3,661 matches
-
ameliorarea relațiilor interpersonale intrafamiliale. Opiniile actuale reflectă un punct de vedere mai sofisticat asupra tranzacțiilor complexe dintre părinți și copii ce se interinfluiențează reciproc și secvențial începând de la naștere. Este astăzi recunoscut faptul că încă de la naștere copii au o individualitate fundamentată biologic, care are un puternic impact asupra tipului de comportament parental indus de către copil precum și în determinarea impactului variațiilor de comportament parental asupra copilului în diverse stadii de dezvoltare. Modelul acesta tranzacțional este unul sofisticat și complex și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
basarabeană - Mihai Cimpoi, Eugen Lungu, Andrei Țurcanu - tot ei manifestându-se și ca prefațatori -, a început să le comenteze cărțile, găsind afinități formative și de opțiune estetică la mulți dintre ei. S-a văzut atunci că acești tineri singuratici, bibliomani, individualități creatoare fiecare în felul ei, fără un program comun sau manifest literar declarat, au și multe lucruri care-i apropie: aceleași lecturi, aceleași modele literare, aceleași frustrări - un complex mai special pentru limba română, pe care au însușit-o perfect
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Moartea nu vine ca o ispășire, ci ca o eliberare. Actul sinuciderii sancționează totodată transcendența absolută a societății. Acolo unde societatea se afirmă În detrimentul individului, acolo unde individul resimte În același timp această afirmare ca mai veridică decât aceea a individualității sale, atunci refuzul și eroarea morții se estompează, se lasă Învinse 10. Prin astfel de afirmații ne Întoarcem la concepția tradiționalist-burgheză asupra societății. Potrivit acesteia, individul are un loc al său bine stabilit, el fiind o piesă cu un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pună ordine În vagul senzațiilor pe care și le reprezintă doar cu aproximație, iar experiența aceasta - o experiență limită, În multe aspecte ale ei - e o căutare disperată a certitudinilor. Inutila dublare a realității? O conotație majoră a intimului este individualitatea, unicitatea și irepetabilitatea ființei care scrie. Jurnalul sugerează cu discreție și cu o abia discernabilă forță hotărârea de a circumscrie universul difuz al unei existențe pe care scriitorul o poate cunoaște Într-un singur fel: prin investigare sistematică. Nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
unanimitate autoportretului? Explicația nu e prea complicată. Autoportretul e, bineînțeles, consecința orgoliului persoanei Întâi de a-și construi propriul univers de determinații. Eul, centru și periferie a unei Întregi lumi a experienței individului, creează În mod spontan un spațiu al individualității și al mărturisirii. Persoana Întâi e, În fond, un simbol al universului, locul În care Începe și sfârșește ceea ce omul nu poate cunoaște. Prin urmare, un discurs centrat tocmai asupra persoanei Întâi este un discurs asupra universului Întreg. El legitimează
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
state care, altminteri, nu s-au remarcat printr-o opoziție anticomunistă de durată: România și Albania. Aparentul exil comun al țărilor est-europene și devalorizarea postfactum a relațiilor dintre ele nu este doar un simptom de victimizare sau de reinventare a individualității fiecăruia. Să ne reamintim că, în partea răsăriteană a Europei, identitățile naționale se definesc, de regulă, de o manieră conflictuală, tradusă prin neîncetate dispute teritoriale 120. Nici propaganda făcută "frăției socialiste" nu a putut depăși acest impediment, care a revenit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
obiectul unei alte cărți, poate întitulată Destrămarea Margueritei Yourcenar, analizând adulația veșnică a adepților ei pe de o parte și criticile din partea multor universitare feministe și critici homosexuali, pe de alta. Cu toate acestea, Yourcenar a reușit să-și păstreze individualitatea și să se asigure că va face parte din istorie. În ciuda sfatului de a se modela într-un chip sau altul în viață și literatură, ea a refuzat constant și a rămas ea însăși până la sfârșit. Ca și Hadrian, voia
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
acțiunea sa de repunere în valoare a umanismului clasic. Cum era de așteptat, referințele cele mai vizibile au fost, în acest sens, Memoriile lui Hadrian și Piatra filozofală. În primul roman, M. Gramatopol nota reperele stoice ale concepțiilor despre formarea individualității, despre libertate și despre practicile religioase, în timp ce Al. Mușina observa cum filozofia puterii se convertește în căutare de sine. În al doilea roman, după N. Balotă, condiția lui Zenon o anticipează pe cea a savantului modern, pasionat de exactitate deci
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
o păstra chiar contextele ideologice (e cazul postmodernismului). În fața lui, parodia însăși, deși operează prin anumiți indici care ne permit catalogarea sa drept un gen de sine stătător, tinde să-și piardă, în secolul XXI și din pricina prea complexelor hibridări, individualitatea. Secțiunea introductivă a lucrării, "Parodie romanescă vs. roman parodic?", explică preferința noastră pentru anumite moduri de înțelegere a parodiei și ne motivează opțiunea pentru praxisul romanului. Cele trei capitole care urmează ("Parodia literară în Antichitate. Evoluția formelor epice și apariția
