15,885 matches
-
delicatețe în a pune în adevărata lumină acea "generație de imbecili", cum o numea Oscar Lemnaru în paginile ziarului Dreptatea, generație acuzată de a fi adus fascismul și războiul. În dezbaterea generalizată privind curățirea morală și separarea neghinei de secară, ideologia comunistă a găsit prilejul ideal de a pune în practică acel tip de "inginerie discursivă": să sugereze sindicalizarea și însușirea soluției sovietice, în general, drept pasul imediat următor operației de curățare a culturii române de elementele fasciste. Cu un nou
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
timp de câteva luni, presă critica la unison proletcultismul, depistând manifestări ale sale în toate ungherele, iar Uniunea Scriitorilor va organiza chiar o plenară în care erau "prelucrate" modalitățile de combatere a manifestărilor proletcultiste. Nu era pentru prima dată când ideologia comunistă punea între paranteze un conținut semantic. În definitiv, maniera de abordare a problemei literare era acum doar în aparență îmbunătățită, salvată de sociologismul vulgar al primilor ani postbelici. Astfel, se va vorbi de necesitatea de a evita schematismul, superficialitatea
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
G. Că-linescu, a cărui concepție despre personalitatea umană i se pare a pendula excesiv pe instinctualitate, partea morală, ideală, fiind considerată o simplă mască. Citatele oferite sunt grăitoare. Pornind de la proza criticului, lui S. Damian i se pare că "injoncțiunea ideologiei" a condus la maltratarea propriei organicități a unor prozatori, cei vizați în continuare fiind Sadoveanu, Camil Petrescu, Marin Preda. Acestuia din urmă i se dedică un pertinent eseu, ce contrapune forței începuturilor, naturaleții și dezinvolturii primei faze de creație, scrierile
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
de reclama cărților, de audiență, de răsfăț" (p. 320). Observații șfichiuitoare primește și C. Țoiu, pen-tru romanul Căderea în lume, unde dezgustul față de comunism este asociat figurii unei străine, o evreică, mod neîndemânatic și nefericit de a spune că ascensiunea ideologiei de tristă amintire nu a aparținut pământenilor. "Diabolizarea străinului" provine din venerarea unui canon arhaic, după care autohtonul ar deține neta superioritate. Dincolo de acest aspect episodic, S. Damian remarcă (iar același reproș îi este adus și lui Andrei Pleșu): Nu
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
mai pun niciun temei nici pe acest sistem. Și îi întorc spatele, întorc spatele oricărui sistem social, toate sunt întocmite rău, toate sunt făcute să te doboare, nu există instituție, nu există forță publică, nu există regulă colectivă, nu există ideologie care să te slujească cu adevărat". Un asemenea "moment negru" nu ascunde însă, în generalizarea-i patetică, urmărirea unei epicități a inadvertențelor, a conflictelor umane. Candoarea, să spunem așa, a rejecției în bloc face loc unui spirit critic care se
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
simplu, una democratică și opțională. Cum întoarcerea la proletcultismul anilor '50 nu mai era posibilă, din motive obiective, ca să le spunem așa, adică din pricina simplă că revoluțiile care au obosit pe cîmpul de luptă își pierd și virulența romantică a ideologiei, fenomenul Cîntarea României se regăsește și evoluează mai curînd în cadrele unor filosofii revanșarde și compensatorii, de tipul corectitudinii politice americane, adică într-un anumit climat disolutiv și crepuscular, iar acest fapt subminează autoritatea culturii înalte, dar nu reprezintă, totuși
Sculptura, de la natură la sens by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7112_a_8437]
-
agresivă." Recunosc că în prima clipă am izbucnit în râs: chiar așa, domnu' Platon, chiar așa?! V-o fi prieten dl Gottfried, dar cu adevărul stați prost de tot... Despre care Tismăneanu vorbiți? Despre apropiatul lui Corneliu Coposu și-al ideologiei sale nu tocmai de stânga? Despre cel pe care, recent, îl defineați drept un "guru al dreptei Ťpopulareť"? Despre neîmpăcatul adversar al ideologiilor extremiste? Despre subiectul atâtor atacuri ignare desfășurate tocmai în revistele lui Vadim Tudor? Sau despre intelectualul a
De ce suntem atât de ticăloși? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7330_a_8655]
-
cu adevărul stați prost de tot... Despre care Tismăneanu vorbiți? Despre apropiatul lui Corneliu Coposu și-al ideologiei sale nu tocmai de stânga? Despre cel pe care, recent, îl defineați drept un "guru al dreptei Ťpopulareť"? Despre neîmpăcatul adversar al ideologiilor extremiste? Despre subiectul atâtor atacuri ignare desfășurate tocmai în revistele lui Vadim Tudor? Sau despre intelectualul a cărui strălucire nu vă lasă să moțăiți pe prăfuitele bucoavne interbelice? Pe ce vă bazați când deschideți atât de larg baierele dezinformării? Ce
De ce suntem atât de ticăloși? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7330_a_8655]
-
