19,622 matches
-
de învățământ pe arii curriculare, precizarea disciplinelor obligatorii din cadrul acestora și a numărului minim și maxim de ore care le poate fi afectat, stabilirea unui număr minim și maxim de ore pentru disciplinele opționale (fără a fi nominalizateă, cât și indicarea numărului minim și maxim de ore pe săptămână pentru fiecare clasă, obligă învățătorul să elaboreze pentru clasa sa o schemă orară proprie care poate fi deosebită, în comparație cu orice clasă paralelă, prin numărul de ore afectat disciplinelor obligatorii, prin numărul de
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
bune, toate cele trei cărți, acestea completându-se reciproc. Pentru a începe studiul citirii rapide, avem nevoie de un creion cu care să completăm fișele de evaluare, dar pe care îl putem folosi de asemenea și ca pointer, dispozitiv de indicare cu care să urmărim cuvintele de pe rânduri. Avem nevoie de un cronometru și aici putem folosi telefonul mobil care are și funcția de cronometru sau temporizator ce ne va permite să stabilim un interval de timp în care să citim
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2917]
-
cărei model este prevăzut În anexa nr. 11 la prezentele norme; b) numărul de autovehicule necesar pentru efectuarea curselor de pe traseul solicitat, pentru fiecare dintre operatorii de transport rutier menționați În cerere; c) traseul și graficul de circulație propuse, cu indicarea punctelor de Îmbarcare/debarcare a persoanelor; d) schița traseului, cu indicarea punctelor de trecere a frontierelor; e) schemă de conducere care să permită controlul respectării perioadelor de conducere și de odihnă ale conducătorilor auto; f) contractul Încheiat cu un partener
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
b) numărul de autovehicule necesar pentru efectuarea curselor de pe traseul solicitat, pentru fiecare dintre operatorii de transport rutier menționați În cerere; c) traseul și graficul de circulație propuse, cu indicarea punctelor de Îmbarcare/debarcare a persoanelor; d) schița traseului, cu indicarea punctelor de trecere a frontierelor; e) schemă de conducere care să permită controlul respectării perioadelor de conducere și de odihnă ale conducătorilor auto; f) contractul Încheiat cu un partener străin din statul unde se află cel) lalt capăt al traseului
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
interval de 30 de zile; d) la Încetarea activității operatorului de transport rutier; e) la retragerea licenței de transport. ART. 87 (1) Operatorul de transport rutier are următoarele obligații: a) să utilizeze pe timpul executării transportului rutier placă de traseu, cu indicarea executantului, a traseului și a tipului de transport; b) să asigure gratuit readucerea persoanelor transportate la punctul de plecare În cazul În care cal) toria nu se poate realiza până la destinație din vina operatorului de transport rutier; c) să preia
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
cărei model este prevăzut În anexa nr. 11 la prezentele norme; b) numărul de autovehicule necesare pentru efectuarea curselor de pe traseul solicitat, pentru fiecare dintre operatorii de transport rutier menționați În cerere; c) traseul și graficul de circulație propus, cu indicarea punctelor de Îmbarcare/debarcare a persoanelor; d) avizele, pentru punctele de Îmbarcare/debarcare, eliberate de deținătorii acestora; e) schița traseului, cu indicarea punctelor de trecere a frontierelor; f) schemă de conducere care să permită controlul respectării perioadelor de conducere și
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
pentru fiecare dintre operatorii de transport rutier menționați În cerere; c) traseul și graficul de circulație propus, cu indicarea punctelor de Îmbarcare/debarcare a persoanelor; d) avizele, pentru punctele de Îmbarcare/debarcare, eliberate de deținătorii acestora; e) schița traseului, cu indicarea punctelor de trecere a frontierelor; f) schemă de conducere care să permită controlul respectării perioadelor de conducere și de odihnă ale conducătorilor auto; g) contractul original, Încheiat cu beneficiarul transportului, În limba română, sau copia tradusă și legalizata, precum și În
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
de transport rutier, În copie; g) certificatul de competență profesională al conducătorului auto, valabil pentru tipul de transport efectuat. ART. 98 (1) Operatorul de transport rutier are următoarele obligații: a) să utilizeze pe timpul executării transportului rutier placă de traseu, cu indicarea executantului, a traseului și a tipului de transport; b) să asigure instruirea conducătorilor auto privind obligațiile ce revin acestora; c) să asigure gratuit readucerea persoanelor transportate la punctul de plecare În cazul În care cal) toria nu se poate realiza
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
