5,050 matches
-
specialiști, cercetători, studenți, elevi, amatori, categorii sociale defavorizate, persoane cu handicap, dezbătînd cele mai variate teme; de la ample retrospective de autor, sau școli artistice, la formule ce aduc în atenție politicile sociale și comunitare, populația și mediul, tehnologiile și comunicațiile, inegalități rasiale și etnice, devianța și controlul social. Ieșirea muzeului din spațiul tradițional este considerat ca un act simbolic și angajator în relațiile sociale.Prezența unor colecții diferite în spații diferite este în fapt un act de democratizare a acestei instituții
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
colecții permanente, își propunea să organizeze expoziții temporare inedite în spații neconvenționale. În 1992, pune în scenă o expoziție intitulată sugestiv "Mining the Museum", avînd ca scop o atitudine critică față de instituțiile muzeale dezinteresate în a cuprinde în cîmpul cercetării inegalitățile etnice și rasiale, dezechilibrele care apar între valorile culturii dominante și cultura grupurilor afro-americane și amerindiene. Atragerea publicului către aceste teme ca prezențe în spațiul muzeal tinde să devină un fapt obișnuit. Dincolo de aceasta trebuie să acceptăm neliniștea, "tensiunea" unui
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
medii sînt egale (cu alte cuvinte, situația experimentală indusă de spațiul muzeal nu are nici un fel de efect asupra calității lucrărilor). Ipoteza alternativă: media notelor din clasă este semnificativ mai mică decît media notelor din spațiul muzeal. Întrucît testăm o inegalitate în ipoteza alternativă, valoarea probabilității de eroare va fi distribuită numai pe coada din stînga (testul va fi așadar unidirecțional). Rezultatul prezentat de R este următorul: Two Sample t-test t = -5.1561, df = 114, p-value = 5.363e-07 alternative hypothesis
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
medii sînt egale (cu alte cuvinte, situația experimentală indusă de spațiul muzeal nu are nici un fel de efect asupra calității lucrărilor). Ipoteza alternativă: media notelor din clasă este semnificativ mai mică decît media notelor din spațiul muzeal. Întrucît testăm o inegalitate în ipoteza alternativă, valoarea probabilității de eroare va fi distribuită numai pe coada din stînga (testul va fi așadar unidirecțional). Trebuie subliniat că, pentru acest experiment, se folosește un tip special de test t, acela al grupurilor pereche ("paired t
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Asta deoarece orașul atrage mereu imigranți, care erau inițial provinciali, dar care vin astăzi în număr mare din ținuturi din ce în ce mai îndepărtate. Astfel, cele mai vii ambiții însoțesc mizeria lumii. Este oare de dorit amestecul categoriilor sociale, avînd în vedere amploarea inegalităților? Și dacă se menține ideea că un atare amestec este de dorit, la ce scară îl putem preconiza: a casei scării, a imobilului, a cartierului, a orașului întreg, sau chiar a ansamblului populației? Capitala este întîi de toate un oraș
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
secole, în care Parisul s-a dezvoltat într-un ritm mult mai rapid decît provincia, atrăgînd provinciali, iar apoi imigranți provenind din ținuturi din ce în ce mai îndepărtate. Aceasta spre marele dezavantaj al regiunilor și orașelor, care manifestă o neliniște recurentă în fața atîtor inegalități în repartizarea mijloacelor și a infrastructurilor și a ceea ce poate fi considerat ca fiind un parizianism arogant și lipsit de temei. O demografie galopantă care își pierde avîntul Rotunjind cifrele, Parisul număra, la recensămîntul din 1801, 550 000 de locuitori
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
se prezintă atît de generos în alte părți. Astfel, Parisul, "cu nivelul său general de dotare înalt, este din ce în ce mai puțin profitabil pentru clasele populare și din ce în ce mai profitabil pentru cele superioare" și "joacă un rol strategic în tendința de cumulare a inegalităților urbane și sociale". [Préteceille, 2004, p. 144]. Aceasta cu atît mai mult cu cît puterea economică și bogăția se concentrează în egală măsură în capitală. Parisul, capitală economică Fie că e vorba de afaceri sau de finanțe, de creație intelectuală
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
al unui plăcut melanj convivial care combină mediile sociale, vîrstele și originile în cartierul Abbesses, de la poalele Colinei Montmartre. Argumentele în favoarea melanjului nu sînt lipsite de ambiguitate. Este vorba despre favorizarea sociabilității și contactelor între mediile sociale. Or, în practică, inegalitățile fac această relație asimetrică. Cercetările sociologice au arătat că apropierea spațială poate chiar, în loc să favorizeze schimbul și înțelegerea reciprocă, să exacerbeze distanțele și tensiunile într-o viață cotidiană care nu cîștigă nimic din aducerea laolaltă a unor moduri de viață
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
