2,412 matches
-
sau chiar milioane de ani înapoi, la începutul vieții pe Pămînt"907. Lupta cu viclenia Timpului (List der Zeit) - joc de cuvinte pornind de la expresia lui Hegel, List der Vernuft ("viclenia Rațiunii") redare a ideii camuflării timpului, demonstrată prin călătoria inițiatică în sferele duratei care îi revelează mari taine cosmice 908 - nu îl face pe Dayan un învingător. El nu este decât un mesager, "un înainte-mergător" care nu cunoaște decât ecuația ultimă, nu soluția "care ne-ar fi putut apăra de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
rolul de se întoarce tot la el, de a-l impresiona tot pe el. Gore și Egor (privit ca anagramă a celui dintâi) revendică același etimon (verbul gregoréo "sunt complet treaz") împărtășesc experiențe fantastice legate de cea mai dură confruntare inițiatică. (Veghea este un motiv de importanță cardinală în proza lui Eliade; unul dintre personajele Nopții de Sânziene își intitulează piesa Priveghiul). Numele al căror semantism transpare, designatori puternic motivați (procedeu folosit în basme) sunt utilizate de către Eliade în cazul antroponimului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
obișnuită a vieții cotidiene" (p. 19). Religioase în sensul reactualizării și retrăirii timpului sacru, când s-a petrecut evenimentul, in illo tempore. În schimb, basmele - în care V. I. Propp vede "amintirea riturilor totemice de inițiere" (p. 183) - sunt povestiri inițiatice, povestiri ale încercărilor prin care trece eroul excepțional, "trecerea prin intermediul unei morți și unei învieri simbolice, de la neștiință și nematuritate la vârsta spirituală a adultului" (p. 188). Cu toate că basmele ar părea să se integreze în această categorie a profanului, Eliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care îl povățuiește să se scalde într-o fântână aflată în peștera de lângă munții ce se bat în capete și "se va zvidui de orice tristețe și va căpăta tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte". După mai multe încercări inițiatice Făt-Frumos găsește fântâna (care aparținea Scorpiei Pământului) și se scaldă în ea, deși Zâna fântânii îl avertizează că "bine n-are să-i fie". Pleacă spre curțile împărătești, dar nu mai găsește pe nimeni. Trecuseră mai bine de o sută de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de basme. Toate aceste patru variante se desfășoară pe aceeși schemă: copilului i se promite o zână pentru a-l determina să se nască. O dată mare, el pleacă în căutarea ei, și după ce trece printr-o serie de inițieri/probe inițiatice o găsește și se căsătorește cu ea. Toate basmele sfârșesc în acest punct, fără a avea deci interes pentru cercetarea de față. Acestor elemente care lipsesc - după ce Făt-Frumos petrece câtva timp în acel loc paradisiac, îl cuprinde dorul de părinți
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Cistelecan, Editura Cartier, 2006. Bidu-Vrănceanu, Angela, Călărașu, Cristina, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaș, Mihaela, Pană-Dindelegan, Gabriela, Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira & Co, București, 2005. Balotă, Nicolae, "Un hermeneut al secolului XX", în Euphorion, Cartea Românească, București, 1999. Berechet, Lăcrămioara, Ficțiunea inițiatică la Mircea Eliade, Editura Pontica, Constanța, 2003. Blaga, Lucian, "Orizonturi temporale", în Orizont și stil din Trilogia valorilor, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Boldureanu, Ioan Viorel, Cultură tradițională orală. Teme, concepte, categorii, Editura Marineasa, Timișoara, 2006. (lucrare disponibilă la adresa
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
83. 10 Ibidem, p. 84. 11 Ovid S.Crohmălniceanu, op. cit., p. 315. 12 Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 94. 13 Ibidem, p. 109. 14 Ibidem, p. 443. 15 Lăcrămioara Berechet, Ficțiunea inițiatică la Mircea Eliade, Editura Pontica, Constanța, 2003, p. 233. 16 Ștefan Borbély, Proza fantastică a lui Mircea Eliade, complexul gnostic, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003, pp. 55 și 142. 17 Matei Călinescu, Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Noul născut" nu e un prunc care va crește și cândva, va îmbătrâni - ci e un puer eternus. Va rămâne, in aeternum, copil - adică va participa la beatitudinea atemporală a Spiritului, iar nu la devenirea Istoriei. A doua viață - cea inițiatică - nu repetă pe cea dintâi, omenească și istorică: modul ei de a fi e calitativ deosebit". 25 Mariana Istrate, op. cit., p. 56. 26 Mircea Eliade, Jurnal, I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 552. 27 Constantin Noica, op. cit., p. 160. 28