mod obligatoriu: dată și locul unde este Încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului În care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor Împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului În care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor Împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, În situația În care faptă a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării În termen de 48 de ore a jumătate din minimul
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
contravenționale cu indicarea datei, orei și locului În care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor Împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, În situația În care faptă a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării În termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, Dacă acesta prevede o asemenea posibilitate
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
rutier al mărfurilor periculoase, precum și acordarea și recunoașterea certificatelor de pregătire profesională ale acestora; d) stabilirea, Împreună cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative și, după caz, cu autoritățile administrației publice locale, a drumurilor interzise accesului vehiculelor care transportă mărfuri periculoase, cu indicarea rutelor ocolitoare sau alternative și a modului de semnalizare a lor; e) controlul În transportul rutier de marfuri periculoase; f) cercetarea, după caz, Împreună cu celelalte autorități ale administrației publice centrale care au atribuții potrivit legii, a evenimentelor produse la Încărcarea
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
intervenția operativă În caz de eveniment sau de iminentă a producerii unui eveniment În timpul transportului rutier al mărfurilor periculoase; b) stabilirea, Împreună cu Ministerul Transporturilor și, după caz, cu autoritățile administrației publice locale, a drumurilor interzise accesului transportului de marfuri periculoase, cu indicarea rutelor ocolitoare sau alternative și a modului de semnalizare a lor; c) elaborarea, Împreună cu autoritățile publice locale, a planurilor de alarmare și intervenție În caz de poluare accidental) a mediului În timpul transportului mărfurilor periculoase; d) cercetarea, după caz, Împreună cu celelalte
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
respectării de către unitățile și structurile din subordine sau coordonare, a normelor prevăzute la art. 1 alin. (4); VI. autoritățile administrației publice locale: a) stabilirea, Împreună cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative, a drumurilor interzise accesului vehiculelor care transportă mărfuri periculoase, cu indicarea rutelor ocolitoare sau alternative și a modului de semnalizare a lor, pentru drumurile publice din administrare; b) elaborarea unor programe locale de alarmare și intervenție În cazul evenimentelor survenite În timpul transportului de marfuri periculoase; c) stabilirea locurilor unde Încărcarea, descărcarea
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
Încărcăturii; 11. nerespectarea prevederilor referitoare la Încărcarea În comun a coletelor; 12. nerespectarea gradului de umplere a cisternelor sau a ambalajelor; 13. nerespectarea dispozițiilor de limitare a cantităților transportate cu o unitate de transport; 14. transportul de marfuri periculoase fără indicarea prezenței acestora prin documente, prin marcare și etichetare a coletelor sau prin placardare și marcare a vehiculului; 15. transportul fără placardarea și marcarea vehiculului; 16. absența informațiilor referitoare la substanță transportată, permițând determinarea unei contravenții de categoria I de risc
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
cu un supraambalaj care nu este Închis corespunzător; 10. etichetarea, marcarea sau placardarea necorespunzătoare; 11. lipsa instrucțiunilor scrise În conformitate cu A.D.R. sau existența unor instrucțiuni scrise care nu sunt aplicabile mărfurilor transportate; 12. supravegherea sau parcarea necorespunzătoare a vehiculului; 13. indicarea pe ambalaje, colete sau mijloace de transport a unor pericole inexistente; 14. utilizarea de personal neinstruit pentru efectuarea operațiunilor de manipulare, Încărcare sau descărcare a mărfurilor periculoase; 15. neefectuarea, efectuarea necorespunzătoare sau cu personal neinstruit a operațiunilor de curățare, spălare
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
pun în evidență aspectele care formează obiective ale educației în cadrul unei lecții), în esențializara fenomenului (schematizarea fenomenului, de exemplu pe o coală de hârtie, pe un dispozitiv, pe o folie de retroproiector), prescrierea căilor de acces către obiectul cunoașterii (deci, indicarea metodologiei de lucru) etc. - Medii de instruire care pot fi realizate intenționat pentru învățământ (ex.: săli de clasă, ferme școlare, lotul școlar, laboratoare de specialitate, ateliere școlare, poligoane școlare, etc.). a) Clasificarea mijloacelor de învățământ Mijloace de învățământ produse intenționat
