6,831 matches
-
oră cel mult, mă refer la cele care se pretează la așa ceva prin tematică și mod de exprimare artistică, cum au fost cele două spectacole de la “Palatal lui Caesar” care m-au extaziat și mi-au dat sentimentul plenar al infinitelor posibilități de transcendere în plan artistic a valorilor umane perene dar și a defectelor speciei. Să faci niște statui sau grupuri statuare într-o piațetă cu arteziană niște personagii care să depene - prin mișcare și dialog, sunet, culoare și lumină
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
secolul trecut. II Tragi penmele din aripile păsării, îmi arăți un zbor de aburi nedefinit ridicându-se din aripile ei, sângele ne curge printer degete, precum jertfele pe mâini de zei, aripi risipite pe cărările ce duc spre cer, planează infinite ferestre sub urechile jeluirilor, ne trebuie o planetă a noastră curată căreia să-i punem aripi, să uităm să mai tragem cu praștia în păsările ce alunecă dinspre fereastra Ta. Nu vreau ca nisipul să migreze într-o clipă târzie
OGLINDA DIN SECOLUL TRECUT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366751_a_368080]
-
aproape insensizabil, ești “furat” de peisagii luxuriante, de o viermuială care departe de a fi sâcâitoare te ia pe sus și te face să uiți pentru ce ai intrat în ăsta, să zicem și n-ai intrat în celălat, de infinite posibilități de a te dărui plăcerii jocurilor de noroc pentru cei cu oarecare dependență și nu sunt deloc puține și nici puțini, adică până la urmă sunt totul că d-aia părea că veniseși, un carpe diem care ți-l propuseseși
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
Îmi lipsesc visul avut, fericirea; Unde-mi ești, flacără ce îndeamnă? A XIV-a poezie pentru Ali Nevoia de dragoste, de a împărți Toate dorurile, nevoia de sărut, Nevoia de bucurie, de-a se ferici, De a-și face focul infinit, Nevoia de a privi în ochii Iubiți, De a reflecta Sclipirile lor vesele , lumina, Nevoia de a se mai îngrijora, Nevoia de a se îndulci în plus Din buzele imaginate în vis Și de-a atinge, de a mângâia, Nevoia
POEZII PENTRU SOŢUL MEU (VERSIUNEA ROMÂNEASCÃ) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366727_a_368056]
-
al propriei sale morți avea să-l înghită cu destul de multă nemilă departe de țărâna care îi așteptase cu bucurie primul scâncet al vieții. Întunericul crâncen al nefiirii din glodul rece al altei patrii îl așteptase probabil îndelung și cu infinită răbdare de-a lungul vremii, ca și cum foamea lui nestăpânită de carne și de oase nu putea fi ostoită într-o oarecare măsură decât cu mădulare complet străine de ființa sa. Ca orice român care gândea că lumea de dincolo de granița
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
-l scut.” Nu e ușor să dai replici la Byron, Poe, Rimbaud, Shakespeare etc. Fiecare în parte e o lume, un univers! Toți sunt diferiți, de aceea i-a și ales așa, și câți nu ar mai fi meritat încă, infinită lista! Bunăoară, îl putea arăta lumii pe Jacques Prevert în fel și chip, după starea momentului! Oglinzile sufletului sunt infinite, desigur... Dar Evanghelia cerului îi arătă în felul trăirii Poetului-Mag! Aici intervine harul său, aparent simplu, dar diferit de al
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
un univers! Toți sunt diferiți, de aceea i-a și ales așa, și câți nu ar mai fi meritat încă, infinită lista! Bunăoară, îl putea arăta lumii pe Jacques Prevert în fel și chip, după starea momentului! Oglinzile sufletului sunt infinite, desigur... Dar Evanghelia cerului îi arătă în felul trăirii Poetului-Mag! Aici intervine harul său, aparent simplu, dar diferit de al celorlalți prin marca originalității. Nordicii și sud-americanii îi sunt pe inimă lui Theodor Răpan. Pleacă din ei, dar ajunge tot
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
un suspin o iluminare iar a doua născătoare eternă de stihuri care vor umple acest univers până la implozie iscând a neștiuta oară primul gând așadar lumea este numai poezie și mizeria în care tu trăiești acum este o iluzie melodia infinita a lui wagner fruntea îți este portativ peste care aș trece un mănunchi de petale pielea să nu semene cu pământul arat de centauri cu aripi retezate genele sunt clape de pian care îți colindă irisul privește-mă fără să
CARTEA CU PRIETENI XXXXIX- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365748_a_367077]
-
secundă din lupta cu limitele autodepășirii ținute în lanțuri care nu se rup. Omul e în primul rând, sieși rob, iar trecerea peste sine, sărirea dincolo de condiția sa e greul și pentru marea noastră majoritate, inaccesibilul drum. Ardoarea inepuizabilă, statornicia infinită nu sunt ale omului, iar fără acestea, libertatea deplină nu există. Limitele puterii omului de a trăi liber sunt mai generoase în ce îi privește pe artiști. Lor, creația le dă forța de a-și construi libertatea, ca o sfoară
