1,860 matches
-
spus: „Am lucrat destul.“ S-a relaxat scriind mai departe filozofie.75 Wittgenstein acuza totodată modul cum criticau metafizica membrii Cercului de la Viena, apreciindu-l drept superficial și vulgar. El a reacționat extrem de negativ față de sugestia că toate acele construcții ideatice, care ilustrează epoca de aur a metafizicii, ar fi fost posibile doar deoarece lipseau instrumente de analiză logică și lingvistică ce fac posibilă identificarea propozițiilor cu sens, că problemele filozofiei tradiționale ar putea fi înlăturate în același fel ca și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dată, de metode care fac posibilă acea interacțiune cooperativă și evaluare critică obiectivă a rezultatelor ce disting știința modernă de speculația incontrolabilă. Pentru inițiatorii acestei reorientări, nici îndrăzneala ideilor capabile să schimbe perspectiva noastră asupra lumii, nici monumentalitatea, verticalitatea construcției ideatice, atributele ei de coerență și simetrie considerate în sine, nu impun o plăsmuire a minții omenești drept contribuție în filozofie. Impresionante prin anvergura lor sau mai modeste, rezultatele cercetării filozofice urmează să fie valorizate la capătul confruntării lor cu standarde
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sine, nu poate exista polis. Dar fără polis, individualitatea ar Însemna altceva (p. 239). În argumentul acestei din urmă poziții, voi prezenta succint teza economistului O. Hirschman (2004) cu privire la originea intereselor. El explică (2004) originea conceptului de interes, prezentând construcția ideatică care a condus În cele din urmă la autonomia acestuia În științele sociale, În special În economie. Noțiunea de interes s-a definit progresiv și implicit În scrierile mai multor autori În secolele al XVII - lea și al XVIII - lea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
favorabile ale activităților În care oamenii sunt ghidați de interese cu calamitățile care apar atunci când oamenii Își dau frâu liber pasiunilor” (p. 51). Mult mai târziu, Weber consideră urmărirea sistematică a Îmbogățirii drept o componentă ascetică a eticii protestante. Traiectul ideatic prezentat de Hirschman se Încheie cu percepția contemporană a ambivalenței intereselor, Începând cu critica romantică a ordinii burgheze și continuând cu teoria marxistă a alienării care deopotrivă chestionează „inocența și blândețea” Înclinației de Înavuțire. Ideea că oamenii ce Își urmăresc
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
preferințele, pe acest principiu. Dispozițiile și utilitățile sunt astfel social instituite și supuse dinamicii sociale. Există deci În interiorul sau prin intermediul pieței un proces de instituire a semnificațiilor atașate unui produs sau altuia și care proces constă Într-o negociere simbolică (ideatică) Între actori; actorii acreditați În a emite opinii În anumite medii dispun, firește, de mai multă putere legitimă În acest proces. În acest sens, Alford și Friedland (1991) afirmă că instituțiile furnizează indivizilor motivații și simțul sinelui. De asemenea, Bourdieu
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acela despre Holocaustul în interpretare psihoistorică, „Apostrof”, 2000) reprezintă principala orientare de viitor a eseistului. Complexitatea ideii de Mitteleuropa, reveriile, fantasmele și psihozele generate de unitatea în diversitate a Europei versus globalismul american, ecumenismul și new-age-ismul ș.a. compun o țesătură ideatică de cea mai acută actualitate. SCRIERI: Grădina magistrului Thomas, București, 1995; Xenograme, Oradea, 1997; Visul lupului de stepă, Cluj-Napoca, 1999; De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul în literatură, Cluj-Napoca, 2001; Experiența externă, Iași, 2001; Opoziții constructive, Cluj-Napoca, 2002; Matei Călinescu, Brașov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
care ignoră paleta largă a griului atât de bogată în informații. Evident că este un fel de a judeca comod, facil, care nu presupune efort intelectual și care, evident, nu este productiv pentru comunicarea interumană fiind restrictiv în realizarea consensului ideatic ce asigură un dialog eficient. Înainte de a preveni ce să nu facem, această lucrare este concepută pentru a oferi instrumente și idei pozitive ce dau posibilitatea să comunicăm și, în egală măsură, să îi învățăm pe alții cum să-și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
despre gradul de aprovizionare cu materii prime și piese de schimb și apare evident faptul că acest lucru trebuie să ...". * Realitatea trunchiată reprezintă tendința de a se renunța la luarea în considerare a anumitor fapte sau de a manipula sprijinul ideatic, astfel încât realitatea să apară într-un anumit fel. Eludarea unor fapte care nu convin și scoaterea din context a citatelor fac parte din această categorie. * Întrebarea trunchiată (aluzivă) desemnează practica de a devia o interogație într-o afirmație neacoperită de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
