4,930 matches
-
cam straniu ca Germania să aibă a releva cestiunea aceasta abia după patrusprezece ani de domnie ai principelui Carol. Dar, straniu sau nu, realitatea e că pîn-acuma situația politică a României a fost tratată în foile germane c-o relativă indiferență și prin urmare adeseori fără o cunoștință suficientă a lucrurilor. Interesul răsărit ca din senin de câteva ori pentru unele obiecte de senzație, smulse din contextul lor, precum a fost acela al afacerilor drumului de fier Stroussberg de ex., au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și psihologice - interpretarea de tip „lanțul slă biciunilor” ce constă în a arunca vina pe alții - de ex., pe cadrele didactice din gimnaziu, acestea pe învățători și educatori, iar aceștia din urmă pe lipsa de preocupare a familiei; atitudinea de indiferență, atitudinea „academică” privind „complexitatea” deosebită a fenomenului, atitudinea „activă” care permit soluționarea peste noapte a problemei prin „tehnici active de învățare în clasă”, etcă, nu putem totuși, să nu observă m că autorii menționați simplifică oarecum problema, oferindu-ne soluția
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sau factorii externi care dinamizează activitatea de învățare. - Motive stimulatorii - inhibitive: motive stimulatorii: lauda, încurajarea, aprecierea obiectivă, relații socio- afective tonice, respectul opiniei, organizarea logică și sistematică a informațiilor; motive inhibitive: situații contradictorii, teama de notă, blamul, pedeapsa, aprecierea subiectivă, indiferența, monotonia. - Motive adaptative - dezadaptative: caracterul lor polar este dat de: finalitățile formative ale procesului de învățământ, tipul și structura metodologiei educaționale, gradul de insatisfacție pe care-l provoacă în personalitatea elevului un anumit tip de relații educative. - Motivația înaltă, medie
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
început [beginning]. Întîmplarea care inițiază procesul de schimbare într-o INTRIGĂ sau ACȚIUNE. Această întîmplare nu urmează cu orice chip altor întîmplări, dar e urmată neapărat de ele. Cercetătorii NARAȚIUNII afirmă că începutul, care corespunde trecerii de la repaus, omogenitate și indiferență la iritare, eterogenitate și diferență împinge narațiunea înainte și deschide un anumit număr de posibilități, citirea (procesarea) unei narațiuni fiind, între altele lucruri, o întrebare despre ce se va realiza, sau nu se va realiza. ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks 1984
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modal (cf. "Ion era bolnav" și "Ion nu știa că-i bolnav"). Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modale dintr-o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul ar constitui o povestire atomică axiologică. Vezi și POVESTIRE COMPUSĂ, MODALITATE, POVESTIRE MOLECULARĂ. povestire complexă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
facă precizarea că Franța nu era interesată în chestiunea despăgubirilor bănești la întocmirea păcii, dar era interesată ca autoritatea Rusiei să nu se întindă „sub o formă oarecare asupra principatelor Moldova și Valahia”, după cum nu-și îngăduia să privească cu indiferență stabilirea nelimitată a rușilor la Marea Neagră, într-o insulă din arhipelag și aservirea Poloniei. Este vorba, deci, de liniile politice directoare ale Franței, pe care ea nu le putea impune decât prin intermediul aliatului austriac, ceea ce nu i-a reușit decât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în interior de contradicții ireductibile, cu finanțele zdruncinate, slăbit de eșecurile grave în relațiile internaționale și de războaiele pierdute, iar pe de altă parte, ea n-a putut fi îndeplinită din cauza opoziției puterilor rivale în Principate, Franța mai ales, din cauza indiferenței, suspiciunii și a opoziției prusiene față de proiectele de constituire a Mitteleuropei, din cauza concurenței prusiene în afacerile economice din Principate și îndeosebi din cauza împotrivirii energice a românilor, care vedeau în Austria principalul obstacol în calea făuririi unității naționale. Karl von Bruck
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al culturii 42. Amoralitatea este "punctul "0" al moralității, iar amoral este, prin excelență, copilul în fază preeducațională"43. Ea definește necunoașterea normelor morale, faza critică de cristalizare a convingerilor. În cazul adulților, este amoral individul care stă pe poziția indiferenței. Pozitivismul este o concepție filosofică cu reale implicații amorale, el cercetând faptele pure, fără niciun fel de semnificație valorică 44. Amoralul parazitează pe sistemul moral, pentru că nu poate exista societate fără reguli morale și el nu poate trăi în afara societății
