4,284 matches
-
dovedit cercetările arheologice efectuate la sfârșitul secolului al XX-lea, a existat o construcție de lemn pe temelie de piatră care a fost distrusă posibil în urma unui incendiu. Arheologul Paraschiva-Victoria Batariuc presupune că ar fi vorba de vechea mănăstire cu hramul Sfântul Ilie Tesviteanul menționată într-o însemnare în limba slavonă anterioară anului 1443 făcută pe un codex care a aparținut cardinalului Ioan de Ragusa și lăsat prin testament, după moartea acestuia, în 1443, bibliotecii Universității din Basel. Profesorul Petre S.
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
cel Bun. a fost construită în anul 1488 de către domnitorul Ștefan cel Mare. Deasupra ușii de intrare în pronaos se află o pisanie cu următorul conținut: ""Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, domn [al] Țării Moldovenești, am zidit acest hram (casă) în numele Sfântului Prooroc Ilie; și s-a început în anul 6996 (=1488), luna mai 1; și s-a sfârșit în același an, octombrie 15"". Inițial, aici au fost mănăstire și școală de pregătire teologică. Localitatea care s-a format
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
început în anul 6996 (=1488), luna mai 1; și s-a sfârșit în același an, octombrie 15"". Inițial, aici au fost mănăstire și școală de pregătire teologică. Localitatea care s-a format în jurul bisericii a luat denumirea de Sînt-Ilie, după hramul bisericii. Biserica a fost reparată și zugrăvită în secolul al XVII-lea de mitropolitul Varlaam Moțoc (1632-1653). Arheologii presupun că atunci au fost realizate lucrări la fundație, s-au construit doi contraforți pe laturile de nord și de sud în dreptul
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
în anul 1708 la Moscova. Icoanele din biserică sunt realizate de către pictorul rus Chiril Ulanov, a cărui semnătură și datare este întâlnită în mod discret pe icoane. Prezența în stânga ușii împărătești a icoanei Sf. Treimi și existența unei icoane a hramului, Sf. Prooroc Ilie, datând din 4 ianuarie 1841 (conform unei inscripții în limba română cu caractere chirilice), duce la concluzia că icoanele nu au fost realizate pentru această biserică, ele fiind aduse aici de la o biserică cu hramul Sfânta Treime
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
icoane a hramului, Sf. Prooroc Ilie, datând din 4 ianuarie 1841 (conform unei inscripții în limba română cu caractere chirilice), duce la concluzia că icoanele nu au fost realizate pentru această biserică, ele fiind aduse aici de la o biserică cu hramul Sfânta Treime, probabil de la Biserica de pe Poartă de la Curtea domnească din Iași, care a ars într-un incendiu. Este posibil ca pictura exterioară să fi fost executată în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1545) , dar zugrăveala care se vede în
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
piscicole realizate aici și nu în ultimul rând pentru podul turcesc, monument istoric și de arhitectură datat din secolele al XV-lea - al XVIIlea, construit peste râul Cigher. În Seleuș există clădiri monumente de arhitectură, din care amintim biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ridicată în 1726, din lemn, sfințită în 1745 și reconstruită, din cărămidă, în anul 1870. Aflată la întretăierea unor importante drumuri comerciale, localitatea se dezvoltă puternic în secolul XVIII. În secolele XVIII - XIX se pun bazele actualelor
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
mozaici (1,31%) și baptiști (0,33%). Coniatin era în perioada interbelică o stațiune climaterică de interes local, situată în regiunea muntoasă, pe valea Ceremușului-Alb, la 48 km de stația CFR Seletin. Aici se află o biserică de lemn cu hramul "Sf. Vasile", construită în anul 1790 .