o parte, sacoșa de plastic provenind de la magazinul lui Ed băcanul sau de la G20, de cealaltă parte, servieta din piele fină sau poșeta Vuitton. Analiza sociologică a acestei coabitări pune în evidență ambivalența apropierii. Proximitatea fizică poate accentua diferențele și inegalitățile. Astfel, aglutinarea realizată între 1998 și 2000 între liceul Janson-de-Sailly, instituție șic din arondismentul 16, și liceul popular Romain-Rolland, din Goussainville, în Val-d'Oise, a întîmpinat dificultăți. Elevii acestei comune periferice populare se plîngeau că erau numiți "țărani nespălați" de către
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
supradeterminate de o piață imobiliară care bate toate recordurile, încît mixitatea socială pare a fi singurul mijloc de a contracara o lege a pieței care ar înclina să pună orașul la dispoziția familiilor celor mai bogate, exilîndu-i pe insolvabili. Orice inegalitate contribuie la structurarea în clase a societății și la procesele de reproducere. Așa se întîmplă și cu orașul, care, prin localizarea în spațiul urban, participă la interiorizarea pozițiilor ocupate în societate. Raporturile de putere se consolidează de asemenea prin alocările
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
orașul, care, prin localizarea în spațiul urban, participă la interiorizarea pozițiilor ocupate în societate. Raporturile de putere se consolidează de asemenea prin alocările de reședințe pe care le determină. În lipsa posibilității de a schimba radical un sistem social generator de inegalități, numai o politică voluntaristă în domeniul locuințelor sociale va fi capabilă să evite această măcinare continuă a Parisului popular și să salveze capitala de apetitul rozătoarelor. VII. Parisul periferiei: o aglomerare? Raporturile dintre Paris și periferia sa sînt ambigue. Ele
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
la cinci ani, la capătul cărora sicriele se îndreaptă către osuar, unde este în sfîrșit dobîndită odihna veșnică. Un loc de veci decenal valorează 200 euro. Unul perpetuu este de zece ori mai scump, 2 146 euro. Și în moarte inegalitățile se mențin. În cimitirul Père-Lachaise nu există un interval de concesiune mai mic de zece ani, costul fiind în acest caz de 650 euro, iar perpetuitatea ajungînd la 7 720 euro. În cimitirul Thiais, înhumările persoanelor singure, fără legături familiale
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
un rol în dobîndirea experienței socialului, în construirea dispozițiilor indivizilor. Aceste experiențe acumulate în spațiul orașului le completează pe acelea căpătate în sînul familiei sau transmise prin intermediul școlii. Strada este o carte deschisă în care fiecare observă proximități, diferențe, distanțe, inegalități. Parisul le indică locuitorilor săi, celor care vin aici să muncească și vizitatorilor săi unde anume se situează în spațiul social. Viața pariziană este produsul mereu reluat al interacțiunii dintre socialul obiectivat în oraș și cel prezent în agenții sociali
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ci diversitatea însăși a spațiului și populației sale face ca viața sa să fie mai variată și mai reprezentativă pentru societatea în ansamblul său. Cînd provincialii denunță aroganța și parizianismul presupuse ale parizienilor, nu acuză ei oare mai curînd această inegalitate suplimentară, cea a dinamicii care se manifestă cînd fiecare dintre particularismele regionale sau sociale sînt puse în prezență în mod simultan? Nu putem așadar judeca orașul doar în termeni tehnici și administrativi, cu acest adaos de sigle obscure și rebarbative
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Gură de Aur, Ambroziu, Cromațiu din Aquilea și Augustin. La fel, Lactanțiu, Grigore din Nazianz, Asteriu din Amasea, Ioan Gură de Aur, Teodoret din Cyr, Zenon din Verona, Ambroziu, Ieronim și Augustin reproșează, cu termeni mai degrabă aprinși, legislației civile inegalitatea de tratament față de bărbat și de femeie în privința chestiunii adulterului. O asemenea constatare trebuia să fie de ajuns ca să discrediteze principiul invocat. Pe de altă parte, textul care domină întreaga teologie a căsătoriei pentru Părinții antici, ca și pentru Isus
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
permit divorțul și o nouă căsătorie, „legile celor care se află în afară”, adică a păgânilor, expresie cu atât mai dură cu cât aceste legi sunt, de fapt, promulgate de către împărați creștini. Ioan aplică aceiași termeni de egalitate sau de inegalitate sexelor față de adulter. Astfel, atunci când Atenagora, în Suplica 33 vorbește de „femeia căsătorită după legile stabilite de noi”, nu este necesar să se schimbe acest „noi” în „voi”, așa cum fac unii traducători recenți, din fericire izolați, fără a exista o
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
