de inimi o luau razna aici la horă, vrăjite de farmecele ei. Hora îi prindea în mrejele ei miraculoase, indiferent de pogoanele și zestrea lor. Am auzit de unele cazuri când, la sfârșitul horei, câte-o astfel de mamă cătrănită își căuta copila neascultătoare. Întreba disperată-n jurul
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Pe ea...o târăște ca pe Vaca Domnului! Cât am mai tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau de mamele lor, care țineau frâiele casei. Dar pârdalnicele de inimi o luau razna aici la horă, vrăjite de farmecele ei. Hora îi prindea în mrejele ei miraculoase, indiferent de pogoanele și zestrea lor. Am auzit de unele cazuri când, la sfârșitul horei, câte-o astfel de mamă cătrănită își căuta copila neascultătoare. Întreba disperată-n jurul ei: -N-ați văzut pe fata
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
lor, care țineau frâiele casei. Dar pârdalnicele de inimi o luau razna aici la horă, vrăjite de farmecele ei. Hora îi prindea în mrejele ei miraculoase, indiferent de pogoanele și zestrea lor. Am auzit de unele cazuri când, la sfârșitul horei, câte-o astfel de mamă cătrănită își căuta copila neascultătoare. Întreba disperată-n jurul ei: -N-ați văzut pe fata mea? Câte-odată, răspunsul venea prea târziu, ca o lovitură de satâr: -Am văzut-o, țață Drino! A fugit cu Ghiță a
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
se întâmplase...După îndelungate negocieri cu fălosul Ghiță, acceptau situația, cedând și pogoanele de rigoare. Ca s-o țină de nevastă. Hora avea și astfel de efecte, care se dovedeau deseori binefăcătoare pentru tinerii îndrăgostiți. Alteori, fierbințeala fetei, apărută la horă, putea deveni un adevărat calvar, dacă nemernicul urmărise doar averea ei. După ce i-o toca, îi făcea zile fripte până pleca singură de la el. Câteodată, ducând după ea și un copil. Deși se cunoșteau astfel de experiențe, deși mamele le
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
calvar, dacă nemernicul urmărise doar averea ei. După ce i-o toca, îi făcea zile fripte până pleca singură de la el. Câteodată, ducând după ea și un copil. Deși se cunoșteau astfel de experiențe, deși mamele le atrăgeau mereu atenția, mirajul horei pârjolea fetele și flăcăii, ca lampa pe fluturi. Farmecul horei era acel fior care-i cuprindea pe toți cei care jucau, atunci când se prindeau în ea, ținându-se strâns de degete. Acolo, în vârful degetelor îi fulgera pe tineri. Când
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
toca, îi făcea zile fripte până pleca singură de la el. Câteodată, ducând după ea și un copil. Deși se cunoșteau astfel de experiențe, deși mamele le atrăgeau mereu atenția, mirajul horei pârjolea fetele și flăcăii, ca lampa pe fluturi. Farmecul horei era acel fior care-i cuprindea pe toți cei care jucau, atunci când se prindeau în ea, ținându-se strâns de degete. Acolo, în vârful degetelor îi fulgera pe tineri. Când fetele și flăcăii erau electrizați de acel fulger, jucau așa
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
-n bătaia vântului, purtați de ritmul melodiei. Priveai cum joacă și ți se păreau foarte simpli pașii lor. Nici ei n-ar fi fost în stare să-ți explice cum îi făceau. Jucau, precum bobocii aruncați în apă. Pentru că aveau hora-n gena lor. Pașii lor erau simpli doar în aparență. Stânga, unu, dreapta, doi. Sau, un pas înainte și doi înapoi. Ori invers. Ei, nu-i chiar așa! Că melodia horei are un chichirez: atunci când joci, trebuie să faci un
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
făceau. Jucau, precum bobocii aruncați în apă. Pentru că aveau hora-n gena lor. Pașii lor erau simpli doar în aparență. Stânga, unu, dreapta, doi. Sau, un pas înainte și doi înapoi. Ori invers. Ei, nu-i chiar așa! Că melodia horei are un chichirez: atunci când joci, trebuie să faci un pas „mințit”. După pașii normali, la următorul, rămâi în aer cu piciorul, sau bați măsura cu vârful ori pe călcâi. Dacă nu ai în genă această măsură, nu o simți și
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
măsura cu vârful ori pe călcâi. Dacă nu ai în genă această măsură, nu o simți și nu o bați. Atunci faci „pașii câinelui pe gard”, spre hazul celor din jur, sau...zâmbetele lor „amabile”. Străinii care se prind în hora noastră cad în capcana pasului „mințit”, mirându-se că ies din ritm. Ei nu pricep că ritmul horei este ritmul sufletului românesc. Așa erau horele din anii copilăriei mele!.. Referință Bibliografică: Fragment din povestirea HORA / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
