1,822 matches
-
miticistă, zeflemistă la modul bucureștean: Nu trecu câteva zile Ș-auzim de domn că vine, Unul ce a fost în treabă: Dragoman pe Marea Albă. Purtările domnului sunt descrise cu minunare sceptică de cetățean pățit și cu o suspectare ce insinuează scrântirea. Scriitorul umflă, recalcitrant la orice administrație, dând actelor domnului o grasă coloare de obstinație absurdă și țicnită. O sală de arme, indiciu al unui estetism muzeal, devine o încăpere de ospiciu, în mijlocul căreia domnul ni se arată ca o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
legi absurde din simplul plac al ochiului (maniera de mai târziu Urmuz și Arghezi). Doctorul, trăsura, caii și vizitiul sunt văzuți într-o compoziție sincretică, mâinile, ochii se tratează, monografic, ca piese scăpând din trup cu o viață proprie, se insinuează calitatea de obiect material a profesorului, descriptibil prin porțiuni, nu prin reducție la o notă morală dominantă. A vedea animalul ca obiect, inertul ca animal, partea ca entitate de sine stătătoare și colectivul ca individ, acesta e umorul întrevăzut de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de puncte: arta argheziană e făcută din "veninuri", "înjurături"; veninul s-a preschimbat în miere, lăsîndu-i-se puterea: Am luat ocara, și torcând ușure Am pus-o când să-mbie, când să-njure. Procesul concentric e infinit. Unii au voit să insinueze că poezia lui Arghezi e "minoră", dar ea, dimpotrivă, e dominată de probleme grave, dintre care cea mai frecventă e ceea a creației sempiterne. Un fapt atât de umil ca încolțirea cartofilor e prilejul unui cântec suav al maternității vegetale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care același articol îl plasează în al doilea rang al enumerării, chiar după libertate. Într-adevăr nu există libertate pentru un individ dacă nu îi este protejat ceea ce are, ceea ce îi aparține. Nu pentru că aș vrea să presupun sau să insinuez că orice proprietate trebuie să se bucure de siguranță. Toate societățile promulgă legi care reglementează proprietatea, care determină ce formă de proprietate este legitimă sau nu. Pare incontestabil, faptul că în orice societate, chiar într-o societate socialistă, există ceva
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
cererea permisiunii după canoane, vom înlătura astfel [până] și dificultatea ce ați avea de a vă conforma cu ele, în caz când frăția-voastră v-ați figura existența unei supremații, după cum chiar tonul ce-l țineți către un egal pare a insinua. 2) Încât pentru aserțiunea că întreprinderea noastră ar fi o manifestare contrarie dispozițiunilor guvernului, ar fi îndeajuns a vă rechema, că atitudinea 206 bucureștii de altădată noastră față cu el a fost totdauna pentru oricine, în vederea convingerii noastre, că toată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din 29 iunie 1874 referitor la alegerile pentru Senat de la Bolgrad fraze incendiare la adresa guvernului: „Jos guvernul ingagiamentelor străine, jos trădătorii țării, jos falsificatorii alegerilor naționale, jos criminalii care merită ghilotina! Jos cei cari au reînființat autocrația în țara românească, insinuându-se pe lângă domnitore și profitând de neesperiența sa. Sus libertatea! Sus poporul!“ (Oltul, an. II, nr. 42, 29 iunie 1874, p. 1 - cf. Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, Ed. pentru Literatură, București, 1966, p. 117). Peste puțin sosește trenul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
credință trebuie să pună în calomniile cari umplu coloanele acelor ziare străine - declarăm, ceea ce nu poate nega nimeni, că trăim în România în cea mai bună armonie cu românii, fără a ni se cauza nici cel mai mic rău, după cum insinuează acele ziare străine prin esorbitantele și meschinele 2 lor invențiuni. Rugăm, prin urmare, pe zisele ziare a nu mai produce așa neadevăruri cari scandalizează lumea, pentru că sunt vădite calomnii date la lumină de niște oameni ce, pe lângă reaua lor voință
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am cerut lui B. să intervină înainte de a se comite eroarea de a fi penalizați pe nedrept și, totodată, să stabilească norme pentru activitatea fiecăruia, ca pe viitor să putem evita situațiile penibile. Răspunzîndu mi, B. a găsit ocazia să insinueze că eu aș fi fost acela care a chemat precedentul control financiar, cel de după plecarea lui Cârneci la București. Iritat, prea iritat, i-am spus că, dacă asta e părerea sa, noi doi nu mai avem de discutat decît chestiuni
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
