5,387 matches
-
pentru politicile pentru romi este de presupus a fi scăzut, dacă judecăm după distanța socială care îi desparte pe romi de majoritate. Aducerea problemei segregării romilor în educație în dezbaterea publică ar putea mobiliza societatea civilă în susținerea măsurilor de incluziune în educație. Beneficiile aduse de succesul unor politici eficiente de desegregare depășesc cadrul educației și se manifestă pentru societate ca un întreg într-un plus de coeziune și solidaritate socială, ca premisă esențială a dezvoltării sociale. Bibliografie selectivă Bernstein, B.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de măsurare a dezvoltării sociale în România sunt abordate într-o secțiune specială, cele mai proeminente direcții fiind considerate cele de cercetare a calității vieții și de estimare a sărăciei, iar ca ilustrare sunt discutate succint sistemele de indicatori de incluziune socială la nivel european, național și județean și este pusă în discuție relevanța lor pentru dezvoltare. În final, sunt amintite câteva dintre riscurile, dilemele și limitele sistemelor de indicatori. Abordarea dezvoltării sociale în dezbaterile internaționale recente În textele oficiale ale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o creștere economică sustenabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune și cu o coeziune socială mai ridicată. Ca sintagme cu un înțeles apropiat de dezvoltarea socială, în documentele Uniunii Europene sunt utilizate conceptele de coeziune socială și incluziune socială. Proiectarea politicilor UE și ale statelor membre în cadrul acestei structuri este realizată prin planuri naționale de dezvoltare și prin planuri de acțiune pentru promovarea incluziunii sociale. În România un prim plan antisărăcie a fost elaborat în 2002. Cele mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dezvoltarea socială, în documentele Uniunii Europene sunt utilizate conceptele de coeziune socială și incluziune socială. Proiectarea politicilor UE și ale statelor membre în cadrul acestei structuri este realizată prin planuri naționale de dezvoltare și prin planuri de acțiune pentru promovarea incluziunii sociale. În România un prim plan antisărăcie a fost elaborat în 2002. Cele mai importante reuniuni care au precizat cadrul de acțiune comun în domeniul social sunt, în afară de întâlnirea de la Lisabona, reuniunile de la Nisa, Stockholm, Gothenburg și Barcelona (pentru relevanța
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România un prim plan antisărăcie a fost elaborat în 2002. Cele mai importante reuniuni care au precizat cadrul de acțiune comun în domeniul social sunt, în afară de întâlnirea de la Lisabona, reuniunile de la Nisa, Stockholm, Gothenburg și Barcelona (pentru relevanța strategiei de incluziune socială a UE pentru ideea de dezvoltare socială, vezi evoluția preocupărilor sociale pe parcursul reuniunilor Consiliului European - de la Porte, 2002). Dezvoltarea durabilă, concept care s-a afirmat după mediatizarea sa în 1987 în raportul Viitorul nostru comun (Brundtland), a influențat, în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe aceștia le valorizează. Pentru sistemele de indicatori de referință în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Obiectivele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
baza hărților de sărăcie și deprivare comunitară (Raulings et al., 2004). Urmărirea unui nivel cât mai ridicat de dezagregare teritorială a datelor constituie un obiectiv important în statistica socială atât a Uniunii Europene, cât și a Organizației Națiunilor Unite: indicatorii incluziunii sociale, principalul instrument statistic de măsurare a nivelului de sărăcie și excluziune la nivelul țărilor Uniunii Europene, cuprind în setul comun un indicator de „coeziune regională”, iar pentru setul indicatorilor terțiari (cei specifici național) se recomandă înregistrarea disparităților intranaționale existente
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
literatura de specialitate românească, măsurarea dezvoltării sociale a urmat în special două direcții de cercetare, una privind calitatea vieții și alta centrată pe sărăcie/deprivare și probleme sociale, la care se adaugă în ultimii ani o nouă perspectivă, cea a incluziunii sociale. Încă din anii ’80 au existat preocupări pentru elaborarea unei scheme globale de diagnoză a calității vieții (cercetările coordonate de Cătălin Zamfir - Indicatori și surse de variație a calității vieții, 1984), dezvoltate după 1990, prin studiile Institutului de Cercetare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un program intensiv de estimare a veniturilor și consumului populației. O primă variantă a metodologiei de măsurare a sărăciei utilizate în prezent în România a fost elaborată de Banca Mondială, îmbunătățită cu participarea Comisiei guvernamentale Antisărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale, INS, și asumată apoi la nivel guvernamental, unde evoluția fenomenului este monitorizată anual. Harta sărăciei (Pop et al., 2004), cea mai recentă contribuție în domeniu, analizează distribuția sărăciei gospodăriilor la nivel de localitate (combinând datele recensământului din 2002 cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contribuție în domeniu, analizează distribuția sărăciei gospodăriilor la nivel de localitate (combinând datele recensământului din 2002 cu cele de anchetă) și completează analiza cu indicatori de excluziune socială și cu o actualizare a indicelui dezvoltării comunitare. Studiu de caz - măsurarea incluziunii sociale la nivel european și în România Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. Uniunea Europeană utilizează un set de indicatori de incluziune socială structurat pe mai multe niveluri, având