Coniatin, Putila () [Corola-website/Science/315628_a_316957]
-
, comuna Săvădisla, județul Cluj, datează din anul 1730. Are două hramuri, acestea fiind „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07767. Se pare că satul Stolna a luat ființă prin stabilirea aici (într-o poiană mai la nord de vatra satului
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
s-a deplasat spre sud. Înainte de 1730 se pare că a existat o biserică din lemn mai veche în locul numit "la biserică în vale", mai la nord de cea de astăzi. În acea perioadă locul respectiv era în centrul satului. Hramul bisericii este Cuvioasa Parascheva, așa cum rezultă dintr-un vechi hrisov descoperit în 1980, în mod eronat apare în unele documente hramul Sf. Nicolae. Stilul este cel al vechilor biserici din Ardeal, planul este de formă dreptunghiulară pentru naos și pronaos
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
biserică în vale", mai la nord de cea de astăzi. În acea perioadă locul respectiv era în centrul satului. Hramul bisericii este Cuvioasa Parascheva, așa cum rezultă dintr-un vechi hrisov descoperit în 1980, în mod eronat apare în unele documente hramul Sf. Nicolae. Stilul este cel al vechilor biserici din Ardeal, planul este de formă dreptunghiulară pentru naos și pronaos, iar absida altarului este retrasă, de forma poligonală, cu patru laturi. Decorul sculptat este deosebit de interesant. Un element îl constituie aripile
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
surprindere arhanghelului Mihail... Dedesubtul scenei Răstignirii se distinge capul lui Isus Arhiereu acoperit cu o mitră episcopală. Între 1768 și 1772 Nistor, zugravul din Feleac pictează la Stolna 5 icoane: - Iisus Arhiereu, - Deisis, - Arhanghelul Gavriil, - Sf. Nicolae, - Cuv. Paraschiva (icoana hramului). Suportul este constituit dintr-o singură tăblie de lemn de brad. Numele zugravului nu apare pe nici una dintre icoane, dar el poate fi identificat cu ușurință cu ajutorul icoanelor păstrate în Feleac, Luna de Sus și Finișel. Din păcate, valoroasele icoane
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
bolțile, cu excepția celor din absida sanctuarului, au fost înlocuite cu un tavan casetat. Noua criptă din spatele altarului, cu planul în formă de cruce, dă impresia unui mausoleu paleocreștin. Rămășițele pământești ale membrilor familiei Károlyi au fost strămutate în noua locație. Hramul inițial al bisericii, Nașterea Domnului, a fost înlocuit de Alexandru Károlyi cu cel de Sf. Anton de Padova. Din interior merită a fi menționate fragmentele mobilierului în stil baroc, picturile în ulei pe pânză reprezentând stațiile Calvariei și în special
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
veche credință ortodoxă, consemnandu-se existența încă din 1525 a unor „preoți ortodocși” - Ioan în Araneagul de Jos și Nicolae în Araneagul de Mijloc - iar în 1746 preotul se numea Sav. Satul avea biserică de lemn, consemnata din 1734 - cu hramul Adormirea Maicii Domnului - iar din 1870 dăinuie actuala biserică zidita din piatră cu hramul celei vechi. Locuitorii se ocupau în principal cu creșterea vitelor și cultivarea pământului, dar mai produceau și țuică având câteva „căldări” pentru așa ceva, iar prin 1851
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
în Araneagul de Jos și Nicolae în Araneagul de Mijloc - iar în 1746 preotul se numea Sav. Satul avea biserică de lemn, consemnata din 1734 - cu hramul Adormirea Maicii Domnului - iar din 1870 dăinuie actuala biserică zidita din piatră cu hramul celei vechi. Locuitorii se ocupau în principal cu creșterea vitelor și cultivarea pământului, dar mai produceau și țuică având câteva „căldări” pentru așa ceva, iar prin 1851 aveau chiar și 9 mori mici de parau cu care își măcinau „bucățele”. Spre
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
, comuna Apoldu de Jos, județul Sibiu, datează din anul 1687. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SB-II-m-B-12542. Satul Sângătin este atestat, sub denumirea Enyed Minor, într-un act de cancelarie emis la 1291, prin care regele Ungariei Andrei al
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]
-
, comuna Căianu, județul Cluj a fost construită în anul 1879 pe locul unei biserici mai vechi. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Prima atestare documentară a satului Bărăi (com. Căianu, județul Cluj) datează din anul 1279. Cu ocazia adunării dijmelor papale din anul 1335 este pomenit în Bărăi un preot (sacerdos). Foarte probabil slujea la o capelă
