KorAP: Find »[drukola/base=infarct & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...68 69 70 ...238 >

5,940 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

ameliorată în cazul unei proceduri chirurgicale conservatoare pe valva mitrală decât în cazul înlocuirii acesteia (38). Instabilitatea hemodinamică Instabilitatea hemodinamică este un factor de risc important pentru decesul precoce post-BAC deoarece reflectă o disfuncție severă a ventriculului stâng instalată în urma infarctului acut de miocard (39, 40). Gradul 1 de instabilitate hemodinamică răspunde la administrarea de catecolamine. Gradul 2 de instabilitate răspunde doar în cazul în care se adaugă inserția balonului de contrapulsație. Gradul 3 necesită by-pass-ul cardiopulmonar sau un sistem de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
2 de instabilitate răspunde doar în cazul în care se adaugă inserția balonului de contrapulsație. Gradul 3 necesită by-pass-ul cardiopulmonar sau un sistem de asistare mecanică a ventriculului stâng. Șocul cardiogen Mortalitatea precoce la bolnavii operați în șoc cardiogen după infarctul miocardic acut depinde de asemenea de o serie de alți factori de risc și într-o măsură esențială de metodele terapeutice folosite. ̨ n cazul în care prin măsurile de reechilibrare energice (inclusiv balonul de contrapulsație) se reușește stabilizarea hemodinamică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc riscul apariției infarctului miocardic prin progresiunea leziunilor aterosclerotice de la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc riscul apariției infarctului miocardic prin progresiunea leziunilor aterosclerotice de la nivelul arterelor coronare, precum și prin accelerarea degenerării ateromatoase a grafturilor venoase. Factori de risc pentru reintervenție după BAC Reintervenția pentru o nouă revascularizare miocardică după operația de by-pass aortocoronarian nu este necesară la circa

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
timp a unei astfel de anastomoze este incertă. În consecință, practic, se poate considera o revascularizare completă dacă au fost graftate toate vasele importante (diametrul > 1 mm) cu leziuni semnificative (stenoze > 50%). Revascularizarea incompletă are drept consecință posibilitatea constituirii unui infarct miocardic într-un teritoriu deservit de o arteră coronariană cu o stenoză semnificativă. Răsunetul hemodinamic este în funcție de mărimea zonei infarctizate putând ajunge până la necesitatea asistării mecanice a circulației. Chiar dacă a fost depășită perioada perioperatorie, infarctul miocardic poate apărea oricând în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
drept consecință posibilitatea constituirii unui infarct miocardic într-un teritoriu deservit de o arteră coronariană cu o stenoză semnificativă. Răsunetul hemodinamic este în funcție de mărimea zonei infarctizate putând ajunge până la necesitatea asistării mecanice a circulației. Chiar dacă a fost depășită perioada perioperatorie, infarctul miocardic poate apărea oricând în teritoriul rămas nerevascularizat ceea ce mărește semnificativ riscul de deces după operația de by-pass aortocoronarian. Nefolosirea arterei mamare interne Standardul revascularizării chirurgicale a miocardului îl constituie folosirea arterei mamare interne stângi pentru anastomoza pe artera descendentă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
se mai adaugă la aceasta și eventualele deficiențe de tehnică (persistența unui flap de intimă distal de locul endarteriectomiei) se poate ușor anticipa o patență redusă a graftului anastomozat la acest nivel asociată cu riscul crescut de apariție a unui infarct miocardic în teritoriul respectiv. Anastomozarea arterei mamare interne la o zonă endarteriectomizată din artera descendentă anterioară poate pune probleme tehnice dificile. ̨ n general, se acceptă că lungimea anastomozei directe între artera mamară internă și artera descendentă anterioară poate fi

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
rezultatul se dovedește a fi necorespunzător (55). În general este bine ca anastomozele distale să se realizeze pe o zonă indemnă a peretelui arterial distal de o stenoză semnificativă. Se micșorează astfel riscul trombozei precoce la nivelul endarteriectomiei și apariția infarctului miocardic ce crește riscul de deces după by-pass-ul aortocoronarian. Totodată, este evident faptul că riscul apariției infarctului miocardic după operația de by-pass aortocoronarian este cu atât mai mare cu cât numărul de endarteriectomii efectuate este mai mare. Grafturile secvențiale Folosirea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pe o zonă indemnă a peretelui arterial distal de o stenoză semnificativă. Se micșorează astfel riscul trombozei precoce la nivelul endarteriectomiei și apariția infarctului miocardic ce crește riscul de deces după by-pass-ul aortocoronarian. Totodată, este evident faptul că riscul apariției infarctului miocardic după operația de by-pass aortocoronarian este cu atât mai mare cu cât numărul de endarteriectomii efectuate este mai mare. Grafturile secvențiale Folosirea grafturilor secvențiale oferă fără îndoială o serie de avantaje din punct de vedere tehnic: reduce durata intervenției