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
etc.; diferențierea imaginilor artistice prin înscrierea în mulțimi reprezentate prin simboluri imagistice precum ,,ochi" pentru imagini vizuale, ,,ureche" pentru imagini auditive, ,,picioare care aleargă" pentru imagini motrice etc.; ,,reprezentarea" stărilor de spirit prin figuri cu mimici expresive redând bucuria, tristețea, indiferența, dezamăgirea, entuziasmul etc.; marcarea gradării întâmplărilor prin asocierea planșelor reprezentând anumite episodice cu semne de punctuație sugestive: semnul între-bării când se trezește curiozitatea ascultătorului poveștii, care se întreabă ce se va întâmpla, semnul exclamării când emoția are cea mai mare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
precum și călâia superioritate cu care au fost întâmpinate aceste scrieri de popularizare a unui minunat gen muzical, de către comunitatea specialiștilor români. Dar să nu credem că aceste incursiuni valoroase în istoriografia muzicală ale domnului Alexandru Emanoil au fost privite cu indiferență doar de ei, cei care erau, prin natura menirii lor, obligați să se declare onorați să îl susțină! Prin atitudinea manifestată față de un act cultural important și în gestionarea minunățiilor artei aflate în patrimoniul lor național, forurile culturale ce reprezinta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să fenteze, Marchiza încearcă sal convingă să abandoneze rolul de rege relevăndu-i intenția ei că în caz contrar îl va lua de soț pe Contele Ivrea. (Și mostri a chi l'adora...Și, scordar saprò l'infido). Derutata de aparenta indiferență a lui Belfiore, Marchiza ajunge să-i promită Contelui Ivrea că îl va lua de soț cu condiția ca el să o dezlege de promisiune, daca Cavalerul Belfiore se va înfățișa la timp. În replică Belfiore declară că trebuie să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
moartea nu poate fi departe. Act III. Tabloul 1. Piața Sân Marco. Piața Sân Marco este plină de oameni în costume de sărbătoare. O regata este pe punctul de a avea loc. Loredano și Barbarigo sosesc să urmărească mulțimea fericită, indiferență la soarta familiei Foscari și a Dogelui. Loredano da semnalul pentru începerea întrecerii, dar deodată trompetele sună și mulțimea îngrozită se îndepărtează. O galera intra în port pentru a-l duce pe Jacopo în Cretă. Înainte de a se îmbarca, Jacopo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
-o pe Gilda și iese pentru ca să o reîntâlnească (Possente amor mi chiama). În acest moment își face intrarea Rigoletto. El știe că fiica lui trebuie să se afle undeva în palat și caută indicii în acest sens. Afișând o atitudine indiferență el pune întrebări din a caror răspunsuri el speră să-și poată da seama unde se află Gilda. Când apare pajul Ducesei aducând un mesaj pentru Duce, curtenii se grăbesc să-l îndepărteze spunându-i că Ducele nu poate fi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
influențeze pe tatăl lui, Filip, în a-i acorda funcția de Reprezentant al Coroanei în Flandra. El îi declară că nu poate vedea în ea pe mama lui vitregă, ci numai pe iubita lui. Oricum, Elisabeta îl tratează cu o indiferență rece, ceea ce îl aduce pe Carlo la disperare. El pleacă în grabă. Tocmai sosește Filip care este furios că o găsește pe Elisabeta singură, fără doamnele sale de companie. El o acuza pe Contesă de Aremberg de a-si fi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
piesă foarte bună, cu elemente de fantastic și umor... Regulamentul de bloc Actor, poet, dramaturg, absolvent al facultății de filosof ie, înzestrat cu lirism și sarcasm, tandru și ironic, gentilom și boem, cabotin și grav, dînd impresia de egoism și indiferență exact atunci cînd este mai generos și solidar, visînd mereu la propria-i autenticitate, Constantin Popa nu și-a publicat decît versurile care puteau fi publicate și nu și-a văzut jucată decît una din piesele de rezistență; "Calul verde
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
idealistul își pierde la un moment dat forța de a spera. Interogațiile lui (despre adevărul și minciuna în care trăim, despre legitimitatea prezenței printre noi a strigoilor din trecutul nefast, și încă, și încă) se izbesc de un zid de indiferență, visele lui, luat de unii în răspăr, par celor încuiați și celor neîncrezători simple aiurări. Într-o lume anapoda varianta neserioasă a absurdului el, integrul, ajunge să fie socotit un bezmetic. Încît, vine vremea cînd dezesperatul Octav, îngrețoșat de vicleimul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