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pp. 152, 154. 181 A. Pleșu, op. cit., p. 79. 182 Ștefan Borbély, op. cit., p. 38. 183 Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1998, p. 281. În capitolul Șamanismul din op. cit., p. 68: "Să amintim pe scurt că tipologia inițiatică cunoaște două forme specifice, care circulă sub numele tehnice de "căutare" (the quest) și "chemare" (the call). "Căutarea" presupune un subiect activ care își dă silința să aprofundeze experința șamanică și necesită inițierea; "chemarea", în schimb, presupune un subiect pasiv
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și muzica". 541 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 314-315; Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele inițiatice și riturile agricole - Noaptea Sfântului Andrei, solstițiul de vară, misterul topitoriilor metalelor prețioase, teme care conduc către izvorul etern de creație, prezența fantastică. 542 Doina Ruști, op. cit., p. 109. 543 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, 1993, p. 340. 891 Idem, Istoria credințelor și ideilor religioase, I, De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, Editura Științifică, București, 1991, p. 86; despre veghe ca transformare a condiției profane și obținerea imortalității vezi și episodul veghii inițiatice din grădina Ghetsemani, în Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha până la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 307. 892 Idem, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sub îngânata lumină-abia născândă" (Gest), perspectiva se adâncește până la transparență, arătând imaginea hieratică prin care se străvede epura posibilului, "somptuosul crin / Al formei" (Luntrea)15. Decreația vizibilului Poemul Driada reia aceste teme, circumscrise de data aceasta regresiei spre originar. Act inițiatic întrucât presupune succesive aboliri de văluri fenomenale, o destratificare în etape care înseamnă tot atâtea niveluri de pătrundere a vederii în densitatea nevăzutului. Dacă imaginea arborelui apare la început profilată pe un fundal îndepărtat, greu accesibilă vederii, aceasta pentru că ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pune în scenă o veritabilă anatomie a suferinței, dar și o cale fenomenologică a devoalării. Cale pe care chipul se cufundă, coboară în sine, în imaginea de sine; intrarea în acest nou peisaj este o continuă trecere a pragurilor, traseu inițiatic ce presupune - drept reducție - o dematerializare treptată. Dacă alcătuirile materiale sunt străpunse, demantelate în structura lor închegată, ele nu mai au densitatea substanțială care să opună rezistență. Ființa lor nu mai are nimic subzistent, rezistent, fiind la rândul ei destructurată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pomenea în romane de săruturi pe buze". Nici nu apucase Clara să se obișnuiască bine cu gândul straniului gest, că este la rându-i supusă la același botez al focului. Căci cei doi băieți se înțeleseseră să-și sincronizeze practicile inițiatice. În timpul următorului dans, Marcel o informează râzând pe Clara că fratele ei tocmai o sărutase pe Lisbeth și o întreabă ce ar face ea dacă ar păți la fel. Sfidătoare, tânăra îi spune că ar ști ea cum să se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Suzanne, prietena ei cea mai bună, și mimează cu aceasta o scenă de amor. Înăbușindu-și hohotele de râs, cele două liceene sar pe pat, fac să scârțâie arcurile, scot țipete scurte și se prefac a geme de plăcere... Virtuțile inițiatice ale flirtului Dacă s-ar fi petrecut în realitate, comedia aceasta bizară și șugubeață ar fi șocat mulți adulți. Însă putem fi siguri că aceștia ar fi aprobat fără rezerve statornicia virtuoasă și castitatea tenace a Sophiei. "Visați adesea la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ideea freudiană potrivit căreia sexualitatea nu este nici bună, nici rea în sine, fiind un proces delicat care se dezvoltă pe etape. Or, pornind de la această perspectivă psihanalitică, flirtului i se conferă un rol cu totul inedit, și chiar virtuți inițiatice. El nu mai apare ca o pervertire a iubirii, ca un joc egoist purtând în sine germenele conflictului și dramei, ci dimpotrivă dacă este abordat așa cum trebuie ca un prag necesar și benefic către ucenicia sexualității. Jocul acesta amoros, înțelegem
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Temele epocii, în schimb, ale inițierii amoroase, trezirii, inocenței, stângăciei amoroase, nostalgiei, se impun cu mai multă forță ca oricând în limbaj, precum și în imaginarul colectiv. Dacă medicii, psihologii și chiar unii dintre părinți consideră că flirtul prezintă unele virtuți inițiatice, este pentru că văd în el un pod, una dintre acele punți care îi ajută pe adolescenți să facă dificila trecere de la copilărie la vârsta adultă. Pentru ei, este o etapă care permite, pe plan amoros, tranziția de la imaturitate la un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
