3,001 matches
-
cc. utilizarea unor generatoare cu moment de inerție mare sau a unor grupuri diesel cu intervenție rapidă la căderea surselor de bază; reducerea sensibilității receptoarelor la goluri de tensiune, inclusiv a aparatelor de c-dă control, prin creșterea momentelor de inerție a maselor aflate în mișcare, excitația rapidă motoarelor sincrone, temporizarea deconectării contactoarelor. Un exemplu pentru temporizarea deconectării contactoarelor este dat mai jos: Figura 2.26 Sistem alternativ de alimentare a echipamentelor de calcul Figura 2.27 Schemă pentru temporizarea deconectării
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
gleznei și genunchiului, contribuind la transferarea greutății corpului în față pe piciorul drept. Piciorul drept este îndoit din genunchi, în fandare, cu greutatea corpului repartizată pe el. El se așează pe toată talpa și execută o mișcare de frânare a inerției corpului de plecare înainte. Acțiunea trunchiului Trunchiul se îndreaptă și se răsucește ușor spre partea dreaptă, până când axa umerilor ajunge aproape perpendiculară pe fileu. Umărul drept este orientat în direcția în care se trimite mingea. Dacă mingea este trimisă în
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
oprire într-un timp; De 6 ori * alergare - oprire la diferite semne marcate pe teren; De 6 ori Se recomandă ca în momentul aterizării articulațiile gleznă, genunchi, șold să se îndoaie mai mult (tendință de ghemuire) pentru a se amortiza inerția corpului și șocul produs prin aterizare. * alergare - oprire la diferite semnale auditive sau vizuale De 6 ori În momentul aterizării se va mări baza de susținerea prin ducerea unui picior ușor înainte și lateral, pentru realizarea unui echilibru mai bun
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
și pasării mingii se va evita ducerea coatelor în lateral. * Exerciții complexe: * Aruncarea mingii în sus și înainte - prindere - oprire - pasă; De 6 ori În momentul aterizării trunchiul și centrul de greutate vor rămâne înapoia tălpilor pentru a contracara acțiunea inerției și pentru a asigura o restabilire a echilibrului. * Aruncarea mingii în sus și înainte - prindere după ricoșare din sol - oprire - pivot - pasă; De 6 ori * Ieșire la minge - prindere - oprire - pasă. Învățarea paselor urmate de deplasare: Transmiterea mingii se termină
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
poată oscila cu frecvența luminii. Dacă se măsoară indicele de refracție (n) în domeniul VIS sau UV, vor oscila doar dipolii care se obțin prin polarizare electronică (Pel). Dipolii obținuți prin celelalte forme de polarizare (Pat și Por), au o inerție care nu le permite să urmeze alternanțele rapide ale câmpului electromagnetic. Introducând relația (47) în relația (46), se obține polarizarea electronică (Pel) sau refracția moleculară (Rm): Prin urmare, refracția moleculară (Rm) reprezintă o componentă a polarizării moleculare (Pm) calculată pe
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
erorile sunt inevitabile în cadrul unei măsurări. Pentru ca un aparat de măsură să poată sesiza variații cât mai mici ale mărimii de măsurat, este necesar ca instrumentul cu care se realizează măsurarea să aibă o sensibilitate cât mai mare și o inerție cât mai mică. Sensibilitatea crescută a instrumentelor de măsură are ca efect înregistrarea unor variații suplimentare din cauza influenței mediului în care se desfășoară măsurarea prin: temperatură, câmpuri electromagnetice, presiuni, etc Principalele surse de erori sunt: - mijloacele de măsurare (erori instrumentale
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
ulterior de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice (în 1895). Astfel, cursul susținut de Al. Brăescu se numea Patologia boalelor mintale. Devenit medic primar al ospiciului Golia, doctorul Al. Brăescu reorganizează cu o vigoare rar întâlnită acest așezământ spitalicesc, trezind din inerție organele de resort, solicitând reparații, îmbunătățiri, dotare. Introduce pentru prima dată la noi pecula, mijloc activ de tratare a psihopatiilor, care constă în remunerarea bolnavilor pentru lucrul prestat. Pecula era privită de doctorul Brăescu, gânditor de o surprinzătoare modernitate, ca
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
lungul perioadei, în subgrupa platinei metalele se aseamănă între ele „pe verticală”, în grupe, astfel încât este mai nimerit să se studieze diade de astfel de elemente chimice: ruteniu-osmiu, rodiu-iridiu, paladiu platină. Cu toate acestea, toate se aseamănă printr-o mare inerție chimică. Caracteristica cea mai importantă a acestor elemente chimice o constituie valorile pozitive ale potențialelor de electrod standard, spre deosebire de metalele din subgrupa ferului, ale căror potențiale de electrod standard sunt negative. Ca urmare, reactivitatea lor este foarte redusă. Din acest
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
