2,320 matches
-
și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta și știința conducerii orașului stă astăzi inventarea democrației. Poate această povestire să incite cititorul român, prin analogie sau prin contrast, să se întrebe, așa cum nu a mai făcut-o până acum, asupra istoriei orașelor din țara sa ? Dacă ar face-o, aș fi fericit. Thierry Oblet 1 decembrie 2007 Introducere Orașul și democrația
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cooperative, societăți private, oficii municipale și departamentale. Cu toate acestea, investițiile private și publice în domeniul locuinței sociale au rămas slabe în prima jumătate a secolului XX. Notabilii Franței profunde, care alcătuiau consiliile de supraveghere ale Caselor de Economii, nu incitau câtuși de puțin ca banul public să fie plasat în construcția locuințelor ieftine. Cât despre capitalurile private, acestea preferau să investească în operațiuni mult mai rentabile și mai puțin riscante. Legăturile șubrede stabilite între societățile pentru locuințe ieftine au dus
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publice"185. Astfel, dispozițiile juridice, tehnice și financiare luate în materie de amenajare teritorială și planificare urbană au fost insuficiente pentru a face din politicile urbane ocazia unei veritabile dezbateri între stat și colectivitățile locale, susceptibile, prin mizele sale, să incite la participare civică. Controlul politic al dezvoltării urbane a fost dorit de o elită modernizatoare ca o oportunitate de a inventa metode de guvernământ capabile să insereze cunoașterea experților în decizia politică, și aceasta fără a contrazice principiile legitimității democratice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în privința viitorului, atunci aceste proceduri au fost, potrivit curentului modernist, o oportunitate de a se ajunge la o adevărată participare. "Mai rămâne scrie Olivier Guichard să facem oamenii să participe. Acesta este domeniul în care ar trebui căutate empiric soluții, incitând, nu constrângând. Restrângerea numărului celor din administrație, dezvoltarea mijloacelor financiare ale aglomerațiilor, promovarea elitelor locale și a tehnicienilor municipali, lupta împotriva speculanților funciari și imobiliari, acestea sunt condițiile unei politici urbane armonioase și eficiente"235. În cadrul acestei organizări administrative, în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rol. Este atunci vremea când puterea revine 288". Participarea apărea tot mai mult ca o amăgire. Sub lupa sociologilor, se constatase că animația urbană prin asociații se reducea în fapt la control și supraveghere în "cartierele populare", nu căuta să incite participarea populației. Așa cum remarcau Jean-Pierre Augustin și François Dubet: "Implantarea cvasiexclusivă a dotărilor și animației doar în cartierele "populare" făcea să transpară funcția de control a acestora 289". Această concentrare asupra puterii, potrivit clubului lui Jacques Delors, "Schimb și proiecte
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Discret însă, înainte de anunțarea oficială, aleșii mai bine înfipți în rețelele economice ajungeau să schimbe, să amâne sau chiar să respingă decizii economice dureroase pentru întreprinderile de pe teritoriul orașelor lor, chiar dacă în acest fel își încălcau convingerile liberale. Criza a incitat multe municipalități să încalce normele clasice ale intervenției lor310. Françoise Gerbaux și Pierre Muller subliniau: "Comunele multiplicau susținerea întreprinderilor prin vânzarea sau închirierea terenurilor și clădirilor, prin punerea la dispoziție a unor locuri și localuri libere, prin scutirea de taxe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Noile unelte ale planificării încadrează acum "proiectul urban". Schemele coerenței teritoriale (SCOT) înlocuiesc vechile "scheme directoare". Documente strategice de bază pentru programări 346, ele federează acum diferitele planuri sau programe locale de habitat (PLH). Scopul lor este acela de a incita comunele să nu lase câmp liber promotorilor privați, vânzătorilor de loturi sau case individuale. De vreme ce se înscriu în demersuri intercomunale și, dacă e posibil, ale aglomerațiilor urbane, comunele trebuie să exercite o putere de decizie în materie de urbanism. Se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru totalitatea problemelor majore sau minore pentru care sunt răspunzători. În ochii opiniei publice și ai electoratului, aleșii sunt cei responsabili și judecați global: asta merge, asta nu merge, prețul plătit este mare, sau nu. Un asemenea mod de sancționare incită aleșii să caute răspunsuri globale. Grupurile pot avansa, drept argument, dimensiunea lor multisectorială și capacitatea de integrare a tuturor componentelor într-o operațiune complexă"435. Astfel, de la descentralizare, Franța este martora unei creșteri continue a rolului câtorva specialiști în amenajări