Grete Tartler După 1989, viața în România a încetat să mai fie plictisitoare - inclusiv pentru poeți. Cenușiul s-a spulberat în curente și drumuri noi, s-au mărit distanțele față de ideologie și utopie, deziluziile n-au mai fost singurul humus, întrebările despre viitorul incert și neliniștitorul trecut s-au amestecat cu altele despre identitate. Nu toți poeții și-au pus întrebarea dacă își pot construi un loc în lumea atât de
Secvențe pentru violon d’encre by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7335_a_8660]
-
sfinte alte țării." Evenimentul anual din Varșovia este marcat, de obicei, de un minut de tăcere în memoria celor 200.000 de oameni care s-au răzvrătit împotriva naziștilor în 1944. De asemenea, concertul Madonnei a venit în contradicție cu ideologiile grupului religios prin atacarea credinței catolice. În concertele sale, artista folosește cruci arzând și poartă o coroană de spini. Madonna a mai fost ținta unor proteste și lunile trecute, iar partidul Frontul Național din Franța vrea să o dea în
Catolicii vor să interzică concertul Madonnei din Polonia by Cincu Catalin () [Corola-journal/Journalistic/73516_a_74841]
-
oamenii au pierdut firescul atingerii. Altfel spus, ei tratează atingerea celuilalt fie ca agresiune, fie ca indiscreție. E destul să aibă loc o atingere, ca să asistăm la declanșarea unei drame shakespeariene". "Cum priviți lumea?" - întreabă reporterul. "Cu indiferență? Cu o ideologie prestabilită? Cu pasiune? Cu optimism? Cu neîncredere?" În nici unul din felurile acestea", răspunde, surâzând, Tschinag. "O privesc mit Erhabenheit." Cuvîntul german e greu de tradus în nuanța lui ultimă. Erhabenheit desemnează măreția, prestigiul, sublimul. E vorba, așadar, de a privi
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
din valuri/ din șolduri/ din spume// Se leagănă/ la nesfârșit/ nimfomană") desăvârșesc medalionul critic realizat de Georgeta Adam, pentru exigenta revistă Litere. O societate perfectă Ne îndreptăm cu pași repezi spre o societate în care știința va fi sufocată de ideologie. Asta-i concluzia firească pe care o tragi aflînd conținutul nr. 328 din revista medicală Semper, pe care colegii de la Via}a medical| au avut bunăvoința s-o rezume în paginile numărul din 13 februarie. Rămîi siderat văzînd cum psihiatrii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
al operei lui Liviu Rebreanu, debutase în anii '50 cu scurte proze, mizând pe efectul comic. Abia trecuse de 20 de ani, dar i-a fost suficient să ia cunoștință de un articol al lui A. Jdanov, tartorul stalinist al ideologiei sovietice, care condamna satira, ca să se "lase păgubaș". Altele vor fi preocupările lui, cum se va vedea, conturate încă din adolescență și dezaprobate mereu cu asprime de tatăl său, negustor cerealist în mahalaua Oborului. Memorialistul, căci cartea lui Niculae Gheran
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
Pavel Șușară În cartea sa atît de neobișnuită, apărută la Postdam în 1931, Müller & Kiepenheuer Verlag, pe numele ei adevărat Kunstideologie - Stabilität und Aktivität im Kunstwerk, adică Ideologia artei - stabilitate și acțiune în creația artistică, în care stabilitatea și acțiunea au mai degrabă înțelesul de static și activ, Hans Mattis-Teutsch face o adevărată radiografie a universului artistic, a creativității ca act asumat, pornind de la enunțurile unei pedagogii elementare
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
și să amortizeze impactul, fac din textul, dar, mai ales, din subtextul cărții, aproape un vehicul al transcendenței, un cod definitiv al unei lumi revelate. Introducerea, de fapt o succesiune de patru propoziții, sintetizează glacial, aproape neomenesc, nu atît o ideologie, cît o atitudine în fața căreia se suspendă orice argument contrariu. Așadar: ,, Această carte prezintă bazele artei noi. Ea surprinde trecerea de la arta pasivă la cea activă. Forma artistică labilă se transformă în formă artistică stabilă. Arta Reprezentarea plastică a participării
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
omul particular, nu căutările sale în tridimensional, nu respirația cărnii sufocate sub propriile-i poveri pot fi găsite în reveriile artistice ale lui Mattis-Teutsch, în imaginarul său inepuizabil, ci abstracțiuni desăvîrșite, concepte imaculate al căror destin tainic este actul întrupării. Ideologia artei devine, astfel, un vast tratat despre epifanie. Noțiuni precum: verticală, orizontală, acțiune, repaos, înălțime, stabilitate, excentric, concentric, rotație, punct, centru, mișcare, linie etc., etc. ies abrupt din virtualitatea lingvistică, din convenția lor lexicală, și se preschimbă în imagini, în
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
și greu de reprezentat în cadrele unei imaginații de tip fabulatoriu, pictorul reface aici, prin Cuvînt și prin Linie, adică prin instrumentarul absolut al Creației celei dintîi, lumea, firea întreagă, mișcarea și umanitatea. În discursul său global, acest episod al Ideologiei artei nu este unul teologic, de tip doctrinar, unul care închide viața în corsetul dur al instituției, ci echivalentul în epură al istoriei Genezei. De la nașterea formei prin apariția unui punct, de la extensia lui în linie prin mecanismul tainic al