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de performanță pretinse; - pe temeiul căror criterii se poate ajunge la concluzia că produsul este satisfăcător. Concret operaț ionalizarea obiectivelor unei lecții impune (N. Cerchez, 2001): 1. precizarea subiectului respectiv (elevul) 2. denumirea comportamentului printr-un verb activ relevant 3. indicarea performanței la care să ajungă comportamentul 4. descrierea condițiilor în care trebuie să se împlinească comportamentul la nivelul performanței admise 5. stabilirea criteriilor de relevanță. Dacă luăm un exemplu din tehnica producerii de furaje, o lecție cu subiectul “ Analiza fitocenozei
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
nivelulinițial de pregătire, motivații, etc). Reperele de reușită pot fi aspecte calitative sau cantitative care să reflecte măsura în care comportamentul dorit a fost însușit de elev(cum ar fi consemnarea în caiet a unor date, aspecte, desenarea unei schițe, indicarea prin viu grai, demonstrarea etc). B. Resursele didactice se analizează luând în considerare obiectivele operaționale formulate și anume se urmărește atingerea lor. Considerăm resursele didactice : tipul lecției, mijloacele de învățământ, materialul didactic, mijloace tehnice, metodele didactice, formele de organizare a
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
acestor banalități este extrem de greu de obținut și extrem de importantă.“15 Aceste rânduri ne amintesc de observații din „Cuvântul înainte“ al Tractatus-ului, de observația că problemele filozofice sunt rezultatul neînțelegerii logice a limbajului nostru, ca și de aceea că prin indicarea sursei lor și prin înlăturarea acestor probleme nu s-a realizat mare lucru. Există însă elemente noi. Când vorbește aici de banalități, Wittgenstein are în vedere identificarea contextelor și practicilor care oferă sens expresiilor limbajului. Recunoașterea și prevenirea nonsensurilor filozofice
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
există loc pentru o asemenea temă. Atenția ne este îndreptată acum spre uriașa varietate a limbajelor, corelate cu varietatea formelor de viață, a activităților și instituțiilor comunităților omenești. Întrebarea de ce le numim pe toate acestea „limbaje“ nu primește răspuns prin indicarea uneia sau a mai multor trăsături comune tuturor, ci prin scoaterea în evidență a unor asemănări sau apropieri parțiale, care devin vizibile prin găsirea sau imaginarea verigilor de legătură. „Limbajul“ este un concept cu contururi tot atât de vagi ca bunăoară conceptul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lui Waismann.73 Acestea sunt genul de răspunsuri pe care Wittgenstein le va numi mai târziu „dogmatice“. Nu despre toate se va pronunța însă în acest fel. Ray Monk menționează o reflecție a sa despre principiul determinării semnificației enunțurilor prin indicarea metodei verificării lor, reflecție prilejuită de o discuție la Clubul de științe morale din Cambridge: „Mai de mult, obișnuiam să spun că pentru a clarifica cum trebuie să fie folosită o propoziție trebuie să ne întrebăm: «Cum voi verifica o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ne apare clar dacă analizăm modul cum ne reprezentăm o relație ca cea dintre intenții și acțiuni. Suntem înclinați să credem că un anumit proces mintal premerge și pregătește acțiunea. Procesul trebuie să se producă pentru ca acțiunea să aibă loc. Indicarea procesului ar reprezenta explicația acțiunii. Este ceea ce Wittgenstein denunță drept o „simplificare falsă“34. Spunând aceasta, el nu neagă că anumite procese mintale constituie antecedente ale acțiunilor noastre. „Simplificarea“ intervine atunci când ne închipuim că, de exemplu, este suficient să înțelegem
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lui fit signe de s'asseoir (...) Mme Dambreuse leș recevait tous avec grace" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.160]. Codul de politețe parizian se bazează, din punct de vedere lingvistic, pe utilizarea prenumelor, a enunțurilor impersonale 360 (pentru a evita indicarea subiectului nedorit), a formelor necategorice ale actelor de vorbire, pe întrebuințarea frecvență a modurilor condițional, imperativ și conjunctiv. Ezitarea, așteptarea și reticența sunt modalități pentru a ocoli un verdict negativ categoric [Hoffet, 1953, p.30-31]. Acolo unde anglo-saxonii insistă să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
concluzie. Ne aflăm în fața unui caz tipic de diversiune narativă. Un criminal autentic (hotărît să-și jefuiască stăpînul, dar prins în plin proces de camuflare temporară a crimei) joacă o carte riscantă și, totuși, absolut necesară: proclamarea nebuniei, nu prin indicare directă, ci prin sugerarea ei. Teza monologului său este "nu sînt nebun" doar în aparență, întrucît antiteza acestei afirmații rămîne intenția ultimă, subtilă, a demersului. Faptul pare confirmat și de către prezența unui misterios interlocutor, imposibil de substituit cititorului virtual. În
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]