devreme i-am dat telefon, să aflu cum se mai simte. „Tot așa de rău, dragul tatei”, mi-a spus. Discuția cu el a fost scurtă și amară. îi simțeam nemulțumirea de starea sa, plînsul abia stăpînit care i se insinua în voce, un plîns vechi, ascuns luni de zile. „Cînd mai vii pe acasă?”, a schimbat el vorba, fără a mi cere s-o fac urgent. „Momentan am de descurcat niște treburi, dar dacă e nevoie le las”, i-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
erau intacte, curgea în mine alt sînge, aveam alt curaj, altă încredere în viață. De atunci a urmat un deceniu de exploatare intelectuală, de risipă, de demersuri inutile care nu numai că m-au plafonat social, dar mi-au și insinuat îndoiala asupra utilității a ceea ce fac. Dezamăgit, amîn uneori să țin cu regularitate chiar și acest jurnal devenit „fără dată”. * Cu cîteva zile mai devreme decît era planificat, astăzi s-au sărbătorit 30 de ani de la înființarea ziarului (1 mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Zacîria poreclit Zacîr”, pescar pe lacul Razelm, blînd cu ființele adîncului pînă intrau în plasele sale, apoi, după ce le prindea, de o mare cruzime, izbindu-le „cumplit, cu muchea lopeții”. Camilar (care mi-a atras atenția odată asupra acestui episod) insinuează existența unei duble infirmități (fizice și morale) a personajului său: „Zacîria poreclit Zacîr era urît și temut de toată obștea. Piciorul un pic mai scurt era, nu numai după credințele vechi și deșarte, semn neîndoios că-i ura pe toți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Bălăiță”, mi-a declarat. La autorul Lumii în două zile crede că sînt urme din Márquez: de pildă, copilul din Albala care mănîncă pămînt, se umflă și crapă. „Aici nu-i spirit românesc”, conchide. În ultimii ani mi s-a insinuat, tot mai adînc, sentimentul precarității și inutilității. N-am fost dintotdeauna așa. Cîndva, am fost ardent, pasionat. Am pus suflet chiar și în discuțiile fără de nici o miză. Am luat partea celui slab. Am disprețuit pe laș. Dușmani mi-au fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cele spuse de mine i-au dat ocazia lui Filioreanu să-și facă numărul de propagandist, să mi explice „care e poziția partidului în problema planificării”. El îmi respectă dreptul de intelectual de a mă îndoi și chiar de a insinua anumite lucruri, dar „iată ce trebuie știut”; căci „e ușor să întrebi, să critici, dar e foarte greu să rezolvi”. Cînd a obosit să mă lămurească, i-am replicat că, îndoindu-mă, eu nu fac altceva decît să mă ipostaziez
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intrat peste noi Filioreanu, însă n-a stat mult, căci a simțit, din tăcerea noastră bruscă, faptul că deranjează. Imediat după plecarea lui, N. mi s-a și repezit să-l caracterizeze: „Individul suferă de un «complex de inutilitate», se insinuează ca o otravă”, e malefic, „mult mai periculos decît Mitu”, care „toată viața s-a învîrtit ca vrejul pe arac numai să parvină”, dar, iată, a căzut, „acum e ca un copac tăiat pe jumătate”. Îmi spune apoi (lucru știut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
detectivistică și bârfă literară, incapabil, Însă, să aducă nimic nou În interpretarea operei. Criticul reamintea o remarcă din cuvântarea lui Bellow la primirea Premiului Nobel: „Există o altă realitate, cea genuină, pe care o pierdem din vedere. Această altă realitate insinuează continuu ceva ce, fără ajutorul artei, nu putem percepe”. Mi-am dat seama cât de sensibil era la perspectiva unor atacuri În presă și cât de detașat rămânea, totuși. „Îl rănește orice și nu-i pasă de nimic”, mi-am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
persoane marcante sau cu influență. - Insinuări, greutăți în ce privește mersul normal al vieții economice, nevoi și greutăți arătate chiar de Români spre a se presa sau justifica eliberarea din lagăre sau reintroducerea în viața economică și publică a evreilor. S’au insinuat și cerut reintroducerea medicilor evrei în spitalele de răniți, etc. (răniții refuză serviciul chiar al frizerilor evrei) mașinațiuni pe care Comandamentul le-a înlăturat cu energie. În concluzie legea și statutul evreilor, dacă este susceptibil de îmbunătățiri nu este mai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dacă ar fi să mă reîncarnez. Nu mi-ar plăcea să fiu supus tratamentului pe care i-l aplicase bătrânul clamei din scrumieră. — După informațiile pe care le am, Întunegrii își cam vâră nasul în treburile Simbolatorilor, zise bătrânul. Nu insinuez că sunt în cârdășie, dar vreau să subliniez că sunt extrem de precauți, iar Simbolatorii se cam pripesc uneori. Nu se poate pune problema cooperării... decât cu foarte puțini, probabil. Oricum, nu e semn bun. Faptul că Întunegrii ajung până aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o sângeroasă fractură socială din 22 decembrie 1989. Ne întrebăm cu oarecare teamă : CUM A FOST POSIBIL DOMNILOR ISTORICI SĂ COMITEȚI O ASEMENEA INEXACTITATE ? SĂ ACREDIDAȚI ÎN NUMELE ADEVĂRULUI O MISTIFICARE INSOLVABILĂ LA INSISTENȚA UNOR ANONIMI ORGOLIOȘI ? Ofidiene repente se vor insinua prin catalogul cu note de performanță după ce aventura lor tentantă vor survola mentalul adolescentin.. Și euristic vor prolifera mici monstruozități de uzanță . Să aducem la vedere “omul lui Marx”, în observația economistului german W.Sombart și “omul lui Patapievici” din