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
folosirea tehnicilor de protecție miocardică pentru excluderea leziunilor intraoperatorii care pot anula beneficiul imediat și pe termen lung al intervenției chirurgicale. Afectarea miocardului printr-o protecție inadecvată stă la baza sindromului de debit cardiac scăzut al cărui substrat este adesea infarctul miocardic perioperator, iar în cazurile mai puțin severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
radicalilor liberi de oxigen. De asemenea, cardioplegia sanguină favorizează metabolismul aerob la nivelul miocardului pe durata clampării aortei, reduce producția de acid lactic, conservă depozitele de fosfat macroergic (70). Există studii care au arătat superioritatea cardioplegiei sanguine în ceea ce privește reducerea incidenței infarctului miocardic perioperator, a sindromului de debit cardiac scăzut și a mortalității (71). La acestea se mai poate adăuga capacitatea de resuscitare pe care o realizează soluțiile cardioplegice sanguine îmbogățite (glutamat, aspartat) asupra cordului cu rezerve energetice limitate, mai ales când

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
realizarea unor anastomoze perfecte, dar și în modul în care sunt concepute strategia operatorie și tactica chirurgicală ce urmează a fi aplicate în timpul intervenției. Deficiențele și erorile de tehnică chirurgicală în efectuarea anastomozelor se soldează cel mai adesea cu apariția infarctului miocardic acut care, dacă interesează un teritoriu întins, poate conduce la deces. Este motivul pentru care cercetarea intraoperatorie a patenței anastomozelor și a fluxului la nivelul grafturilor poate să scadă semnificativ incidența ocluziei precoce a acestora. O metodă relativ recent

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
interferează cu procedura chirurgicală, pare să fie o modalitate ideală pentru evidențierea imediată a succesului sau eșecului revascularizării miocardului (97). Recoltarea adecvată a conductelor arteriale sau/și venoase, atenția deosebită ce trebuie acordată protecției miocardice în special în cazurile particulare (infarct miocardic în evoluție, sindrom de debit cardiac scăzut cu asistarea mecanică a circulației), coordonarea echipei chirurgicale și colaborarea adecvată cu anestezistul și perfuzionistul reprezintă numai câteva din elementele ce pot influența decisiv evoluția bună sau, dimpotrivă, nefavorabilă a bolnavului. Anestezia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de by-pass aortocoronarian deoarece pe durata ei pot apărea momente în care are loc un dezechilibru al balanței de oxigen la nivelul miocardului, dezechilibru care se soldează de multe ori cu instalarea ischemiei miocardice și în unele cazuri extreme a infarctului de miocard (adesea subendocardic ș98ț), evenimente ce își pun amprenta asupra evoluției bolnavului în ciuda unei revascularizări complete ulterioare. Din acest motiv, anestezia trebuie astfel condusă încât să asigure un raport optim între aportul și necesarul de oxigen la nivelul miocardului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
medicamentos pentru tratamentul ischemiei miocardice apărute intraoperator trebuie asigurat un nivel normal al gazelor sanguine și o presarcină adecvată pentru ventriculul stâng. Nu întotdeauna ischemia miocardică apărută în perioada dinaintea instituirii by-pass-ului cardiopulmonar rămâne fără urmări. Există dovezi că incidența infarctului de miocard este de trei ori mai mare la bolnavii cu ischemie miocardică în etapa premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar comparativ cu cei la care acest eveniment nu a fost înregistrat (99, 101). Evoluția acestui infarct care își are originea în ischemia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fără urmări. Există dovezi că incidența infarctului de miocard este de trei ori mai mare la bolnavii cu ischemie miocardică în etapa premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar comparativ cu cei la care acest eveniment nu a fost înregistrat (99, 101). Evoluția acestui infarct care își are originea în ischemia miocardică premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar evoluează de obicei pe cont propriu nefiind influențat de revascularizarea chirurgicală. Dacă teritoriul miocardic interesat este important, acest infarct miocardic perioperator stă la baza decesului după operația de by-pass aortocoronarian

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
care acest eveniment nu a fost înregistrat (99, 101). Evoluția acestui infarct care își are originea în ischemia miocardică premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar evoluează de obicei pe cont propriu nefiind influențat de revascularizarea chirurgicală. Dacă teritoriul miocardic interesat este important, acest infarct miocardic perioperator stă la baza decesului după operația de by-pass aortocoronarian. Data operației Data la care este efectuată intervenția chirurgicală are importanță în ceea ce privește rezultatul. Aici intervine atât experiența acumulată pe plan internațional în legătură cu tipul intervenției chirurgicale, cât și aceea dobândită

