2,838 matches
-
importantă a activităților liderilor, care întotdeauna au prezidat ori s-au adresat unor adunări publice (mai mici sau mai mari) sau au emis mesaje care puteau fi citite și transmise altor persoane. Comunicarea publică este mai puțin adecvată sau mai imperfectă decât comunicarea privată din patru motive: * maximizează incomprehensiunea, din moment ce nu se știe dacă "limbajul" folosit va fi înțeles de cei care primesc mesajul; astfel, nu se știe nici dacă va apărea efectul scontat. Această situație apare în special atunci când comunicantul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dat unor grupuri mari. Comunicarea publică s-a dezvoltat cu mult înaintea mass-mediei, deoarece politicienii au început să se ocupe de grupurile mari imediat ce viața politică a devenit un element de interes public. Dar comunicarea publică este totodată mai puțin imperfectă ca cea privată pentru că se poate extinde dincolo de grupurile specifice; prin urmare poate ajuta la înlăturarea facționalismului. Firește, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna; dimpotrivă, unii lideri pot folosi comunicarea publică tocmai pentru a promova facționalismul, de exemplu opiniile rasiste
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
publice nu par a fi diferite de constrângerile pe care forme anterioare de comunicare publică și toate formele de comunicare privată le-au impus la rândul lor asupra comunicării. Ele au impact mai ales asupra selectivității. Comunicarea publică este mai imperfectă decât comunicarea privată în toate aspectele, cu excepția faptului că poate ajuta la înlăturarea facționalismului și ajută liderii politici să-și sporească mod considerabil audiența. Liderii se concentrează pe aceste procese ale comunicării publice tocmai din acest motiv. Mass-media este așadar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Și în această privință, dezvoltarea socio-economică pare să afecteze ambele tipuri de comunicare. În comunicarea privată există mai multe obstacole, dar poate și o mai mare profunzime în societățile caracterizate de grupurile comunitare. Tiparele comunicării private existente sunt mai puțin imperfecte, dar atât în cadrul fiecărui grup cât și de la un grup la altul, comunicarea privată are o delimitare mai strictă. Deschiderea societății și dezvoltarea diverselor tipuri de grupuri (inclusiv partidele politice) coincide cu o scădere a "calității" comunicării private. Tabel 8
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
prin care are loc viața politică. Ea determină modul în care se dezvoltă relațiile în cadrul grupurilor și instituțiilor și între acestea. Domeniul comunicării politice depășește astfel cu mult analiza mass-mediei în sine. Comunicarea publică, asemeni altor forme de comunicare, este imperfectă în aceea că aria sa este limitată, există neînțelegeri și greșeli de transmitere și interpretare și nu este permanentă. Aceste imperfecțiuni oferă liderilor și nu numai lor unele mijloace de exercitare a influenței. Comunicarea politică este atât privată cât și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de-ajuns un studiu obiectiv al ființei noastre, care să ne ajute să înțelegem naivitatea copilărească a centrismului nostru. Pentru că - scrie un autor -, o analiză directă asupra ta însuți, îți arată că eu, aproapele meu, lumea întreagă, suntem o realitate imperfectă în toate sensurile. Peste tot limite exterioare; pretutindeni linii care se frâng dintr-odată. Gândirea nu este altceva decât conștientizarea acestor limite; voința nu este altceva decât experimentarea propriei neputințe; sentimentul nu este nimic altceva decât o teamă în fața abisurilor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ne completeze. Dar cel mai adesea trece sub tăcere el, dascălul, omul care ne formează de mici și de care depinde startul fiecăruia dintre noi în viață. Fiecare elev tânjește în momentele dificile după profesorul perfect. “ E clar că suntem imperfecți (ca să închei în asentimentul fragmentului de mai sus), dar imperfecțiunea, așa cum arăta atât de plastic Nichita Stănescu, e un termen sinonim cu originalitatea, lucru pe care îl ilustrează și revistele școlii noastre, care fac o mărturisire implicită prin simpla lor
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
mișcate, fremătânde în ritmul pulsației vibratorii, a conștiințelor trezite și înălțate. Ne aflam într-o mare de bucurie, depășisem toate pragurile psihologice. Suntem superficiali când judecăm această categorie de oameni doar prin prisma faptelor săvârșite împotriva societății, a acestei societăți imperfecte, guvernată de legi discutabile, de legi aplicate de oameni supuși greșelii. Din nefericire, aceste inerente greșeli ale legiuitorilor se răsfrâng tocmai asupra cetățenilor de rând, pionii anonimi ai lumii din care fac parte și căreia, de fapt, îi formează esența