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-i certifica evoluția ca gen care-și reclamă specificitatea și își asigură deopotrivă delimitările, condițiile necesare și suficiente pentru a le face concurență celorlalte? Ne-am simți oare mai îndreptățiți s-o catalogăm drept o accentuată formă de afirmare a individualității creatoare, cu accente pronunțat polemice, o delimitare critică față de un model, o "imitație răzbunătoare", cum o numea Ulrich Weisstein 10? O putem reduce la stadiul de "joc inocent al unor aristocrați ai spiritului" sau ar fi mai indicat să o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
înțelese de Bahtin drept o "parodie la viața obișnuită, necarnavalescă". Această mentalitate, scrie el, a făcut posibile parodiile antice și medievale, iar nu ranchiuna personală a unor autori împotriva celorlalți, aspect rezervat modernității poate și fiindcă acela e momentul afirmării individualităților orgolioase. Diferențele nu se opresc însă aici; de la imitarea cu sens modificat a vieții reale, operele parodice la care face referire Bahtin ajung la instituirea unui nou tip de limbaj, care-și conține propriul cod. În parodia antică, dominante sunt
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
grave, serioase, din sfera dogmatismului religios și a dominantelor de putere. Această mentalitate, scrie el, a făcut posibile parodiile antice și medievale, iar nu ranchiuna personală a unor autori împotriva celorlalți, aspect rezervat modernității fiindcă acela va fi momentul afirmării individualităților orgolioase. Diferențele nu se opresc însă aici; de la imitarea cu sens modificat a vieții reale, operele parodice la care face referire Bahtin ajung la instituirea unui nou tip de limbaj, care-și conține propriul cod. Dacă în parodia antică dominante
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să ia în calcul revenirea, cât privește procedeele și strategiile narative, la "literaritatea literaturii". Aceasta și din pricină că parodia a fost, de la origini și până în Renaștere, cu rare excepții, considerată un produs literar parazit, vulgar și vulgarizant, căruia i-ar lipsi individualitatea, originalitatea și geniul creatorului autentic. Revenirea ei în forță din primele decenii ale secolului XX și până în prezent se datorează în principal conjuncturii favorabile inițiate de cercurile de teorie literară și poetică, dar și recurenței subiectelor de sorginte livrescă la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
rusă de primul ei scriitor clasic, A.S. Pușkin, și dezvoltat atât de ingenios de romanul lermontovian și dostoievskian. Interesul lui Soljenițîn pentru forma respectivă nu pornește din rațiuni strict literare. Mai curând, acesta răspunde viziunii lui asupra omului în care individualitatea umană dobândește o semnificație aproape sacră. "Universul are atâtea centre câte ființe trăiesc în el. Fiecare dintre noi este centrul universului" va scrie el în Arhipelagul Gulag. Convingerii respective i se adaugă lămuritor opinia scriitorului cu privire la polifonism și la personaj
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
personaje format din cei trei prieteni (Dimitri Sologdin, Gleb Nerjin și Lev Rubin). Fiecare deținut din această închisoare-laborator are povestea lui referitoare la modul în care a ajuns în detenție și fiecare trăiește această experiență în felul său, dovadă că individualitatea nu poate fi nimicită atât de ușor cum se dorea. Toți sunt foarte buni specialiști în profesia lor (matematicieni, fizicieni, chimiști, ingineri specializați în proiectare radio, ingineri-telefoniști, constructori, chiar și pictori, traducători și legători de cărți), lucru pentru care, de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
-și asuma limbajul ca exercițiu al individualului. Discursul literar, caracterizat prin forța sa de a crea noi sensuri, manifestă o putere deosebită de a acapara și transforma orice discurs inserat în el, astfel că, în cadrul lui, diversele discursuri își pierd individualitatea 388. Această idee a fost avansată și de Mihail Bahtin, în deceniul al treilea al secolului trecut. Poeticianul rus afirmă că "plurivocitatea și plurilingvismul intră în roman, unde se organizează într-un sistem artistic armonios"389. Acest aspect ar constitui
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de Noile Echipe Internaționale (NEI), el grupa mai degrabă echipe naționale decît partide. Astfel, echipa olandeză regrupa cele trei formațiuni confesionale, în timp ce echipa franceză se dorea diferită de MRP. Găsim chiar și o echipă britanică care strîngea la un loc individualitățile laburiste și conservatoare. Principiul NEI se fonda pe ideologie și nu pe organizare. Sub impactul conservatorismului CDU-CSU, al oportunismului în creștere al DC și al agoniei MRP, echipele internaționale au cedat locul Uniunii Mondiale a Creștin-Democraților, apoi IDC-ului care
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