limitată de organizarea gramaticală puternic structurată. Același volum de informație poate fi transportat în aproximativ același volum de timp convențional, cu ambele forme predominant prin vizualizare. Ca urmare, gândirea deficientului de auz se evidențiază prin concretism, rigiditate, șablonism, îngustime și inerție, deosebindu-se astfel de gândirea persoanei auzitoare - care este predominant verbală. Există o diferență vizibilă privind comportamentul și personalitatea copiilor surzi proveniți din familii normale cu părinți auzitori și a celor proveniți din familii de surzi. Aceștia din urmă, ajunși
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
deau diverse intonații și completări. În anul 1453, otomanii au cucerit Constantinopolul și arta își încetează reprezentarea și mai ales dezvoltarea în Orientul creștin deja guvernat de Im‑ periul Otoman; chiar dacă a continuat să existe, ea a supraviețuit aproape din inerție. În alte țări, arta icoanei continua să prindă contur, ca de exemplu, pe muntele Athos, în mănăstirile de la Meteor, Salonic. În Creta deja exista din a doua jumătate a secolului al XII‑lea o școală de pictură unde maeștrii greci
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
este percepută ca o forță activă care ne trage în jos. Chiar și așa, ea nu este simțită ca aflându-se sub controlul nostru. Este o povară cu care trebuie să ne împăcăm. Orice inițiativă de mișcare trebuie să învingă inerția inerentă greutății. Învingerea rezistenței greutății este o experiență fundamentală a libertății umane. Păsările și insectele ce zboară prin aer își etalează triumful asupra obstacolului greutății. Pentru percepția spontană naivă, mișcarea este privilegiul corpurilor vii, în timp ce corpurile moarte sunt imobilizate de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cum ar putea fi leneșul nefericit? El nu are proiecte, pentru a cunoaște neliniștea care se cască între neîmplinit și împlinire. El nu are dorințe, pentru că lenea îl desparte de împlinirea oricărei dorințe contingente: dat fiind că esența lenei este inerția infinită și dat fiind că această inerție devine scopul suprem, nici o dorință întâmplătoare (care ar tulbura-o) nu o poate concura. Victimă și răsfățat al naturii noastre nemișcătoare, leneșul dorește singurul lucru pentru a cărui obținere nu e nevoie de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nu are proiecte, pentru a cunoaște neliniștea care se cască între neîmplinit și împlinire. El nu are dorințe, pentru că lenea îl desparte de împlinirea oricărei dorințe contingente: dat fiind că esența lenei este inerția infinită și dat fiind că această inerție devine scopul suprem, nici o dorință întâmplătoare (care ar tulbura-o) nu o poate concura. Victimă și răsfățat al naturii noastre nemișcătoare, leneșul dorește singurul lucru pentru a cărui obținere nu e nevoie de efortul vreunei depășiri: repaosul. Or, pe acesta
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
din capul locului, el îi este dat. Lenea se naște din respectul nemărginit față de identitatea noastră imobilă, față de limitele în care ne-a turnat natura și în care discontinuitatea actului încă nu a pătruns. Spiritul încă mai este aici aproape de inerția materiei, pe care o trăiește ca euforie a continuității și ca apologie a oricărui „înăuntru“. Și cum ar putea ratatul să nu fie un nefericit, din moment ce el este un leneș neîmpăcat cu sine, un leneș ratat? Pătrunzând în lumea proiectelor
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de ideologia actului și de cea a „realizării esenței“, el nu a pierdut pe deplin vocația lenei, univocă, demnă și castă. De aceea ratatul are o natură impură, în care se întâlnesc în chip nefericit un leneș cu un bovaric - inerția care trimite spre înăuntru și imobil cu proiectul care trimite spre în afară și activ. Ca și leneșul, ratatul se confruntă în permanență cu prejudecata lumii că trebuie să faci ceva. Dar în vreme ce leneșul rămâne indiferent față de această prejudecată și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
îl identifică cu acela care este marcat „de suprafață și de celelalte limite“ (epiphaneias kai ton loipon peraton). Este esențial să înțelegem însă că peste tot în aceste cazuri limita nu este suprafața goală a corpului, care îl caracterizează în inerția exteriorității sale și îl face distinct, la nivelul acestei exteriorități, de celelalte corpuri. Limita este proiecția exterioară a interiorității corpului, identitatea corpului care se dezvăluie, devenind vizibilă. Acesta este și motivul pentru care Aristotel distinge limitația (to peperanthai) de contact
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
evoluție), totuși am văzut că în cadrul „complexului peratologic“ se poate vorbi despre o strădanie de atingere a limitei, și astfel despre o atragere a limitei în fața conștiinței. Cuplată cu actul voinței și al conștiinței, limita termină prin a ieși din inerția fizicalului, devenind un adevărat concept peratologic. Vorbind despre peratologie, noi facem o sinteză pe care limba greacă nu a făcut-o nicăieri explicit, dar care își are acoperirea în sugestia metafizică pe care am putut-o desprinde din semnificațiile radicalului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