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sistem marcat de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă complicitate între prefect și notabili 492. Finalitatea acestor proiecte moderniste de reformă a colectivităților locale evidenția cu precădere căutarea scalelor pertinente susceptibile mai curând să înlocuiască acțiunea statului, decât să incite la emergența unor veritabile contraputeri locale. Prizonieri ai unui cadru prea îngust pentru ambițiile lor, primarii marilor orașe au încercat, cu dificultate, încă din anii 1970, să joace un rol federator în cadrul aglomerației lor. Astăzi, în prelungirea unei "interco-munalități a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu larghețe tineretului turbulent, clasele mijlocii periurbane manifestă prin votul extremist "un refuz global și multiform al scenei politice și al mizelor pe care aceasta le propune cetățenilor"521, și în general neliniștile privind locul ei în societate. Metropolizarea orașelor incită și mai mult mișcarea de democratizare a moravurilor și aspirația către moduri de viață ce traduc sporirea libertății individuale, care depășesc dramatic condițiile materiale necesare realizării lor. Atingem aici una dintre principalele dificultăți ale guvernării în democrațiile moderne. Consecință derivată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care să se substituie tacticilor birocratice obișnuite de obstrucționare și împotmolire reciprocă. Relațiile cu caracter mai pregnant politic dintre oraș și stat ar putea să dea forță și formă cererilor sociale, să se deschidă conflictelor sociale ancorate în realitate, să incite cetățenii să se comporte mai mult ca actori decât ca asistați. Cu alte cuvinte, ca inventarea procedurilor politice să fie la înălțimea democratizării moravurilor. Abrevieri ADIL Agence Départementale d'Information sur le Logement (Agenția Departamentală de Informare privind Locuința) ADRI
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se creeze locuri de muncă în interiorul sau în proximitatea cartierelor în dificultate, să se (re)dinamizeze economia locală, să se acționeze asupra comportamentelor populației neinformate, asupra tinerilor, pentru a-i învăța coduri și meserii cerute pe piața muncii (au fost incitați să depună proiecte, au fost încurajați cei care creau slujbe). 2 Baudrillard, J. ș.a., Citoyenneté et urbanité, Editions Esprit, Paris, 1991; Blanc M., Mormont M., L'invention de la démocratie locale, vie quotidienne et démocratie, Paris, L'Harmattan, 1994; Chevalier G.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
europene, în special Franța, unii participând chiar la războaiele napoleoniene. Deși cultivați, „ei au sfârșit prin a cunoaște tot, cu excepția esențialului: realitățile vieții rusești, necesitățile istorice ce modelaseră structura socială și politică a Imperiului”(Grunwald, 1946, 52). În aceste condiții, incitați sub influența curentului romantic să pornească în căutarea elementelor definitorii ale caracterului național, tinerii ruși se găseau în incapacitatea de a o face: „Clasele instruite, obișnuite să privească obiceiurile țării numai prin prisma civilizației străine, au confundat instituțiile naționale cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
din istoria Franței. Toate popoarele sunt vanitoase, nu putem tăgădui asta, dar francezii sunt mai mult decât celelalte; iar cusurul acesta este atât de înrădăcinat în ei, încât devine, dacă nu o calitate, în orice caz un mobil care îi incită să producă și să acționeze, să scânteieze mai ales; de unde spiritul, parada de inteligență, patima de a-l întrece pe celălalt cu orice preț, de a avea fără greș ultimul cuvânt. Dar dacă vanitatea ascute facultățile, te ferește de locul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pe Marat scriitor mediocru, logician incoerent, incredul în morală, ambițios și dușman al oricărui talent; dar nu-l credeam în stare să violeze toate principiile, toate legile, mergând până la a-i calomnia pe oamenii cei mai ono rabili, până la a incita la masacru și la jaf. Mă opresc aici și închei cu acest gând: orice rău mi-ar fi făcut Marat, îl iert; dar n-o să-l iert niciodată că a corupt morala po porului și că i-a stârnit gustul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Și mai spun ceva ce mă îngrozește: "Noi vă apărăm interesele când vă torturăm". Întrebat la un interviu (1966) dacă se simte în competiție cu alți scriitori, Pinter a dat răspunsul generos al unui întemeietor de curent: Scrisul bun mă incită, face ca viața să merite să fie trăită. Nu mă gândesc niciodată la competiție. Pe de altă parte, profund revoltat și protestatar convins ("Știu că sunt o mare pacoste..." zice el însuși, poate exagerând un pic, cum zic englezii, "wishful
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să înece proza în lirism. Ești eminamente liric, dar în cu totul alt mod. Te-ai întors la bucuria de a povesti și te încântă nararea. Mânuiești povestirea cu scopul evident de a-l nedumeri pe lector, de a-l incita să descopere lectura activă. Între lirism și narațiune, care ți-e mai pe plac? Îți complici voit povestirea, ori e spontan și inevitabil procesul? GS. Cel mai important lucru e istoria, narațiunea, dar mă bucură dacă se simte în proza