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pe cont propriu procesul aterosclerotic având drept consecință limitarea fluxului sanguin. Această limitare a fluxului sanguin stă la baza reapariției anginei prin dezechilibrarea balanței necesar/aport de oxigen la nivelul miocardului. Factori de risc procedurali pentru IMA (nonperioperator) după BAC Infarctul miocardic acut (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian este un eveniment relativ rar întâlnit atunci când există un control al factorilor de risc pentru boala coronariană, iar revascularizarea miocardului s-a realizat în condiții optime. Astfel, procentul bolnavilor fără infarct miocardic

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
BAC Infarctul miocardic acut (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian este un eveniment relativ rar întâlnit atunci când există un control al factorilor de risc pentru boala coronariană, iar revascularizarea miocardului s-a realizat în condiții optime. Astfel, procentul bolnavilor fără infarct miocardic post-BAC este ridicat (99% la 1 an, 96% la 5 ani, 85% la 10 ani ș108ț). O serie de factori procedurali pot crește însă incidența acestui eveniment nefavorabil. Dintre aceștia cei mai importanți sunt: revascularizarea incompletă, deficiențele de tehnică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
scurs între prima și a doua operație de revascularizare miocardică (111). Grafturile secvențiale cresc riscul reintervenției deoarece în cazul unei stenoze dezvoltate în porțiunea proximală a graftului teritoriul miocardic amenințat poate fi important și ca urmare există posibilitatea instalării unui infarct miocardic întins secundar ocluziei grefonului. Reintervenția este indicată în această situație pentru o revascularizare eficientă care să prevină apariția accidentului coronarian acut. Anastomozele distale pot fi compromise atât prin erori de tehnică chirurgicală, cât și ca urmare a proliferării intimale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Pentru p < 0,001: durata circulației extracorporeale > 206 minute, complicațiile infecțioase pulmonare. Pe baza factorilor de risc identificați și enumerați mai sus se vor avea în vedere următoarele modalități practice pentru scăderea mortalității și reducerea ratei complicațiilor postoperatorii (120): În infarctul miocardic acut în evoluție by-pass-ul aortocoronarian ca primă intenție de revascularizare miocardică va fi luat în considerare în condițiile în care ischemia miocardică nu poate fi limitată în ciuda măsurilor terapeutice folosite (terapie trombofibrinolitică, metode perfecționate aparținând cardiologiei intervenționale), apar complicații

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
este necesară o bună vizualizare a câmpului operator (câmp operator uscat). Aceasta este posibilă prin ventarea adecvată a ventriculului stâng: vent transatrial sau vent aortic. Lipsa unei vizualizări adecvate duce la apariția deficitelor de tehnică chirurgicală ce au drept urmare apariția infarctului miocardic acut perioperator. În cazul în care se graftează un vas de calibru foarte mic (circa 1 mm) este suficient ca un singur pas să prindă peretele posterior al arterei pentru a o ocluziona. Acest accident va duce fără nici un

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fie asociate cu scurte perioade de reducere a fluxului; includerea în sutură a tuturor straturilor aortei; evitarea clampărilor multiple. Ateroembolismul cu punct de plecare aorta ascendentă reprezintă o complicație severă prin urmările pe care le poate avea: accident vascular cerebral, infarct miocardic, infarct renal, intestinal, ischemie acută a extremităților. Canularea și clamparea aortei sunt manevre care se asociază cu o rată crescută a emboliilor. Incidente, accidente și complicații dependente de tipul de grefon folosit Vena safenă internă Deși vena safenă internă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu scurte perioade de reducere a fluxului; includerea în sutură a tuturor straturilor aortei; evitarea clampărilor multiple. Ateroembolismul cu punct de plecare aorta ascendentă reprezintă o complicație severă prin urmările pe care le poate avea: accident vascular cerebral, infarct miocardic, infarct renal, intestinal, ischemie acută a extremităților. Canularea și clamparea aortei sunt manevre care se asociază cu o rată crescută a emboliilor. Incidente, accidente și complicații dependente de tipul de grefon folosit Vena safenă internă Deși vena safenă internă este grefonul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
atât întinderea, cât și cudarea acestuia. Grafturile secvențiale ridică probleme noi legate de anastomozele latero-laterale. Pe lângă aceasta, lungimea mare a grafturilor predispune la răsucirea acestora. Atât grafturile lungi, cât și cele prea scurte sunt supuse riscului trombozei precoce cu apariția infarctului miocardic perioperator. Grefoanele venoase pot fi sediul potențial al unor sângerări importante de la nivelul ramurilor colaterale. Traumatismele, chiar minore, ale peretelui venos pot iniția tromboza graftului ca urmare a modificărilor induse la nivelul intimei. Complicații legate de plăgi și prevenirea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]