baza ale conduitei deviate : a) de evaziune;b) de dominare și c) conduite perverse care înglobează prin specificul lor primele două direcții considerate fundamentale. a.Conduite de evaziune sau de demisie. Copiii cu aceste conduite se caracterizează prin atitudini depresive, inerție lenevoasă, tendința marcată către imitație mecanică etc. Ei adoptă această conduită ca o modalitate de protecție personală față de traumele afective sau de neglijența care i-a înconjurat. Atitudinea de evaziune se caracterizează prin reverii compensatoare, folosirea minciunii, prin fugă și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
fost inclus în nici o tipologie a personalității sau a caracterului construită pe baza acestui criteriu. Temperamentul S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Una și aceeași activitate poate fi desfășurată mai repede sau mai încet, cu mai puțină inerție și tensiune sau cu mai multă emotivitate. Temperamentul face referire la ansamblul acestor trăsături formale care caracterizează forma manifestărilor noastre. Observații asupra cantității de energie desfășurată de subiect în cadrul unei acțiuni, asupra dinamismului său au fost făcute din cele mai
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
impunând abandonarea în zăcământ a unei părți însemnate din rezervele inițiale. Acesta este cazul exploatării unor zăcăminte auro-argintifere din România, al degazeificării precoce a unor zăcăminte de petrol etc. Ținând seama de caracterul neregenerabil al resurselor menționate ca și de inerția restructurării unor ramuri industriale care să poată acoperi o seamă de cerințe economice, orientate azi exclusiv către aceste resurse, măsuri ca raționalizarea consumului, recuperarea și reciclarea deșeurilor și a produselor uzate sunt strict necesare. Astfel de măsuri corespund teoriei contemporane
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
este mai clară în statele intrate de timpuriu în ultima faza de explozie demografică. Totuși, în valoare absolută, populația Globului a continuat să crească mereu, abia după 1990 constatându-se o ușoară reducere. Fenomenul de creștere prezentând însă o mare inerție în timp, este de așteptat ca această tendință să se păstreze și în deceniile următoare. Explozia demografică a fost însoțită și de o creștere, chiar mai intensă, a populației urbane. Mult timp, majoritatea populației trăia în sate, având ca ocupație
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
tropicale și inundațiile catastrofale fac anual zeci de mii de victime, distrug culturile, locuințele, drumurile. În felul acesta, conștientizarea singurei pârghii accesibile pentru stăvilirea foametei, creșterea demografică, a impus măsuri urgente de planificare familială. Rezultatele sunt deja vizibile însă, prin inerție, populația va mai crește numeric încă multă vreme. Acesta este unul dintre motivele care au transformat țara într-un principal furnizor de imigranți. Creșterea aglomerației urbane Los Angeles este efectul unei atracții extreme, exercitate de dezvoltarea foarte rentabilă a unor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
este resimțită dur chiar în cazul unor așezări cu standard de viață ridicat. De-a lungul existenței productive a omului s-au succedat numeroase reajustări ale utilizării forței de muncă la nivelul impus de progresul tehnico-economic accelerat. Ținând seama de inerția reprofilărilor profesionale și de diferențe uneori mari între cererea și oferta de forță de muncă, efective importante de populație adultă, activă în perioade anterioare, s-a regăsit și continuă să se afle în condiții de șomaj, parțial sau total. În
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
aspecte ale activității psihice sunt dezvoltate sub limită iar altele peste limita atinsă de copilul normal de aceeași etate mintală. O altă caracteristică a debilului mintal se referă la rigiditatea mintală, care este denumită de A.Rosca prin termenul de "inerție a proceselor nervoase, adică rezistența la schimbări care de altfel e inclusă în parte, chiar în ideea de fixare." Motivația intelectuală este contradictorie, de aceea volumul intereselor intelectuale este foarte mic. Instruirea și educarea debililor mintali se face în școli
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
următoarele elemente: principiul de ajustare; distanța dintre indivizi; matricea diagonalizată; axele factoriale; 3. Analiza norului de puncte variabile privind: distanța dintre variabile; distanța față de origine; axele factoriale sau componenții principali; 4. Elemente de interpretare a rezultatelor analizei în componenți principali: inerția legată a factorilor interpretarea reprezentării variabilelor; interpretarea reprezentării indivizilor. 1. Reprezentarea geometrică a indivizilor și a variabilelor Dintr-o primă analiză sumară a ansamblului de date se pot deduce asemănările existente între diverși indivizi sau între diverse variabile. Problema care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]