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Any Stela reproșa dlui G.D.Rc. care, se pare, contestase în Observatorul sufletul și capacitatea femeii. În numărul imediat următor, în replică, G.D.Rc. răspundea Annei Stella și femeilor în general: „Femelele nu mă interesează. Eu caut femeia chiar așa imperfectă cum e. Și mai sunt convins că perfecțiunea emană numai de la Dumnezeire.” Apăreau și alte rubrici: Carnet cernăuțean, observatorul informează, inițiative bisericești, știri diverse, sport, teatru, cinematograful etc., la care mai semnau: D.C. Coteanu, Dem. Cernușcă, Mircea T. Călinescu, Dragoș
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ați face o carte mare de istoria religiilor, o asemenea carte încât, pe viitor, nimeni să nu poată vorbi despre zeii indo-iranieni fără să vă citeze? Nu vă ocupați de nimic și de nimeni, nu vă spuneți „va fi prea imperfectă” sau „nu vreau să mai fac istoria religiilor”. Căci atunci când cartea dvs. va fi apărut, veți vedea că va impune admirație chiar și celor mai arțăgoși! Căci, dragă domnule Wikander, cu Mah³bh³rata ați avut o intuiție genială, cu Cartea regilor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
un defect. Degetele mici de la picioare îi erau lipite, a zâmbit el, aproape să bufnească în plâns. — Ăsta era secretul ? se arată unul dezamăgit. — Ăsta era nu secretul, dragul meu, era punctul ei slab, prin care ea se credea normală, imperfectă, la fel ca toate celelalte și cu nimic mai specială. Degetele ei lipite pe care le ascundea cu măiestrie, dar pe care eu, atent la toate detaliile, i le-am văzut. De parcă aș fi privit direct în sufletul ei și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cristi îl mângâie încă o dată pe Grig, care rămăsese cu ochii închiși și cu un zâmbet pe față, de parcă ar fi fost cel mai fericit copil din lume. Era însă puțin mai alb și rece. Se stinsese visând la degetele imperfecte ale Domnișoarei Coincidență. — Ne-o cântați ? Vă rugăm... — Sigur, sigur, și Cristi pleacă de lângă Grig, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Jean și Marian încep cu instrumentele și imediat vin primele versuri, fredonate de toți. Iar într-un pat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
adică cu capacitatea cuiva de a procrea. Procreația, Însă, este o „valoare În sine”, este și nu este ceea ce numim valoare și, uneori, pentru a forța puțin lucrurile, putem zice că este o „falsă creație”; nu numai că „produce” ființe imperfecte, inapte de existență, dar nu rareori produce „fantome”, ființe care nu pot ajunge la existență! Sau care refuză existența! Sau diavoli, pur și simplu, care vor distruge existența, viul și orice tip de speranță umană, acel „diavol printre noi” care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
creștinilor) la un fel de bipolaritate sunnito-șiită, dar fără a tranșa între ele, și cerând Siriei aflate sub regim dictatorial să patroneze o societate democratică. În aceste condiții, ne putem oare aștepta la altceva decât la o gestionare lentă și imperfectă a disensiunilor (există totuși două sute de mii de funcționari publici în această țară) acolo unde fiecare are, ca națiune, propria sa comunitate? Poetului Khalil Gibran (sufletul Libanului, tot atât cât și cântăreața Fairouz) îi plăcea să spună: "Fie-vă milă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mitic conturează atmosfera rituală în care protagonistul suferă o schimbare, o înălțare a statutului său care îl face greu de identificat de către profani. Apariția lui este copleșitoare și supune observatorul la un efort de orientare răsplătit prin imaginea răsăritului. Timpul imperfect indicativ deschide aici poarta către gesturile atemporale, ce au o continuitate în sacru. În plus față de proveniența estică, tânărul ce trece printr-o mutație ontologică preia de la soare mersul plutit pe calul uranian: „Pusei mâna, mâna-n zare/ Dincotro soare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al metaforei negate în colinde și acest basm. Nu putem face abstracție de repartizarea timpurilor verbale din fragmentul de mai sus. Dacă perfectul simplu caracterizează intrarea în scenă a zmeului, tot ceea ce conturează armăsarul ține de valoarea durativă a timpului imperfect indicativ. Acțiunea zmeului este surprinzătoare, dar limitată, odată ivit, el poate fi învins de voinic. Interjecția prezentativă stă în sfera timpului prezent, instaurat prin capacitatea evocatoare a poveștii, și constituie poarta de intrare în mitic, în era din care vine