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
imagini și pînă la tentația ei irepresibilă de a se desprinde și de a se înălța și pînă la enunțurile de tip etico-metafizic sau mesianico-social, gen: Arta reprezintă epoca în formă vizibilă; ea transmite cultura vremurilor noastre sau Arta propagă ideologia epocii sau Dominanta culturii este întotdeauna de natură colectivă, sau Arta reprezintă spiritul colectiv în mod individualizat, sau Natura, o creație a naturii - opera de artă, o creație a vieții, sau Forma artistică a epocii noastre se înfățișează nudă, fără
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
angajează fără precauții o devoțiune de misionar, o conștiință de geometru, o mînă de meșteșugar și o enormă predispoziție ludică, aceea care motivează insațiabil nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis-Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai pe scurt, cu Realismul constructiv. Rămas în manuscris pînă astăzi, cel puțin
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
text a fost cercetat parțial de Mircea Deac în cartea sa Mattis Teutsch și realismul constructiv, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1985, carte în care se și publică vreo cîteva fragmente, și de Mihai Nadin care îl amintește în contextul discuției despre Ideologia artei, în prefața la varianta românească a acesteia, Editura Kriterion, București, 1975. Dictat în limba germană și redactat în aceeași limbă de către eleva și colaboratoarea sa, pictorița Irina Lukász, Realismul constructiv este finalizat, așa cum se înregistrează, cu o rigoare nemțească
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
este finalizat, așa cum se înregistrează, cu o rigoare nemțească și ea, într-o notă de la finele textului, în ziua de 18 decembrie 1959, adică în ultimul an al vieții artistului. Deși acest text se așază într-o continuitate perfectă cu Ideologia artei, cel puțin în ceea ce privește construcția lui, dinamica intelectuală și codul stilistic, el se detașează, totuși, de aceasta, prin natura observațiilor și prin finalitatea analizei. Dacă într-un sistem teoretic mai larg, Ideologia artei, cea care privește nașterea și rațiunea adîncă
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
text se așază într-o continuitate perfectă cu Ideologia artei, cel puțin în ceea ce privește construcția lui, dinamica intelectuală și codul stilistic, el se detașează, totuși, de aceasta, prin natura observațiilor și prin finalitatea analizei. Dacă într-un sistem teoretic mai larg, Ideologia artei, cea care privește nașterea și rațiunea adîncă a formei artistice, ar putea fi socotită secvența ontologică a gîndirii artistului, Realismul constructiv, prin orientarea sa netă către componenta morală a creației, către înțelegerea și explicarea existenței noastre individuale și colective
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
un amestec de siguranță și de precauție, pregătesc, de fapt, un amplu exercițiu al continuității în opera lui Mattis-Teutsch, așa cum și din punct de vedere teoretic se poate observa o continuitate perfectă cu spiritul și, uneori, chiar cu formulările din Ideologia artei. Iar cum spațiul cel mai fertil pentru acest experiment nu-l puteau constitui nici reveriile așezate la limita simbolismului cu spiritul jugendstilului de la începutul secolului, și nici exploziile turbionare, amestec de impulsivitate expresionistă și delicate efuziuni lirice, din anii
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
activiștii abili știind să dirijeze tot, inclusiv proiecte secrete, savantul care se joacă de-a Dumnezeu, producând fetuși-X, perfect programați să crească fără familie și identitate, să materializeze "omul nou", eliberat de legături afective, dominat doar de apartenența la o ideologie in-dusă de timpuriu. Secolul XX, în viziunea lui Cinghiz Aitmatov, rămâne până la sfârșit secolul maselor ce își arogă puterea: futurologul american este linșat public, iar "călugărul cosmic" înțelege că descoperirea lui și mesajul adresat omenirii este prematur pentru a fi
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
ce ar putea fi vorba? Autorul Zăpezilor de acum un veac (1996), dar și al Victoriei de la Oltina (1961) ar fi avut la sertar dinainte de 1990 respectiva lucrare, dar nu a putut-o publica la vremea respectivă, "pentru că nu corespundea ideologiei comuniste" (p. 128). Altminteri, Paul Anghel contestă Istoria lui Călinescu și înglobează folclorul în literatura cultă, propunând istoricilor literari taxonomii într-adevăr surprinzătoare, ca de exemplu "modelul static-gregar" (unde este încadrat cronicarul Neculce) ori "modelul expansionist-rebel" (unde este așezat Dimitrie
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]