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și completează analiza cu indicatori de excluziune socială și cu o actualizare a indicelui dezvoltării comunitare. Studiu de caz - măsurarea incluziunii sociale la nivel european și în România Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. Uniunea Europeană utilizează un set de indicatori de incluziune socială structurat pe mai multe niveluri, având un set comun de indicatori pentru țările membre (de nivel primar și secundar), propus într-o variantă extinsă de studiul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indicelui dezvoltării comunitare. Studiu de caz - măsurarea incluziunii sociale la nivel european și în România Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. Uniunea Europeană utilizează un set de indicatori de incluziune socială structurat pe mai multe niveluri, având un set comun de indicatori pentru țările membre (de nivel primar și secundar), propus într-o variantă extinsă de studiul lui Atkinson și al colaboratorilor săi (2002) și adoptat de Comisia Europeană într-
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indicatori de nivel terțiar selectați de statele membre). Începând cu 2001 este utilizat, de asemenea, un set de indicatori structurali, cu domeniile: context economic, ocupare, cercetare și inovație, reformă economică, coeziune socială și mediu. Prin comparație, sistemul de indicatori de incluziune este mai relevant pentru dezvoltarea socială, dimensiunea socială fiind acoperită în mică măsură de indicatorii structurali. În România a fost elaborat un sistem național de indicatori de incluziune socială (Briciu, Grigoraș, 2004) și unul județean (Apostol et al., 2004). Tabelul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reformă economică, coeziune socială și mediu. Prin comparație, sistemul de indicatori de incluziune este mai relevant pentru dezvoltarea socială, dimensiunea socială fiind acoperită în mică măsură de indicatorii structurali. În România a fost elaborat un sistem național de indicatori de incluziune socială (Briciu, Grigoraș, 2004) și unul județean (Apostol et al., 2004). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Dimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii sociali UE Dimensiune Indicatori structurali privind domeniul social Indicatori de incluziune socială propuși de grupul Atkinson Indicatori de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elaborat un sistem național de indicatori de incluziune socială (Briciu, Grigoraș, 2004) și unul județean (Apostol et al., 2004). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Dimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii sociali UE Dimensiune Indicatori structurali privind domeniul social Indicatori de incluziune socială propuși de grupul Atkinson Indicatori de incluziune socială Laeken Ocupare Inegalitate salarială, ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstnici), șomaj (BIM, scurtă și lungă durată, variație regională), populație în gospodării fără persoane ocupate Caracteristici măsurate Ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială (Briciu, Grigoraș, 2004) și unul județean (Apostol et al., 2004). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Dimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii sociali UE Dimensiune Indicatori structurali privind domeniul social Indicatori de incluziune socială propuși de grupul Atkinson Indicatori de incluziune socială Laeken Ocupare Inegalitate salarială, ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstnici), șomaj (BIM, scurtă și lungă durată, variație regională), populație în gospodării fără persoane ocupate Caracteristici măsurate Ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstă activă economic, nivel scăzut de retribuire, săraci
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca rea sau foarte rea Locuire Lipsa dotărilor, probleme de calitate a locuinței, supraaglomerare, întârzieri în plata întreținerii sau a ipotecii Sursa: Eurostat; Atkinson et al., 2002. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Dimensiuni, subdimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii de incluziune socială specifici pentru România Dimensiune Subdimensiune Indicatori de incluziune la nivel național Set 3 suplimentar seturilor 1 și 2 UE (Laeken) Indicatori de incluziune socială la nivel județean Resurse Sărăcie și inegalitate - în funcție de cheltuielile de consum ale populației Sărăcie și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de calitate a locuinței, supraaglomerare, întârzieri în plata întreținerii sau a ipotecii Sursa: Eurostat; Atkinson et al., 2002. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Dimensiuni, subdimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii de incluziune socială specifici pentru România Dimensiune Subdimensiune Indicatori de incluziune la nivel național Set 3 suplimentar seturilor 1 și 2 UE (Laeken) Indicatori de incluziune socială la nivel județean Resurse Sărăcie și inegalitate - în funcție de cheltuielile de consum ale populației Sărăcie și sărăcie severă (prag „absolut”), distanța medie a săracilor față de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