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
in America și Canada, cu intrarea gratuită. Trebuie subliniat simțul turismului foarte dezvoltat al americanilor. Chiar și aici unde luxul pare a fi extravagant, găsești și prețuri pentru toate buzunarele, atât în ceea ce privește cazarea, mâncarea, cât și tot ce ține de infinitele posibilități de distracție. Nu de puține ori ți se oferă diferite atracții sau spectacole gratuite, așa cum este chiar cea mai renumită atracție, spectacolul oferit de Fântânile din fața hotelului Bellagio. Pentru că Las Vegas-ul ne-a impresionat atât de puternic ca
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
nascent, Nurtured needs, well cultured reason Progress bares no reflective season, Evergreen the forever planned Shrinks green reefs by heat island, Every park and emerald patch it seems, Lies în reserve for development dreams. ETERNAL RHYTHM Myriad intricate subtle interactions, infinite private inaudible conversations, With laser pointer unpick each star from a faint galaxy's hazy smear, to find each a galaxy cluster. Coronal mass ejection dross, electrons scream to polar halt, Dance Aurora borealis and conversely A. australis. Photons bounce
DANNY DRAPER AND HIS POETRY AT THE STATE LIBRARY OF NSW de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366116_a_367445]
-
de povești... Iașul își are „Copoul”, Și teiul „Eminescian”... Sighișoara are turnul, Clujul, floarea de castan... Brașovul își are „poiana”... „TURNUL falnic” e la Bran... În deltă peștele și stuful, Și barba unui Lipovean... Munții își îndreaptă creasta, Către bolta infinită... Bărăganul, pe câmpie, Își leagănă iarbă cosită... Ape, râuri și izvoare, Dunărea alimentează, Și se varsă-n Marea Neagră, Care-n vals de val vibrează... Fila mea e Bucureștiul, Așa cum a fost odată... Cartiere vechi și Cișmigiul... Unde mă plimbam ca
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
am aspirat,/ Și care cad grămadă pe podea;/ Le strâng și le arunc/ În bătaia vântului,/ Dar ele năvălesc înapoi în casa/ Cu fereastra deschisă/ Și perdelele ridicate./... Adorm și mă văd/ Cum plutesc printre ierburi,/ Și, cu o liniște infinită, constat/ Că singurul lucru vertical/ Este sufletul/ Care, ca o floare albastră de lotus,/ Se înalță din mine,/ Deasupra apelor universului..."( Lucruri verticale). Domnița Neaga aspiră spre o existența în liniște, departe de realitatea agresivă. Ascultând freamătul oceanului infinit din
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
liniște infinită, constat/ Că singurul lucru vertical/ Este sufletul/ Care, ca o floare albastră de lotus,/ Se înalță din mine,/ Deasupra apelor universului..."( Lucruri verticale). Domnița Neaga aspiră spre o existența în liniște, departe de realitatea agresivă. Ascultând freamătul oceanului infinit din interiorul său își dorește: "De-aș avea puterea/ Să urmez spuma credincioasă/ A valului,/ Să sting în apă vie/ Sentimentele aprinse,/ Iar furtuna să o transform/ Într-o nesfârșită liniște/ Interioară...// Și astfel, în casa nebântuită,/ Să aștern curată
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SĂ MĂ UIȚI, FĂR-SĂ TE GÂNDEȘTI LA MINE Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1817 din 22 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului De azi -nainte îți las misterul, Neștiutorule de inimi infinite Și păzitor, atât cât se topește fierul, Și ruinat, de tristele-ți cuvinte. De azi -nainte, vei ști ce este A coborî în sine, scrâșnind din frică, Măsura-n faptele supuse, dar oneste, O faci prin viață, și-n lege
SĂ MĂ UIȚI, FĂR-SĂ TE GÂNDEȘTI LA MINE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366245_a_367574]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PHILOSOPHIA PERENNIS Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Am privit în ochii unei stele ce apunea, pâlpâind, întru scorbura infinită a nopții, și-am găsit umbra unei fericiri ucigașe ce mă pândea de câteva vieți și ceva. Privirile noastre s-au întrepătruns în bezna pustie și rece ca două cuțite ascuțite spre timp: iscodirea mea i-a pătruns în nucleul
PHILOSOPHIA PERENNIS de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366273_a_367602]
-
albe în copacii îngenunchiați în copilărie încotro întreb camera gata de lansare încotro co pilărie încotro privire încotro mână încotro picior încotro și tu inimă albastră întrebări le se izbesc de zid ca niște ferestre bătute de vânt numai picioarele infinite ale iubirii ies afară din poem să mă caute eu alerg de bunăvoie prin coridorul dintre rai și iad hai la revedere c-am ajuns poftim într-un poem de țâță Costel Zăgan, GRAVITAȚIA SUFLETULUI, 2012 Referință Bibliografică: EREZIA BIBERONULUI