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
în natură, cu care acesta comunică prin muncă, iubire, printr-o jovialitate robustă. Vocația poetului în descriere este desenul, nu culoarea, dovadă a aceleiași înzestrări clasice, înclinată spre realitatea obiectivă care se oferă observației și studiului, nu spre atmosfera lăuntrică, insinuată în dominanta cromatică (Faptul zilei). O sensibilitate mai ales auditivă susține semnele înserării, cu respirația și liniștea nocturnă a satului, în Noapte de vară. Iar zarva, veselia, joaca fără griji a copiilor compun în Iarna pe uliță un fundal sonor
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Revistele erau concepute ca „reviste de organizație”, având ca țintă să aprindă o torță solară pentru un „va fi” luminos, de ctitor al comunismului. O modalitate de impregnare timpurie, cu un model sociocognitiv fără alternative, reușea până la urmă să se insinueze ca model și ideal social. Această „impregnare” a individului, de către context, realizată prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicare socială (transmisie orală, interacțiuni instituționale sau mediatice) și prin însușirea limbajului natural, cotidian, expresie a cunoașterii spontane naive, Moscovici (1984
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1918, „Facla” în 1922, dar abia în 1930 i se tipărește, cu prefața lui Perpessicius, un volum de poezii, Quasi. Titlul, împrumutat din Paul Verlaine, este cel pe care I. îl dăduse unui caiet manuscris și trimite la tristețea fluidă, insinuată ori travestită în peisajele sufletului și ale poeziei. Poetul a ales deliberat formula simbolistă și „modul minor”, căruia îi aparțin melodia fragilă, suspendată, ca și sublimarea trăirii ori disimularea ei în spatele unui lunatec joc de măști. Reminiscențe, atitudini îl fac
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
prima Amintire? 33 de ani/ și, încă, nu poți să alegi” (33 de ani). Se simte distincția tonului, a frazării, a metaforei, dar și o ușoară schimbare de atitudine. Poetul se află la o vârstă a schimbărilor, indecizia alegerilor se insinuează încet și aduce cu ea o oarecare ambiguitate. Simțurile par obosite de atâta spectacol, un ușor prozaism se infiltrează acum. Întâmplări crepusculare și alte poeme (1984) trădează un poet de expresie modernă, un spirit elegiac, atent la mișcarea din sine
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
evocatoare (Zlataust, Vovidenie, Patruzeci de Sfinți - murmurul unui discurs îndrăgostit) duc spre o zonă de bizare interferări, unde diurnul glisează, ca împins de o mână nevăzută, în fantastic. Printr-o fantă secretă, printr-o „falie neagră” (albăstrie, alburie), ba se insinuează, ba năvălește incredibilul. O ușoară mișcare de baghetă și se declanșează „surpriza”. Într-un „balans” produs printr-o tehnică, ușor manieristă, a ambiguizării, firescul, în insolitele „scene, scenuțe” ce se înfiripă, se răstoarnă, neliniștitor sau în tumbe arlechinești, în neverosimil
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
război mondial, autorul își alege ca eroi opt soldați, trimiși în munți la un punct de observație strategic și încartiruiți într-un fost hotel de lux. La început totul pare miraculos, de unde și starea lor de euforie, apoi, treptat, se insinuează starea de vagă teamă, și în final, de adevărată teroare. Fiindcă cei opt nu sunt nici pe departe favorizații sorții, ci, dimpotrivă, condamnați la moarte, dar nu prin trimiterea în prima linie, ci, mult mai perfid, prin plasarea lor într-
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
configurației sale sumbre, ci și din pricina efectelor sale patogene în timp. Matricea perinatală III (MPF III) Prin această matrice, scenariul nașterii avansează, căci acum contracțiile uterine continuă într-un ritm din ce în ce mai alert, iar cervixul se deschide treptat, lăsând să se insinueze discret o geană de speranță în „camera de tortură”a uterului matern. Datorită unei imense presiuni mecanice, are loc propulsarea copilului în canalul nașterii. Suferința și anoxia rămân cumplite și pot spori semnificativ în eventualitatea unor complicații indezirabile (circulară de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]