44,521 matches
-
Capitolul II Distincțiile onorifice - conferirea lor Articolul 2 Distincțiile onorifice cuprind embleme, placheta de onoare și crucea de onoare, însoțite, de la caz la caz, de brevet sau de diplomă. Articolul 3 (1) La nivelul Poliției de Frontieră Române se instituie următoarele distincții onorifice: a) emblema de onoare a Poliției de Frontieră Române; ... b) emblemele de merit ale Poliției de Frontieră Române; ... c) placheta de onoare; ... d) crucea de onoare. ... (2) Emblemele de merit ale Poliției de Frontieră Române sunt următoarele
ORDIN nr. 90 din 23 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271723]
-
344 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală referitor la măsurile premergătoare din procedura camerei preliminare. De asemenea, prin raportare la dispozițiile art. 344 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, susține că se instituie o inegalitate între inculpatul trimis în judecată prin rechizitoriu și inculpatul trimis în judecată prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, deoarece doar primul dintre aceștia este informat, prin citație, că poate să formuleze cereri și să ridice excepții cu privire
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
formularea acestora, astfel cum prevăd dispozițiile art. 344 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală. Din această perspectivă, consideră că se aduce atingere dreptului la apărare, dreptului la un proces echitabil, prezumției de nevinovăție și, totodată, se instituie o inegalitate între inculpatul trimis în judecată prin rechizitoriu și inculpatul trimis în judecată prin încheierea judecătorului de cameră preliminară. ... 13. Cu privire la această susținere, Curtea constată că neconstituționalitatea invocată de autorul excepției este dedusă din compararea celor două
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 569 din 23 iunie 2023 Notă ... Aprobată prin ORDINUL nr. 1.496 din 30 mai 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 23 iunie 2023. Capitolul I Introducere Articolul 1 Prezentul act instituie o schemă de ajutor de stat transparent, exceptat de la obligația de notificare la Comisia Europeană, conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271578]
-
unei decizii emise de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială, prin care s-a aprobat acordarea dreptului la indemnizația aferentă concediului de acomodare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat instituie o discriminare, fără a exista o justificare obiectivă, între categoria părinților adoptatori și categoria părinților biologici, a persoanelor care primesc copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență. Astfel, prin acordarea unei indemnizații lunare în cuantum fix de
DECIZIA nr. 103 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271743]
-
și-a îndeplinit obligația pozitivă de protecție a judecătorului în ceea ce privește riscurile sociale legate de maternitate și procedura adopției. ... 8. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, textele de lege criticate instituind o discriminare, fără o justificare obiectivă, între categoria părinților adoptatori și categoria părinților biologici. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
DECIZIA nr. 103 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271743]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, este 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, neputând depăși 8.500 lei], în sens contrar instituindu-se discriminări între părinții adoptatori și părinții biologici. ... 20. Analizând susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta pornește de la o premisă greșită, comparând două tipuri de concedii diferite. Astfel, pe de o parte, potrivit art. 2 coroborat
DECIZIA nr. 103 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271743]
-
90/2017, nu este îndeplinită condiția referitoare la termenul rezonabil de executare integrală a obligației. Astfel, spre deosebire de reglementările anterioare, care prevedeau un termen de executare integrală de 3 ani, în ipoteza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 se instituie un termen de 5 ani de la data la care hotărârea dobândește putere executorie. Or, o perioadă de 5 ani, prin întinderea sa, este de natură să pună în discuție prin sine însăși caracterul rezonabil al termenului. ... 10. Mai mult
DECIZIA nr. 78 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271832]
-
fiind, de altfel, ultima programată, ceea ce nu reprezintă o măsură de eșalonare, ci o veritabilă măsură de amânare la plată, având în vedere că partea semnificativă a creanței urmează să fie executată după 4 ani. ... 11. Totodată, deși se instituie un mecanism menit să realizeze conservarea valorii creanței, instanța apreciază că acest mecanism nu este unul efectiv în vederea garantării executării integrale și cu aceeași valoare economică a creanței pentru creditor, dată fiind perioada îndelungată - 5 ani - când este preconizată
DECIZIA nr. 78 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271832]
-
aceeași valoare economică a creanței pentru creditor, dată fiind perioada îndelungată - 5 ani - când este preconizată executarea integrală, respectiv 4 ani pentru o executare de peste jumătate. Or, chiar în prezența mecanismului matematic de actualizare a creanței, astfel cum este instituit, executarea efectivă a creanței nu este la adăpost de incertitudinea inerentă unui termen de 5 ani ce planează asupra condițiilor socioeconomice sau chiar asupra speranței de viață a creditorului. Astfel, prelungirea îndelungată a plății considerabile a creanței - a cincea tranșă
DECIZIA nr. 78 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271832]
-
că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanței procurorului de neurmărire/ netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție. Potrivit jurisprudenței Curții, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
anul 2019 este necesar ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative, [...] având în vedere: [...] obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, instituită prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat pe anul 2019; necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat, legii bugetului asigurărilor sociale de stat și
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
art. 56 din Constituție consacră obligația fundamentală a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice. Principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale implică un complex de condiții de care legiuitorul este ținut atunci când instituie anumite obligații fiscale în sarcina contribuabililor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. Însă așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