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
media. Prin intermediul acestor interpretări secundare se construiesc reprezentările care îi orientează pe alegători în campanie. Paralel cu efectul de încadrare, efectul de priming descrie procesul de influențare pornind de la criteriile întrebuințate de media. Insistența asupra unor probleme, teme sau mize incită audiența la evaluarea candidaților din perspectiva capacității acestora de a le soluționa. Cum condițiile sociale fluctuează în permanență, este dificilă propunerea unei explicații exhaustive a votului. Într-o analiză deja clasică în comunicarea politică, doi politologi italieni, Arturo Parisi și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Lista e mai lungă. Nu trebuie uitate posibilele paralelisme și comparații între romanizarea Galiei și a Daciei, între instituțiile religioase medievale din Vest și Est etc. În totalitate, un tratat de istorie vie, cu informație vastă și variată, menită să incite la regîndirea unei problematici ce nu este doar a Franței, ci și a unei Europe bimilenare. GHEORGHE DRĂGAN Prefață Așa cum explică Jean Carpentier și François Lebrun, cartea pe care am onoarea să o prezint s-a născut dintr-o constatare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
spectacolul public ne sugerează o manifestare de tip apofatic a transcendenței, nu-l putem considera oare un suport destul de potrivit sau măcar un îndemn pentru a ne reaminti o rafinată temă spirituală, despre care vorbesc tradițiile în convergență? Nu ne incită el să descoperim latențele de paradox pe care le cuprinde propria noastră existență? Dacă le-am interpreta pe acestea în sens spiritual, existența curentă ar putea căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
du routard". Cuvîntul "routard", după Grand Larousse de la Langue française, este un cuvînt recent (apărut prin 1970), aparținînd unui nivel de limbă "familiar" și care desemnează "un tînăr care pleacă la întîmplare", care "bate drumurile". Un asemenea nume de produs incită la producerea unor texte care să etaleze semnele unei enunțări "tinere" și nomade, deci lipsite de pedantism. Dar constrîngerea impusă de numele de categorie, "ghid", impune în același timp respectarea contractului generic, prin elaborarea unor texte informative. De aici, un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu groază de ghettoul medieval și prigoanele din timpul faimosului inchizitor Torquemada, marxismul popularizând în mase concepția materialismului istoric, aveau tot interesul să-și dea mâna împotriva creștinismului, să capete de partea lor pe scriitori, pe filosofi și pe savanți, incitându-i și încurajându-i în atitudini ateiste și să creeze falsa dogmă a unei științe atotputernice, capabilă să explice totul și să înlocuiască religia. în realitate, știința numai printr-o interpretare arbitrară și falsă a faptelor observate și a fenomenelor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
apofatică se situează în orizontul experienței creatoare de unitate, precum taina comuniunii euharistice. Ca metodă, apofaza indică atitudinea adecvată a oricărui teolog: omul nu teoretizează, ci se schimbă 2. Dacă pentru Occident, lumea este reală, iar Dumnezeu ipotetic, fapt ce incită la căutarea argumentelor în favoarea existenței Sale, pentru Răsărit, lumea este cea care prezintă o existență îndoielnică, singurul argument al realității ei este existența auto-evidentă a lui Dumnezeu. Filosofia evidenței se identifică cu cea a Revelației. Evidența reprezintă modelul adevăratei cunoașteri
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pentru că are o anumită valoare estetică vizuală. În al doilea rând, joacă rolul unui tease (informație menită să suscite interesul telespectatorilor cu privire la ceea ce urmează în jurnal). Îl anunți pe telespectator cu privire la ce urmează să vadă la televizor pentru a-l incita și a-l face să rămână cu tine. Nu în ultimul rând, turul de locații demonstrează că televiziunea acoperă un anumit subiect din cât mai multe perspective, ceea ce legitimează parțial politica editorială a postului. Valoarea unui act jurnalistic crește odată cu
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
stradă nu au niciun fel de limite, de îngrădiri. Se simt liberi să spună și să facă ce vor. De aici apar probleme pentru reporter, întrucât oamenii pot începe să folosească diferite injurii. Pot înjura în direct la televizor, pot incita la violență, pot face gesturi obscene. Adică, pot face toate acele lucruri pe care nu ți-ai dori niciodată să le transmiți la televizor. Din nefericire, aceste manifestări nu pot fi prevăzute, și în niciun caz controlate. Poți doar să
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]