că decantările care urmează sunt mai valoroase decât gesticulațiile consumate aievea. Nu ceea ce se spune fățiș, ci consecințele unei Întrevederi contează (fiindcă te pune pe gânduri, te răscolește, te schimbă etc.). O bună Întâlnire te afectează puțin, te scoate din indiferență, poate declanșa și o anumită criză, o schimbare chiar de profunzime. Detașarea de concretețea celui cu care te-ai Întâlnit, de circumstanțele de tot felul, te poate face să vezi mai clar lucrurile, și că distanța (temporală și spațială) te
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a sufletului nostru, ci pentru că ne-am cumpărat o anumită haină sau am petrecut-o mai știu eu În ce locație exotică. Se prea poate ca nu toți să reușim să ne apropiem de sărbătoare prin „substanța” ei religioasă (din indiferență, din ignoranță, din necredință, din rea-credință), dar ocultarea acestui aspect conduce la o depreciere a sărbătorii Înseși, la o sărăcire sau pervertire subiectivă, prin atitudini strict formaliste, consumiste și materialiste. Sărbătoarea creștină Își are un duh al ei, de care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
îndreptate împotriva reformării vieții economice și sociale, a permis tragerea unor concluzii privind orientarea și viitorul Iranului. În perioadă de acalmie, un asemenea drum nu presupunea riscuri prea mari. Calmul caracteriza atmosfera orașului. Vizitatorii străini erau priviți cu curiozitate sau indiferența caracteristică locuitorilor. Dar în apropierea moscheii centrale se recomanda ca persoanele de sex feminin să-și acopere capul și, eventual, corpul cu o basma sau un fular mai mare, să nu irite nu atât femeile, ci mai ales bărbații, susținătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
iar Hrușciov, debarcat peste doi. Ambii în împrejurări legate implicit sau explicit de problema rachetelor. ONU și-a văzut de treaba ei cu sârg în toate subiectele pe care cei doi mari nu le găseau controversate, a urmărit cu relativă indiferență cazurile în care competiția celor doi era deschisă pentru cucerirea de poziții în lumea a treia și a fost temporar vocală în situațiiie în care fiecare dintre ei făcea ordine în propria sferă, conform regulilor tacite ale balanței. Aceasta a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
publicațiilor românești. Din acest motiv efectul este dezastruos asupra coagulării comunității științifice. Este un efect detectabil al însingurării sociologilor români. Ai impresia că nu există o comunitate a sociologilor români, ci noi părem a fi apendici marginali ai comunităților occidentale. Indiferența față de publicațiile interne are mai multe cauze. O cauză este, indiscutabil, calitatea scăzută a multor lucrări. Cred însă că un factor explicativ al indiferenței reciproce, mult mai important decât calitatea scăzută, este neîncrederea de principiu în publicistica românească. Explicația acestei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
există o comunitate a sociologilor români, ci noi părem a fi apendici marginali ai comunităților occidentale. Indiferența față de publicațiile interne are mai multe cauze. O cauză este, indiscutabil, calitatea scăzută a multor lucrări. Cred însă că un factor explicativ al indiferenței reciproce, mult mai important decât calitatea scăzută, este neîncrederea de principiu în publicistica românească. Explicația acestei neîncrederi stă în profesionalismul scăzut. Profesionalismul scăzut generează nesiguranță. Iar nesiguranța generează investirea cu supraautoritate a publicisticii occidentale. O carte sau un studiu occidentale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copiii în călătoriile de pe glob chiar înainte ca aceștia să aibă permisiunea de a trece strada.” - Josuha Meyrowitz „Banalizarea violenței a devenit un fapt izbitor și amenințător. Lumea noastră nu este mai violentă decât cea de odinioară, dar amuzamentul și indiferența cu care lumea contemplă propriile violențe și modul în care sunt imaginate violențe tot mai multe și mai monstruoase grație imaginilor de cinema și de televiziune este fără precedent.” - Jean Daniel. Banalizarea violenței este răul absolut. În programele TV, violența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de violentare a atenției și minții umane. Ca urmare, efectele violenței televizuale sunt mai complexe decât ne spune teoria „mimetismului” sau a „învățării”: violența depersonalizează, dezechilibrează și desensibilizează (se ajunge în masă la o stare denumită ca fiind „crima de indiferență”, ca rezultat al banalizării mediatice a violenței). Falsele mesaje pe care le transmit filmele violente Violența este omniprezentă: auzind vestea că tatăl unei prietene a murit, o fetiță întreabă: „cine l-a omorât?”. Întrebare evident indusă de privitul la televizor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]