ce Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa, respectiv faptul că egalitatea de tratament presupune în mod necesar identitatea de situații juridice, calificarea unei reglementări ca fiind discriminatorie se justifică doar atunci când, pentru situații similare, se instituie regimuri juridice diferite pentru persoanele cărora li se aplică (a se vedea Decizia nr. 425 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 24 august 2021, și Decizia nr. 432 din 21 octombrie
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu din subordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul fondurilor speciale și către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. De asemenea, au fost instituite o serie de reguli privind utilizarea și gestionarea acestei sume din bugetul statului. ... 39. În jurisprudența sa, referitor la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004, legiuitorul a dorit să limiteze numărul și calificarea sporurilor avute în vedere la actualizarea pensiei de serviciu la cele existente la data pensionării, în situația în care între timp s-ar fi instituit și alte sporuri, iar nu aplicarea procentelor de la acel moment la indemnizația brută lunară (compusă din indemnizația de încadrare și sporuri) a magistratului în activitate. ... 37. Această interpretare permite valorificarea drepturilor de care magistratul beneficia la data retragerii din
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004, legiuitorul a dorit să limiteze numărul și calificarea sporurilor avute în vedere la actualizarea pensiei de serviciu la cele existente la data pensionării, în situația în care între timp s-ar fi instituit și alte sporuri, iar nu aplicarea procentelor de la acel moment la indemnizația brută lunară (compusă din indemnizația de încadrare și sporuri) a magistratului aflat în activitate (Curtea de Apel București - Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
ipotecat poate constitui cel mult efectul intervenirii unei situații de impreviziune, iar nu impreviziunea în sine. Or, art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 77/2016 eludează considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019 și instituie din nou, în totală contradicție cu raționamentul Curții, o prezumție de impreviziune fundamentată pe executarea silită a imobilului ipotecat. ... 57. Art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, întrucât intervine, pe de
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
nr. 77/2016 sunt neclare prin raportare la trimiterea pe care o fac la art. 4 alin. (1^3) din aceeași lege, întrucât nu se înțelege dacă trimiterea a fost făcută: (i) pentru a sublinia caracterul de prezumție absolută pe care îl instituie art. 8 alin. (5), în ipoteza executării silite a imobilului ipotecat; sau (ii) pentru a arăta că și în această ipoteză, pe lângă condiția specială a executării silite a imobilului ipotecat, trebuie să fie îndeplinit și unul dintre cazurile de
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
durată de cel puțin 6 luni anterior înregistrării notificării de dare în plată. Dacă trimiterea care se face la dispozițiile art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 77/2016 are rolul de a sublinia caracterul de prezumție absolută pe care îl instituie art. 8 alin. (5) din aceeași lege, în ipoteza executării silite a imobilului ipotecat, atunci textul este neconstituțional, întrucât impreviziunea este exclusă, nefiind vorba despre un eveniment imprevizibil pentru debitor. Dimpotrivă, atunci când a constituit garanția asupra imobilului, creditorul și-
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
influența creditorului, nu justifică modificarea obligației esențiale a debitorului, prin lipsirea creditorului de posibilitatea recuperării creanței în integralitatea sa. Legea nr. 52/2020 modifică raporturi juridice contractuale intervenind exclusiv în favoarea uneia dintre părțile contractului, prin prejudicierea patrimoniului celeilalte părți contractante, instituind o discriminare inacceptabilă între subiecții de drept privat. Totodată, Legea nr. 52/2020 intervine asupra liberei inițiative a părților, modificând prețul și obligațiile acestora dintr-un act juridic care are la bază manifestarea lor de voință, încălcând principiul libertății comerțului. Prin
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
de drept privat. Totodată, Legea nr. 52/2020 intervine asupra liberei inițiative a părților, modificând prețul și obligațiile acestora dintr-un act juridic care are la bază manifestarea lor de voință, încălcând principiul libertății comerțului. Prin urmare, a interveni și a institui o lege care să modifice în totalitate produsele comercianților și prețul contractului, după negocierea lui de către părți, nu poate echivala cu respectarea principiului economiei libere de piață. Se mai susține că Legea nr. 52/2020 încalcă principiul securității juridice, întrucât
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
textele de lege criticate se tinde la modificarea unor situații juridice formate anterior, ale căror efecte s-au consumat deja, inclusiv prin emiterea hotărârii în discuție. ... 7. Se mai susține că se încalcă și art. 16 din Constituție, întrucât se instituie o diferență de tratament între persoanele în cazul cărora a fost emisă deja, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014, o decizie a autorităților administrative implicate în procesul privind acordarea de despăgubiri și cele ale căror cereri urmează
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
bunurilor neevaluate inițial; ... – art. 8 prevede posibilitatea de atacare a deciziilor de validare/invalidare ale Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și competența secțiilor civile ale tribunalelor de soluționare a litigiilor privind modalitatea de aplicare a prevederilor Legii nr. 164/2014; ... – art. 12 instituie un termen de decădere de 120 de zile în care persoanele care au formulat cereri de acordare de despăgubiri pot completa, cu înscrisuri, dosarele aflate în curs de soluționare la comisiile județene, respectiv a municipiului București ori la Autoritatea Națională
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
emise de comisiile județene, respectiv a municipiului București după data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 se validează/se invalidează de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin decizie, în termen de 18 luni de la data înregistrării lor; ... – art. 15 instituie dreptul persoanei îndreptățite de a se adresa instanței judecătorești în cazul nerespectării termenelor stabilite la art. 13 și 14; ... – art. 20 pct. 1-4 abrogă o serie de articole din Legea nr. 290/2003. ... ... 19. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]