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
a se ridica în 1864 [...] Leafa învățătorească încă nu e fixată, ci numai cum au promis poporul de bună voie a se plăti de la el în suma de 60 fl. Valută actuală și 30 mierțe bucate”. Biserica din Bărăi, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost ridicată în anul 1879, pe locul unei biserici mici, tot din lemn. Biserica, construită din lemn, pe temelie de piatră, acoperită cu draniță, a fost sfințită provizoriu de Vasile Roșescu, protopop al Clujului
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
Biserica de lemn din Moldovenești, comuna Moldovenești, județul Cluj a fost construită în jurul anului 1900 pentru românii care lucrau pe moșia baronului Jósika Gábor. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Moldovenești se află la ieșirea Arieșului dintre munți. Satul este menționat în documente din secolul al XIV-lea, însă descoperiri arheologice și numismatice au
Biserica de lemn din Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/315217_a_316546]
-
Hansca este o localitate-centru de comună în Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Hramul satului este pe 3 iunie de ziua sfinților "Constantin și Elena". Primele așezări pe acest teritoriu au fost întărite încă de triburile geto-dace din sec. II - I î.e.n. În urma săpăturilor arheologice din perioada sovietică au fost descoperite urme de așezări
Hansca, Ialoveni () [Corola-website/Science/305234_a_306563]
-
și ca Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1779 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. În centrul localității Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în prima jumătate a secolului al XX-lea. Ansamblul bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Bogdănești a
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
cu textul: "„Simion, ani de la Iisus Hristos 1783”". În jurul anului 1836, preotul Solcanu a dăruit bisericii un Octoih mare, cu următoarea însemnare "„Acest Octoih este dat de preotul Solcanul spre a sa pomenire sfintei biserici din satul Bogdănești unde este hramul mai marilor voievozi Mihail și Gavril, să fie de-a pururea nestrămutată întru acea biserică, iar carele va îndrăzni a străina de la această biserică să fie neertat de Domnul Iisus și de Maica Domnului și de sfinții arhangheli și de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
în Ducatul Bucovinei, a construit în anul 1911 o biserică proprie, din lemn. La momentul acela, în satul Prisaca Dornei locuiau mulți etnici germani. Biserica a fost construită de-a lungul drumului care leagă Suceava de Câmpulung Moldovenesc. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătorit la 14 septembrie). Evidențele parohiale din 1925 consemnează existența a unui număr de 165 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca), care erau păstoriți de preotul profesor Leonhard Haschler. Liturghia la biserica romano-catolică din sat era oficiată o dată
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
din Albac a fost însemnat în stâlpii laterali ușilor de la iconostas: "„Această besearică s-au început la anii Domnului 1752, meseța maiu 25 de zile”". Pisania bisericii după mutarea și montarea ei la Florica, în 1908: "„Această sfântă biserică, cu hramul sfinților Arhangheli, au fost durată prin smerenia și cu arginții credincioșilor țărani români, în satul Albac din Munții Apuseni, la anul de la Hristos 1746. Ci in curgerea anilor, înmulțindu-se norodul, s'au zidit biserica mai mândră în locul acestei sfioase
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
se află în localitatea omonimă din județul Bihor. Având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, biserica este una dintre cele mai interesante edificii religioase din zona Beiușului datorită prispei de pe latura sudică a naosului, numită de localnici "perindele". Folosite ca "loc de detenție", perindelele amintesc de o altă funcție decât cea religioasă
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
pe valea râului Gerului care curge de la nord la sud, parau care își are izvorul la nord de sat, într-un loc denumit Mândră. Numele satului este de la Ivan Mândru, căpitanul lui Ștefan cel Mare. Satul are o biserică cu hramul Sfântă Parascheva, ctitorita de preotul Strat, originar din satul Smulți. Sub oblăduirea preotului Gh. N. Gafton s-a montat pe zidul bisericii Sf. Parascheva o placă comemorativa cu eroii căzuți în primul război mondial, placa care astăzi este depusă în
Mândrești, Galați () [Corola-website/Science/301217_a_302546]