unele fapte, dar și gradul de înțelegere a subtextului comunicării. De asemenea, când un comunicator nu își aduce aminte precis un fapt sau o idee de care are nevoie în vorbire sau scriere, atunci o expresie imprecisă va acoperi golul ideatic. În studiul realizat despre caracterul vag al comunicării, am folosit textele rezultate din interviurile și focus grupurile desfășurate cu participanții la cercetarea "Absorbția fondurilor comunitare de către România". Ea a fost făcută de Institutul Național pentru Studii de Opinie și Marketing
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
bun loc într-o sală de conferințe, nu se așează la ușă. Inexistența unui cadru comun de referință cu vorbitorul, care dă posibilitatea ascultătorului să înțeleagă vocabularul acestuia. Aici se mai poate adăuga organizarea internă deficitară a conținutului mesajului, interferențele ideatice, dar mai ales lipsa de atașament la înțelesul celor auzite. Atitudinea adecvată a celui care ascultă reprezintă factorul de cea mai mare importanță care intervine în ascultarea activă. Plictiseala, îngustimea minții, egocentrismul, prejudecățile și impacientarea pot contribui la o atitudine
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
la o ascultare de slabă calitate sunt: * dezinteresul față de cele auzite; * criticarea excesivă a vorbitorului; * atitudine argumentativă în exces; * interesul numai pentru fapte (constatări empirice) care blochează explicațiile raționale și judecățile valorice; * luarea de notițe voluminoase care frânează pătrunderea sensurilor ideatice; * ascultarea parțială și lipsa de efort intelectual din partea ascultătorului. Ascultarea activă cere un nivel optim al acuității auditive, un ambient fizic adecvat, un cadru comun de referință al părților și, poate lucrul cel mai important, o atitudine de "acceptare" care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
întâiul dintre ele, Capricii (1929), remarcat de Perpessicius și datorită faptului că îngemănează, original, „fantazia” de sorginte eminesciană cu eludarea ludică a morții, așa cum se va întâmpla și în Coarde vechi și noi (1936). Aptitudinea pentru jocul liric, lexical și ideatic i-a adus lui M. eticheta de poet bizar, grav și ludic în același timp. În Poezii antipoetice (1933), cu un titlu polemic inspirat de Adrian Maniu, se observă totuși un echilibru interior, asigurat de esențe foarte pământești și, iarăși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
imaginației materiale întreaga exuberanță a formelor. Grefa poate transmite imaginației formale bogăția și densitatea materiilor. Ea îl obligă pe sălbatic să înflorească și-i dăruiește florii materia. În afara oricărei metafore, este nevoie de unirea unei activități visătoare cu o activitate ideatică pentru a produce o operă poetică. Arta ține de o natură grefată". Pentru filosoful francez opera artistică a fost totdeauna sinonimă cu bucuriile nemijlocite ale uimirii. Irina Mavrodin, după o sumară trecere în revistă a potențialităților din opera filosofului, concluzionează
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
suferință morală, caracterizată prin depresie, lentoare, dispoziție astenică și meditativă, compensată prin reculegere și nostalgie; la cei cu stare de vâscozitate mintală, cu dificultăți de restructurare prin confuzii sau amnezie, la toți cei cu diverse nevroze: anxioasă, astenică, cardiacă, sexuală, ideatică, isterică, obsesivo-fobică, de coordonare, respiratorie, de frustrare, de eșec, de epuizare etc. trebuie să se pună cu precădere problema modalităților de apărare împotriva stresului cât și de profilaxie a sănătății acestor cazuri intervenindu-se împotriva rigorilor acestor factori nocivi. Este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
viclean și eroul înșelat. Scenariul biblic, urmărit în desfășurarea lui, acreditează plasarea actului de încălcare în poziția a șaptea, ca o rezultantă a momentelor anterioare. 18 Această procedură este utilizată atunci cînd se intenționează evidențierea unui plagiat, a unui furt ideatic, a unei minciuni asumate drept creație originală etc. 19 Analiza lui Propp este limitată la un corpus de 100 de basme rusești. O extinsă cercetare comparativă ar putea valida, probabil, "rezonanța structurală" dintre toate tipurile esențiale de basme ale lumii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Conceptual, socialismul poate fi abordat dintr-o triplă perspectivă: ca mișcare socială, ca tip de regim politic și ca ideologie. Vom avea în vedere, în această secțiune, aspectele ideologice ale socialismului, precum și diferitele curente care s-au manifestat în cadrul său ideatic. Așa cum arată Anton Carpinschi, "socialismul este reacția socială față de ordinea socială modernă, esențialmente polarizată, născută prin acumularea primitivă a capitalurilor. Din această perspectivă, dincolo de evoluțiile sale utopic premarxistă, revoluționar-marxistă, reformist-antimarxistă socialismul apare ca o expresie ideologică emancipatoare a mișcării muncitorești