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Deși are acces la povestirea mitică, timpul sacru propriu-zis îi este impropriu eului epic, perspectiva lui auctorială se deschide totuși din istorie. Doar eroul poate pătrunde în mitic, glisând ușor, mai întâi prin reluarea acțiunii desfășurate, corectată prin folosirea timpului imperfect al nedeterminării exacte, și apoi prin redarea eliptică a asiduității cu care neofitul își urmează drumul: „azi vânătoare, mâni vânătoare...”. O altă trimitere temporală către profan subliniază, prin perfectul simplu al existenței infantile depășite, că ceea ce se desfășoară sub ochii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
casa ș-o mătura,/ Apă-n casă ș-aducea,/ Varga-n mână d-apuca,/ Pă vărguță ș-o lua/ Până-n câmpu cu flori dalbe./ Dac-acolo agiungea,/ Șegea gios șî hoginea,/ Flori alege, flori culege,/ Flori vânăce, mohorce” (Dobra). Timpul imperfect al relatării poetice și insistența pe gesturile aparent prozaice de dinaintea plecării pe câmpul cu flori, marcate de culoarea spectrală a trecerii (albul), construiesc clar un ceremonial mitic, care nu este cuprins în durată. Schimbarea perspectivei temporale, de la imperfectul durativ la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ci aproximarea rezonabilă, sugestivă prin expresie, a valorii. Nu o himeră, ci o ofertă care poate fi acceptată ori respinsă. Care se poate valida în timp ori poate cădea în derizoriu. Astfel privind lucrurile, voi fi săvârșit și eu, creatură imperfectă, "nedreptăți" fără voie. Suportați o întrebare "de terasă de la Uniunea Scriitorilor"? Și asta ar suna cam așa: De ce nu avem un premiu Nobel în literatura română? înseamnă, cu adevărat, premiul Nobel o probă de maturitate a unei literaturi? Mai avem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Flecarii sunt buni de gură, nu și de carte. * Legea bună e cea care dă rezultate. * Câinele bun trebuie să fie rău. * Chiar și dezlegată la ochi, justiția mai cântărește strâmb. * Nici o lege nu e perfectă, dar prea multe sunt imperfecte. * Echitate între avocați: eu îl apăr pe infractor, iar tu te faci că îi aperi pe păgubit, după care adunăm onorariile și le împărțim la doi. * Avocatul este un popă care ia și de pe viu și de pe mort. * Nu-ți
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
am descoperit în Mureșanu și Gemenii, mai ales în ultimul poem, forța imprecației romantice, blestemul ca discurs magic extins asupra întregului univers! Un Eminescu nebănuit, cu o imaginație colosală și un limbaj sensibil concretizat, iese din aceste poeme ample, demonstrative, imperfecte. Azi le citesc pe toate cu o stare de spirit pregătită de poezia modernă și postmodernă". Ediția actuală o reia pe cea în șase volume alcătuită de Perpessicius, cu comentariile acestuia și cu o retrospectivă a principalelor ediții critice de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
aer liber, dar fără să-și schimbe modul de viață. Așa că apar mereu acolo unde umbra e mai deasă. Și chiar așa, folosesc, ca și animalele, același mecanism de eliminare a energiei radiante a Soarelui, adică acel gen de fotosinteză imperfectă bazată nu pe clorofilă, ci pe melanine. În afară de animale, doar ciupercile mai conțin acești pigmenți, și Încă Într’o mai mare varietate de structură și culori. Ca o paranteză, aș spune că-i firesc: blocate În evoluție, spre deosebire de animale, ciupercile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și profitul privat, cu evitarea pe cât posibil a oricărui conflict. Este totuși greu de văzut o soluție pe termen lung la corupția înrădăcinată din multe țări mai puțin dezvoltate, care să nu includă liberalizarea economică. Chiar și crearea unei piețe imperfecte produce o perturbare a unui statu-quo corupt care, după o perioadă inițială de haos, are potențialul de a deschide o țară spre comerț mondial într-o manieră care să se dovedească în cele din urmă avantajoasă. De fapt, într-o
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
zile frumoase. Badea Gheorghe Ce-o să zică lumea? Tradiția, ca și Democrația, au multe părți bune dar din păcate și multe părți rele, pe care, din prudență, le voi spune de-acum încolo, ceva mai diplomatic, „părți slabe”. Aceste părți imperfecte din Democrație ca și din Tradiție, sunt folosite cu savoare și cu multă abilitate, de „băieții inteligenți”, care reușesc la toate nivelele și în toate domeniile, să transforme slăbiciunile acestora, în importante surse de profituri și avantaje personale materiale (și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
românului. Diminutivul, în general, spune foarte multe despre români. De unde folosirea asta abuzivă? De ce? De ce atâția Costică, Mitică? Oameni cu o identitate infantilizantă. Care au o relație specială cu lucrurile, o gingășie, o tandrețe anume, dar și un statut ontologic imperfect. Incomplet. Nu ai dreptul să fii pur și simplu Mihai. Doar Mihăiță. Mișu. Ca și cum ai exista și tu acolo, fără ca prezența ta să o pună în pericol pe a celorlalți. Nu ești deloc o amenințare. Doar un tolerat. Noica vorbea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]