EREZIA BIBERONULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361634_a_362963]
-
ta. Lasă-mă să fiu liberă, să traiesc doar cu visele mele dragi! Să fiu liberă, să mă uit întotdeauna doar în ochii cei negri, în care văd inima bună a fiului mezin al Împăratului Tătarilor, care mă priviră cu infinită liniște! Sunt convinsă, îl iubesc foarte mult iar el mă adoră, și-i atât de mișcat, căci știe că această iubire este interzisă. Dar eu sunt decisă să înving orice, să fiu pentru veci credincioasă visului meu! Mamă, scumpa mea
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
nedefinit”. Faptul că întotdeauna autoarea (mereu sunt tentată s-o numesc: poeta!) s-a simțit „Aproape de îngeri” - a determinat-o să consemneze în 21 septembrie 1998, starea ei, în doar trei activități ale minții și inimii: „Contemplație, desfătare și milă infinită”. Aceste trei trepte existențiale sunt urcate succesiv de autoare: Prin contemplație se ajunge la desfătare și de aici, mai e un pas până la milă, descrise într-o pagină admirabilă. De fapt, o dramă permanentă se desfășoară sub ochii noștri. Eșuarea
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
de lumină oglindea în cenușiul de perlă al orizontului...zborul sufletului meu.” Senzația că se află într-un labirint este tot mai acută. Autoarea apelează și la teoria budhistă pentru a-și explica senzația succesiunii de vieți: „Timpul meu este infinit și axa lui îți permite să-ți iei una, două sau mai multe vieți. Eu am ales să am continuitate între ele și am decis să fiu din nou femeie. O, tu ființă omenească, să ai grijă să nu te
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
secundă din lupta cu limitele autodepășirii ținute în lanțuri care nu se rup. Omul e în primul rând, sieși rob, iar trecerea peste sine, sărirea dincolo de condiția sa e greul și pentru marea noastră majoritate, inaccesibilul drum. Ardoarea inepuizabilă, statornicia infinită nu sunt ale omului, iar fără acestea, libertatea deplină nu există. Limitele puterii omului de a trăi liber sunt mai generoase în ce îi privește pe artiști. Lor, creația le extinde limitele puterii de a-și construi libertatea, ca o
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]
-
pe treptele societății, să nu uităm că noi suntem bobul de grâu care face pâinea și picătura care unindu-se dă naștere marilor râuri și oceane. Oricât de neînsemnați ne considerăm sau ne consideră alții, noi oamenii formăm această lume infinită pe care ne-a dat-o cu mărinimie Dumnezeu Tatăl, Creatorul a tot ce ne înconjoară. Cu emoția ce n-am trăit-o de multe ori în viată, nu pot decât să vă mulțumesc sincer. MIHAI LEONTE 15 septembrie 2002
SUCEAVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361726_a_363055]
-
percepusem cândva realitatea, ca apa era un factor vital înlăuntrul meu, așa precum gândul devenise stăpânul planului material și îl coordona prin auz. “Le vieil hiver a fait place au printemps; La nature s’est rajeunie; Des cieux la coupole infinite Laisse pleuvoir mille feux éclatants.”[ 1] Pentru care motiv să mă întorc într-un așa-numit “concret” al acestei după-amieze de vară, cănd puteam să găsesc o soluție viabilă vis-à-vis de ceea ce trăiam, să reușesc un salt într-o altă
MODUS VIVENDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351775_a_353104]
-
mea într-o crăpătură în Zidul Plângerii Cite scrisori păstrate și pierdute prin crăpături, Purtate de vint, în limbi străine, în limbi cunoscute Sunt una în milioane, o grăunță minusculă de nisip Într-un ocean mare, albastru, vast, un ocean infinit. Referință Bibliografică: Zidul Plângerii / Stella Reeves : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 690, Anul II, 20 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stella Reeves : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ZIDUL PLÂNGERII de STELLA REEVES în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351812_a_353141]
-
munților, tinzând spre soare pentru a mă purifica în dulcea lui lumină aurie. Cel mai tare m-am avântat când iubirea mi-a atins aripile inimii, transformându-le în aripi magice, asemănătoare celor ale îngerilor. Era zborul meu spre Albastrul Infinit! Clipe de dumnezeire când exclamam: Doamne, încerc să te ating, dar mâna mea nu poate cuprinde Infinitul! Acum, zborul este spre mine însămi, spre Sinea mea superioară! „Doar un luptător poate rezista pe drumul cunoașterii, căci arta lui constaă în
ZBORUL SPRE SINE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351907_a_353236]