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sensul unei mișcări sociale și ca regim politic. În sens ideologic, comunismul se constituie ca un curent în cadrul ideologiei socialiste, aspect pe care l-am tratat în momentul în care am prezentat, la începutul capitolului de față, coordonatele acestei construcții ideatice originate în modernitatea politică. Dacă avem în atenție mișcarea socială comunistă, este de neevitat ideea de revoluție, acel tip de acțiune socio-politică al cărei efect este instaurarea regimului totalitar comunist. Ca și fascismul sau nazismul, regimul politic de factură comunistă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
1938), ce dezvolta opinia izvodirii creației populare prin indivizi de talent, care au ajuns la un grad înalt de identificare cu etnosul. În viziunea lui I., geneză poeziei populare cunoaște trei momente esențiale: primar, semnalabil în etapa șlefuirii formale și ideatice a textului de către un creator anonim; secundar, reprezentat de faza receptării de către persoană sau persoanele din preajma creatorului; terțiar, în perioada circulației textului la nivelul colectivității, când acesta se cristalizează în forme supraindividuale. În poezia populară - afirmă cercetătorul - nu pot fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
al lumii, oamenii de îmbracă similar, vorbesc engleza, se raportează la legislația occidentală, preferă gastronomia europeană. Cu toate acestea, locuitorii lumii din secolul XXI sunt diferiți. Uneori sunt profund diferiți. Or, tocmai aceste diferențe profunde sunt date de acele constructe ideatice, subtile și permanente, numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român, de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice, senzoriale), ideatică (ce pleacă de la premiza că natura realității este spirituală, imaterială și se centrează pe valori ce pot fi întâlnite în diverse religii și filosofii spirituale) și cultura idealistă (care este intermediară între primele două și face tranziția între ele, și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
simplelor impresii (ne amintim că nici Leibniz nu se descurca prea bine cu les petites perceptions). Elimină erorile grave, scara unică de valori, dogmele și adevărurile definitive, inspirațiile efemere, inconsistente, bizare și, nu rareori, funeste. Orientează, selectează și proiectează construcții ideatice argumentate, inteligibile, organizate, sistematizate și deschise criticii și corectărilor. Prea se mizează mult, în cultura română actuală, doar pe inspirația de moment, pe intuiție, impresie și improvizația scrisă (sau pretins bine scrisă). în această fază intelectuală imediată, rigoarea raționalistă, abstractă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
operei de durată, ca să nu spunem și a sistemului, va rămâne veșnic minoră și iremediabil marginală. Insistența asupra acestei teme este necesară. Fiindcă dacă și o imagine și o intuiție se pot ridica la universalitate, doar traduse într-un limbaj ideatic, ele devin cu adevărat limpezi, clarificate, deci comunicabile și, într-o ultimă fază, transmisibile, efectiv universalizate. Am intrat într-o altă epocă istorică, în care astfel de probleme, aproape inexistente cu mai bine de o jumătate de secol în urmă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de tipologie metafizică a poporului român este o ipoteză de lucru originală. De altfel, romancierul s-a impus atenției comentatorilor și recenzenților săi din presa franceză de specialitate tocmai prin interpretarea originală a unor motive și teme ce valorificau fondul ideatic al folclorului românesc. La Fiancée du silence [Logodnica tăcerii] reia, bunăoară, pe un plan mereu productiv în mentalitatea noastră specifică, mitul mioritic, păstrând tonalitățile simbolic-poematice inițiale. Le Pauvre d’esprit [Săracul cu duhul] exploatează, într-o viziune alegorică modernă, parabola
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
cei "ce vor să aibă opinii" obținute prin asimilarea și transmiterea ulterioară a ideilor marilor gânditori și "intelectualii de contrabandă" care preiau opinii din gazete 84. Ultima categorie predomina ostentativ, înglobând pe cei fascinați de intelectualism care metamorfozau o stare ideatică în snobism. 3.3 Învățământul secundar teoretic din zona de nord a Moldovei După stabilirea principalelor coordonate ale învățământului secundar românesc interbelic, următorul pas va fi cel de a reconstitui rolul formator al școlii în evoluția intelectualului din provincie. Voi
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al doilea analizăm conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității. O construcție discursivă este o conexiune de semne sau entități lingvistice (cuvinte, propoziții, fraze), o conexiune mai mult sau mai puțin corectă și coezivă gramatical, mai mult sau mai puțin coerentă ideatic și consistentă logic. Coeziunea gramaticală este abordată ca o „conectivitate secvențială”, fiind legătura gramaticală dintre enunțuri, care asigură unitatea și continuitatea unei secvențe discursive. Coerența ca proprietate a construcțiilor discursive bine formate constituie relaționarea ideatică compatibilă între entitățile lingvistice ale
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]