formeze, cum să respecte aspectele etice ale experiențelor și relațiilor în progresul fiecăruia, cum să vadă și să aplice racordarea așteptărilor individuale la cele comunitare pentru obținerea satisfacției individuale, cum să utilizeze valorile (acționale, intelectuale, etice, sociale, estetice) ale fiecărei individualități, cum să aplice și să dezvolte particularitățile fiecăruia în utilizarea gândirii științifice în scopuri aplicative generale, cum să conceapă și să realizeze fiecare dintre convențiile vieții sociale, profesionale, culturale ș.a. Consecințele acestor teze ale paradigmei umanismului în educație sunt multiple
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu numai strict profesională), pe baza cunoașterii acesteia, a stabilirii valorii ei și a reacțiilor necesare, a luării deciziilor și a conducerii efective către performanță. Ea se dezvoltă, se corectează, se modifică, prevede noi experiențe în alte contexte, evidențiază diferit individualitatea educatului. În mod curent însă, în obținerea performanței se minimalizează rolul competențelor emoționale (Hughes et al., 2005, pp.1-23, 41-114), deși ele sunt tot mai mult evidențiate astăzi în această mobilizare, fiind aduse în prim plan două dintre categorii: competențele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
paradigmei clasice, prin accentul pus pe schimbare pentru aplicarea abordării de dezvoltare, pe reorganizarea predării, pe afirmarea noilor roluri. Și de aici pot rezulta soluții variate pentru construirea acestuia: a) context centrat pe cunoștințe, cu predarea clasică a educatorului, unde individualitatea se estompează în clasă, verificarea este comprehensivă, iar materialele folosesc prezentării conținutului, educații sunt antrenați doar în aplicarea cunoștințelor și folosind terminologia specifică domeniului, b) context centrat pe educat, unde acesta își afirmă individualitatea intereselor, atitudinilor, așteptărilor și valorilor, urmărește
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu predarea clasică a educatorului, unde individualitatea se estompează în clasă, verificarea este comprehensivă, iar materialele folosesc prezentării conținutului, educații sunt antrenați doar în aplicarea cunoștințelor și folosind terminologia specifică domeniului, b) context centrat pe educat, unde acesta își afirmă individualitatea intereselor, atitudinilor, așteptărilor și valorilor, urmărește sensurile limbajului disciplinei, ia decizii asupra a cât poate lucra, explora, iar educatorul triază ajutorul dat educaților după acestea sau răspunde la întrebările lor în cunoaștere, c) context centrat pe verificare-evaluare și d) context
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca educații să continue sub îndrumare: • să rezolve sarcini pentru a atinge standardele achizițiilor, • să aibă inițiativa și responsabilitatea pentru propria învățare, • să caute o diversitate de metode care să sprijine această învățare, • să lucreze cu ceilalți respectându-și însă individualitatea, • să rezolve sarcinile de învățare, folosind metode proiectate în acord cu motivația proprie. În acest context modificat metodologic, educatorul: • are acum rol de ghid, mai mult decât expert în materie, • proiectează resursele și organizează grupurile în loc să predea clasic, • utilizează noile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
experiențe și credințe anterioare, pe calitatea înțelegerii și construcției învățării. • Sunt promovate drept criterii prioritare: gradul de motivare pentru învățare, calitatea pătrunderii în esență, dezvoltarea tehnicilor de învățare, cantitatea și calitatea experiențelor, coeficientul de eficiență, calitatea rezolvării problemelor complexe, afirmarea individualității. • Succesul este limitat la rezultate imediate și artificiale. • Reușita se raportează la cantitatea de informații reținute sau cunoștințe achiziționate, la folosirea celor anterior învățate. • Sunt acceptate reușitele care depind de resursele inițiale, de nivelul acumulărilor fiecărui educat, de modul de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în formarea prioritară a competențelor față de însușirea cunoștințelor, • de raportare la modificările în așteptările educaților și ale educatorilor pentru înțelegerea rațională a realității complexe, • de diversificare a instrumentelor procedurale antrenate în înțelegere, învățare (inclusiv TIC), • de dezvoltare și afirmare a individualității, chiar și în cunoaștere și, mai ales, în învățarea/formarea continuă, • de aplicare a principiului centrării instruirii pe educat. Desigur, cunoașterea prin construirea înțelegerii, a explicației adevărului implică o metodologie de esență științifică, care să respecte rigorile ei, pentru formularea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învăța, de a verifica și căuta noi strategii. ► Înregistrarea progreselor în diverse țări în rezolvarea acelor competențe-cheie, care să determine integrat succesul în viața socială, în diferite contexte particulare, prin comunicare (precizarea valorilor care contribuie la afirmarea societății și a individualităților, sprijinirea indivizilor în a pune cele mai adecvate întrebări referitoare la varietatea contextelor ș.a.), cele mai importante competențe fiind cunoștințele declarative și procedurale, abilitățile, atitudinile, valorile. La acestea se adaugă încă alte trei categorii de competențe: • posedarea și utilizarea instrumentelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]