et al., 2002. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Dimensiuni, subdimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii de incluziune socială specifici pentru România Dimensiune Subdimensiune Indicatori de incluziune la nivel național Set 3 suplimentar seturilor 1 și 2 UE (Laeken) Indicatori de incluziune socială la nivel județean Resurse Sărăcie și inegalitate - în funcție de cheltuielile de consum ale populației Sărăcie și sărăcie severă (prag „absolut”), distanța medie a săracilor față de pragul sărăciei și cel al sărăciei severe, ponderea consumului alimentar și ponderea consumului de servicii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
persoane cu handicap integrate pe piața muncii, clădiri, drumuri și mijloace de transport cu accesibilități Sursa: Briciu, Grigoraș (2004); Apostol et al. (2004). Comparația între indicatorii la nivel european, național și județean ilustrează câteva idei importante: setul de indicatori de incluziune nu oferă o imagine globală a societății pe toate dimensiunile (economică, socială, de mediu etc.), ci acoperă în special dimensiunea socială; seturile de indicatori de incluziune specifici la nivel național și județean propun dimensiuni suplimentare față de setul la nivel european
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivel european, național și județean ilustrează câteva idei importante: setul de indicatori de incluziune nu oferă o imagine globală a societății pe toate dimensiunile (economică, socială, de mediu etc.), ci acoperă în special dimensiunea socială; seturile de indicatori de incluziune specifici la nivel național și județean propun dimensiuni suplimentare față de setul la nivel european; în timp ce dimensiunile ocupării și resurselor (sărăciei și inegalității) sunt suprareprezentate la nivel european, la nivel național există un echilibru mai ridicat între dimensiuni; numărul de indicatori
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivelul adoptării unor principii și drepturi general umane. Spre exemplu, este neclară relația dintre concepția explicită cu privire la dezvoltarea socială promovată de Sistemul ONU sau Banca Mondială și concepția europeană cu privire la Europa socială sau modelul social european, perspectiva coeziunii și incluziunii sociale, cu implicații asupa conceptului de dezvoltare socială. Pentru unele sisteme de indicatori, este de remarcat orientarea excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze, preocuparea fiind doar de a colecta datele disponibile. Spre exemplu, sistemul de indicatori de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale, cu implicații asupa conceptului de dezvoltare socială. Pentru unele sisteme de indicatori, este de remarcat orientarea excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze, preocuparea fiind doar de a colecta datele disponibile. Spre exemplu, sistemul de indicatori de incluziune socială este elaborat fără a oferi o definiție a excluziunii sociale. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. Orientarea instrumentalistă este criticată de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre cele existente fiind subsumate altor paradigme - calitatea vieții, capital social sau uman, direcții conexe de cercetare -, și nu dezvoltării sociale propriu-zise. Bibliografie Apostol, Mirela; Arpinte, Daniel; Pescaru, Daniela; Pâslaru, Emil; Popescu, Raluca; Tompea, Anca, 2004, Sistem de indicatori de incluziune socială la nivel județean, CASPIS. Atkinson, Tony; Cantillon, Bea; Marlier, Eric; Nolan, Brian, 2002, Social Indicators: The EU and Social Inclusion, Oxford University Press, Oxford. Bădescu, Ilie; Baltasiu, Radu; Dungaciu, Dan, 1996, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bigman
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Blakemore, Michael, 2005a, „Indicators of Development”, în Tim Forsyth (coord.), Encyclopedia of International Development, Routledge, Londra. Blakemore, Michael, 2005b, „Measuring development” în Tim Forsyth (coord.), Encyclopedia of International Development, Routledge, Londra. Briciu, Cosmin; Grigoraș, Vlad, 2004, Sistem de monitorizare a incluziunii sociale la nivel național, CASPIS. Brown, Marilyn, 1980, „Do Central Cities and Suburbs Have Similar Dimensions of Need?”, Professional Geographer, nr. 32 (4), pp. 400-411. Chirca, Constantin; Teșliuc, Emil (coord.), 1999, From Rural Poverty to Rural Development, World Bank, National
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]