loc situat la antipodul geografic și calitativ al Romei, Ovidiu e asemenea peștelui captiv în pojghița de gheață, lipsit de libertatea mișcării, capabil doar să-și perceapă propria stare dezolantă (Tristele, III 10). Drumul său pe mare răstoarnă sensul călătoriilor inițiatice : la capătul ei nu se poate afla un nou început, ci doar, definitiv, sfârșitul. Testamentul lui spiritual se ordonează în jurul ideii că arta singură scapă legii perisabilității : poetul poate fi oricând ucis, renumele îi va supraviețui însă etern (Tot bunul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
explicațiile pretențioase ale lui Marian care cercetează semnificațiile universale ale basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte : Pe mine nu mă dai gata cu mituri (I, p. 616). Tot astfel, Marghioala ia în râs aprecierile ginerelui ei despre călătoria inițiatică la combinatul de porci de la Galați, buricul lumii : Acesta e noul mit... miticul... Miticul... (cu accent pe cel de al doilea i) (V, p. 680). Mitul arhaic are reverberații în lumea contemporană, dar se degradează o dată cu ea. În primele patru
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
motivul râului ca graniță între cunoscut și necunoscut, imaginea ostrovului ca refugiu în calea pericolelor implicate de procesul inițierii, chipul bătrânului înțelept care înlesnește orientarea dar refuză încetarea inițierii, tovarășii de drum care din neputință sau teamă abandonează șirul parcursului inițiatic. Încununarea inițierii este primirea în monahism, în cinul rasoforilor, cel mai modest de altfel, semn că procesul de rafinare și iluminare nu s-a terminat. Seria ritmică se suprapune peste seria semantică a textului, creând în termenii lui Osip Maksimovici
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fost în stare să constat, precum cei mult mai știutori, că exaltarea, solemnitatea, orgoliul, exuberanța, chiar și patetismul de moment nu se pot transforma, nici transfigura în starea de a ieși din neputință și somnolență, nici vorbă de o modalitate inițiatică înspre dreapta judecată și echilibru. În acest timp mă gândeam că "Dumnezeu s-a născut în exil", eram martor la ce se mai întâmplă interesant (adică la ce nu) în Iașul meu pe care oricum îl iubeam necondiționat, uneori inconștient
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
parcuri și case pe care trebuie să le vedem pe îndelete, să ne bucurăm de frumusețea lor și vom prinde atunci iubirea totală de spațiile acestea și cu ochii sufletului, și cu reperele valorii trecutului sau prezentului. Plimbările pot fi inițiatice intrând în tainice chemări afective și în același timp memoria va reține până și detaliile, în aparență neînsemnate, topindu-le apoi în vasul magic al dragostei pentru urbe. Vom descoperi spații culturale nebănuite, fie și numai pentru că pe acolo au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
interesul concret, în goană fiind după elementele materiale. Multe semne ne arată (și noi tot nu "vedem"!) căile descoperirii sacralității cosmice, a naturii și a cunoașterii de sine, a adâncului din noi, încât în sfârșit omul ar înțelege sensul probei inițiatice: "după tortura rituală vine și șansa eliberării". Cu alte cuvinte, omul nu poate deveni om fără a trăi experiența fundamentală a deosebirii între profan și sacru. Se spune că seninătatea și plăcerea sufletească pot fi provocate de un ceva, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
nici în curtea noastră ca să facem ceva ordine. 96 Specialiști în sacru? În gândirea hindusă ei sunt: yoghinul, șamanul, vraciul, alchimistul, ascetul, inițiatul. Yoghinul face totdeauna contrariul a ceea ce viața îi cere, el trăiește în afara vieții, tinde spre o renaștere inițiatică. Șamanul pune stăpânire pe spirite, acționează pentru alții, ar avea acces la divinitate, el este un ales. 97 Rețeaua nevăzută de căi și neuroni este extraordinară în determinarea comportamentului nostru, în ceea ce facem conștient și mai ales inconștient. Senzațiile, sentimentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
foami... Dă..." Și ajung așa la Caietul 2, care relatează epopeea mamei și a copiilor deportați în Bărăgan. Tatăl este de mulți ani în închisoare, iar drumul de la Timișoara până la punctul terminus al călătoriei, gara Dudești, este o veritabilă călătorie inițiatică pentru copilul care într-o zi va deveni autorul acestei cărți. Trenul a sosit la destinație. Este 1951, Anul mutanților enigmatici. În Bărăganul deportaților, nici un lucru nu mai este cum a fost: " Atunci a început cea mai înfricoșătoare transformare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]