variabil: uneori folosește moicheia - ca de exemplu în canonul 77 -, alteori consideră ca fiind o simplă porneia vina unui bărbat căsătorit cu o fată necăsătorită - canonul 21. Îi vom vedea explicația în paragraful următor, atunci când vom trata despre egalitatea sau inegalitatea sexelor. În orice caz, o uniune adulteră, sau o relație sexuală nepermisă, nu poate deveni căsătorie prin uz, deoarece, dacă este adulteră, violează o legătură sigilată de Dumnezeu, și care subzistă chiar și atunci când ea a fost violată. 9. La
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
adulteră, sau o relație sexuală nepermisă, nu poate deveni căsătorie prin uz, deoarece, dacă este adulteră, violează o legătură sigilată de Dumnezeu, și care subzistă chiar și atunci când ea a fost violată. 9. La scriitorii creștini din Biserica primară regăsim inegalitatea sexelor din lumea ebraică sau greco-romană Numeroși autori contemporani generalizează poziția singulară a lui Ambroziaster, care permite să se încheie o nouă căsătorie a bărbatului separat de soția adulteră, refuzând acest lucru femeii care se găsește în aceleași condiții. Astfel
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
asupra acestui punct, Ambroziaster și Vasile cel Mare sunt unicele excepții existente între scriitorii creștini din primele veacuri, și îi au împotriva lor pe majoritatea celorlalți. Explicațiile care urmează necesită unele distincții preliminare. Un lucru înseamnă a profera egalitatea sau inegalitatea soților în fața dreptului fundamental al căsătoriei, așa cum se manifestă în chestiunile de repudiere sau de adulter, altceva este a vedea sau nu în soț capul familiei: numai primul punct ne atrage atenția. Iarăși, aici nu este vorba de libertatea în
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
era căsătorită, de faptul că încălca astfel drepturile altuia. Contrar, femeia căsătorită era adulteră ori de câte ori avea un raport cu un alt bărbat, căsătorit sau necăsătorit, pentru că soțul avea drepturi asupra ei, iar ea le viola. În materie de repudiere, apoi, inegalitatea între sexe era mai mare în ambientul iudaic, unde numai soțul putea să repudieze, decât în ambientul roman, unde femeia putea, în mod obișnuit, să ia inițiativa la fel ca bărbatul. Atunci când Paul scrie în 1Cor 7,3-4: „Bărbatul să
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
5,32, unde nu se vorbește de o nouă căsătorie). 7) Biserica nu putea să-i oblige pe separați la continență. 8) O căsătorie ar putea fi adulteră fără a fi invalidată. 9) La scriitorii creștini din Biserica primară regăsim inegalitatea sexelor din lumea ebraică sau greco-romană. 10) Mentalitatea populară era în favoarea unei noi căsătorii după divorț. În articolul amintit mai sus am făcut o analiză detaliată a acestor zece principii de interpretare, și am pus în evidență faptul că toate
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
îi cere condiția, și Marta îi va aștepta la ușă. Ea va întreba, Așadar, s-a rezolvat totul, și ei vor răspunde da, totul s-a rezolvat, și pe dată toți trei se vor gândi, sau vor simți, dacă există inegalitate între a simți și a gândi, că ce s-a terminat e același lucru care așteaptă nerăbdător să înceapă, că actele spectacolului și ale vieții, primul, al doilea și al treilea, sunt tot timpul o singură piesă. E adevărat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
educației vizuale pentru a imbeciliza poporul. Analizează felurite tehnici pentru a pune stăpânire pe puterea mondială, elogiază puterea aurului. Hotărăsc să favorizeze revoluțiile În orice țară, exploatând nemulțumirea și dezorientând poporul prin proclamarea unor idei liberale, Însă doresc să Încurajeze inegalitatea. Calculează cum să instaureze pretutindeni regimuri prezidențiale controlate de oameni de paie ai Înțelepților. Decid să facă să izbucnească războaie, să crească producția de armament și (asta o spune și Salon) să construiască metrouri (subterane!) pentru a avea posibilitatea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
poeți expresioniști (Ivan Goll, „Studentul“, în nr. 30, Georg Trakl, „Amurg în Lans“, în nr. 89-90-91-92). Comentînd „monografia” lirică a acestuia, Pe Argeș în sus („Cărți românești“, nr. 43), Vinea scoate în evidență o „superioritate indiscutabilă” generatoare de plenitudine, în pofida inegalităților livresc-contrafăcute: „acest poet cert are o tradiție de familie și poartă în sine strămoși... Pillat întrăinicește solul nostru istoric. Ne arată cîteva cimitire, cîteva genii, cîteva devotamente: țara. El trece în repertoriul nostru clasic simplu, fără fanfară”. Dar, pentru că asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de la Capșa pornesc talentele d-lor Cotruș, Blaga, Emil Isac. Atunci Capșa declară că Philippide are talent fiindcă e din Iași - un caz care, din întîmplare, n-a dat greș. Atunci scriitorul român creează el singur, din propria lui nepricepere, inegalitatea critică de care se plînge Vinea” („Literatura Ardealului“, în Rampa, 11 aprilie 1921). * „Contimporanul face mari sforțări ca să atragă atenția militanților celebri ai artei și literaturei contimporane din Occident asupra Bucureștiului. Corespondența asiduă, schimbul de ziare, de idei, de informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]