o bați. Atunci faci „pașii câinelui pe gard”, spre hazul celor din jur, sau...zâmbetele lor „amabile”. Străinii care se prind în hora noastră cad în capcana pasului „mințit”, mirându-se că ies din ritm. Ei nu pricep că ritmul horei este ritmul sufletului românesc. Așa erau horele din anii copilăriei mele!.. Referință Bibliografică: Fragment din povestirea HORA / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1343, Anul IV, 04 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
gard”, spre hazul celor din jur, sau...zâmbetele lor „amabile”. Străinii care se prind în hora noastră cad în capcana pasului „mințit”, mirându-se că ies din ritm. Ei nu pricep că ritmul horei este ritmul sufletului românesc. Așa erau horele din anii copilăriei mele!.. Referință Bibliografică: Fragment din povestirea HORA / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1343, Anul IV, 04 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Străinii care se prind în hora noastră cad în capcana pasului „mințit”, mirându-se că ies din ritm. Ei nu pricep că ritmul horei este ritmul sufletului românesc. Așa erau horele din anii copilăriei mele!.. Referință Bibliografică: Fragment din povestirea HORA / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1343, Anul IV, 04 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
goi, S-aducă bucuria toată peste noi! Blând îi învăluie-n borangic ușor, Impregnat c-o boare caldă, de dor... Pe crengi, florile în vânt dansează, Și trilul păsărilor le-acompaniază! Prin aer, adie miresme de mir sfințit, Fluturii, în hora primăverii se prind. Ne curge-n suflete, liniștit și blând... Picuri de taină, din adânc de gând. De-acolo, de deasupra albei năluciri... Curge peste noi, raza sfintelor iubiri. Dă duh de viață primăverii noastre, Ca-n suflete, iubirea să
PRIMĂVARA MEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376231_a_377560]
-
-i Satul meu, vatră duioasă. În Ponoare pe coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși. Satul meu, datini străbune Strânge-ți fiii de prin lume, Hai, veniți cu toți acasă La baștina cea frumoasă, Nu mai găsiți pe pământ Sat mai frumos și mai sfânt. Și căsuța
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
să fie călător prin stele, Deci, se prea poate, că așa într-o doară A și rămas Luceafăr între ele. Eu ce aș fi? îmi zic, fără Poetul Ce idealul de femeie a-ndulcit? Și a incorporat în vers pamfletul Și hora de străbuni a reunit? Nu, Eminescu nu putea nici să dispară, Avea un suflet de poet luxuriant Și când iubea, știa să moară, Cu tot cu versul său, îmbălsămat. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: NU, EMINESCU NU PUTEA SĂ MOARĂ... Lilia Manole : Confluențe
NU, EMINESCU NU PUTEA SĂ MOARĂ... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379687_a_381016]
-
lume,căutând prin muncă pâine Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
în lume,căutând prin muncă pâineSau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și de speranța că țara lor se schimbă,Ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
poezie Și pentru dorința ascunsă sub pleoape. În sufletul meu, azi, se naște un cântec Suav, delicat, care tremură-n noapte... Iar stelele toate șoptesc un descântec, Uimind Universul cu tainice șoapte. Și stele și suflet se prind într-o horă Pe scena albastră, de doruri cuprinsă, Iar luna semeață, a soarelui soră, Străluce mirific pe bolta întinsă. Iar sufletul meu se dezbracă de vină, El zboară întins, către zarea albastră, Să poată cunoaște iertarea divină... Spre ea să deschidă o
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Iar eu le-oi închide-n a minții cutie.Furtună, ... X. O IDEE COLORATĂ, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Ploaia se așterne-n suflet ca o mantie incoloră, Picuri străvezii dansează în armonioasa horă. Totu-n juru-mi strălucește ca o minunată rouă, Parcă este sărbătoare și ni se deschide nouă O ușiță în natura ce vibrează, fermecată, Luminându-ne în suflet și în mintea delicată. Frunze galbene și roșii lasă toamna pe alee, Iar
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Dragă toamnă aurie, dă-mi puțin din a ta forță, Ca să mă aprind ca tine în a versului meu torță! Pseudonim - Bonnie Mihali ... Citește mai mult Ploaia se așterne-n suflet ca o mantie incoloră,Picuri străvezii dansează în armonioasa horă.Totu-n juru-mi strălucește ca o minunată rouă,Parcă este sărbătoare și ni se deschide nouăO ușiță în natura ce vibrează, fermecată,Luminându-ne în suflet și în mintea delicată.Frunze galbene și roșii lasă toamna pe alee,Iar în
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]