4,673 matches
-
a etilenei în țesuturi, în timp ce la tomate, este faza postclimacterică. Tratamentele cu etilenă 0,1% în spații special echipate, timp de 2-5 zile, stimulează maturarea merelor, perelor sau tomatelor. Temperatura până la +300C și sporirea conținutului (până la 50%) în oxigen atmosferic intensifică acțiunea acesteia. Aceste tratamente sunt eficace dacă sunt aplicate înaintea maximului climacteric. Pentru produsele neclimacterice, nu se pune această condiție. Prezența etilenei în spațiile de păstrare constituie un factor de stres, deoarece determină sporirea intensității metabolice, grăbind evoluția produselor în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
caracter de specie și chiar de soi. Respirația anaerobă Numită și intramoleculară, respirația anaerobă afectează numai glucidele, folosind oxigenul endogen (rezultat din degradarea substanțelor organice). Este un proces care în condiții obișnuite nu prezintă o pondere prea mare, deși se intensifică pe măsura maturării. În timpul păstrării unor produse ca merele, morcovii sau sfecla, deși se mențin condiții optime, se pot pune în evidență în 109 țesuturile lor cantități reduse de aldehidă acetică și alcool etilic, produși ai respirației anaerobe. În condițiile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sfecla, deși se mențin condiții optime, se pot pune în evidență în 109 țesuturile lor cantități reduse de aldehidă acetică și alcool etilic, produși ai respirației anaerobe. În condițiile scăderii conținutului în oxigen al atmosferei sub 3%, respirația anaerobă se intensifică, alcoolul etilic se acumulează peste 0,3%, iar aldehida acetică peste 0,04%, cantități toxice care determină moartea celulelor. 8.2. Transpirația produselor horticole Generalități Produsele horticole se caracterizează în mod specific și prin conținutul lor mai ridicat în apă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de bază. Pârga se realizează când mărimea și conținutul în substanță uscată solubilă ajunge la 9/10 din cantitatea normală, epiderma și pulpa colorate în proporție de 3/4, iar aroma caracteristică începe să apară. La unele specii, culoarea se intensifică mai repede decât ritmul de sporire al conținutului în substanță uscată solubilă, fiind necesară în permanent determinarea refractometrică. c) maturarea de recoltare este specifică produselor horticole care nu se consumă imediat, ci se depozitează sau se expediază către beneficiarii mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
metabolismului apei, ca urmare a incapacității coloizilor de a reține apa. Poliglucidele și proteidele din citoplasmă sunt supuse depolimerizării, prin intermediul enzimelor proprii sau a celor aparținând parazitului. La aceste soiuri, sinteza poliglucidelor și proteidelor depășește depolimerizarea (hidroliza). Activitatea respiratorie se intensifică, la plantele rezistente pe o durată mai lungă, ca o reacție de împotrivire enzimatică la toxinele secretate de paraziți (amoniac, uree, acetonă, aldehide, alcooli, acizi, amine, mucopolizaharide, proteine). Celula se apără intensificând activitatea oxidativă, degradând toxinele, menținând integritatea structurilor sale
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și proteidelor depășește depolimerizarea (hidroliza). Activitatea respiratorie se intensifică, la plantele rezistente pe o durată mai lungă, ca o reacție de împotrivire enzimatică la toxinele secretate de paraziți (amoniac, uree, acetonă, aldehide, alcooli, acizi, amine, mucopolizaharide, proteine). Celula se apără intensificând activitatea oxidativă, degradând toxinele, menținând integritatea structurilor sale și încercând să izoleze zona atacată prin țesuturi de apărare (cutină sau suber). Polifenoloxidazele oxidează substanțele fenolice, care polimerizează, formând chinone toxice pentru parazit. Peroxidaza inactivează enzimele și toxinele de origine exterioară
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
să creeze o legătură fals personală între prezentator și publicul lui: Sharron Lennon a arătat că prezentatorii acestui gen de emisiuni folosesc fraze și tipuri de conversație care tind să îi facă să pară mai asemănători publicului lor, pentru a intensifica senzația de proximitate care favorizează cumpărăturile impulsive. De aceea, cu cât oamenii se uită mai des la astfel de emisiuni cu atât ajung să vadă prezentatorul ca fiind o bună cunoștință și cumpără din simpatie. Tehnicile folosite de prezentatori pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care o va evalua drept moderată, mai modestă și mai puțin dramatică decât a teoreticienilor radicali. Pornind de la înțelegerea modernismului ca fiind instabil, polisemic și aflat mereu în căutarea noului, Best și Kellner consideră că postmodernismul continuă aceste caracteristici moderne, intensificându-le, mai ales că poate să-și asume tendințele critice ale lui Nietzsche și Heidegger. Expresia "cotitură postmodernă" le va da posibilitatea să alăture mutațiile și dezvoltările noi ale postmodernismului mai vechilor discursuri și moduri de gândire specifice modernismului, astfel încât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale persuasiunii, Nietzsche introduce și în această chestiune o turnură în punerea problemei, incluzând retorica în însăși definirea adevărului: "Ce este adevărul? O armată mobilă de metafore, metonimii și antropomorfisme; pe scurt, o sumă de relații umane care au fost intensificate, poetic și retoric, transferate și înfrumusețate și care, după multă utilizare, par să fie fixe, canonice și obligatorii"228. În această perspectivă nu retorica este aceea care nu se mai ocupă de căutarea adevărului, ci însuși adevărul este o construcție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
imaginarul, visul sau fantasma. În acest context apare întrebarea: dacă vorbim în istoria artelor de suprarealism, poate constitui "hiperrealismul" un nou curent artistic? Baudrillard afirmă că suprarealismul este încă solidar cu realismul pe care îl contestă, dar îl și atestă, intensificându-l prin intermediul imaginarului, în timp ce "hiperrealismul" consideră depășită contradicția real imaginar, postulând o situare "dincolo de punctul de dispariție a artei". Dacă sloganul stadiului suprarealist era "realitatea depășește ficțiunea", în stadiul hiperrealist toată realitatea cotidiană, politică, socială, a trecut în jocul realității
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
29. 163 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 40. 164 În acest sens, Ihab Hassan declară: "Începem să înțelegem de ce Nietzsche este cheia oricărei reflecții asupra discursului postmodern: el explodează toate noțiunile Adevărului absolut și în același timp proslăvește ficțiunile care intensifică sentimentul vieții" (The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 198). 165 Spre ilustrare, un mic fragment ce arată relaționarea cu o serie de idei ale modernismului: "Critica omului modern: "omul bun", însă stricat și corupt de instituții
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon. Mecanismul intercentral este, de asemenea, prezent în diverse circumstanțe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pancreasului și a căror stimulare determină o secreție pancreatică bogată în enzime. Controlul umoral este reprezentat de gastrină care stimulează direct secreția pancreatică, dar acționează și indirect, prin stimularea secreției acide gastrice, deoarece prezența ulterior a chimului acid în duoden intensifică secreția de HCO3de către celulele canaliculare. Faza gastrică a secreției pancreatice este declanșată de prezența alimentelor în stomac. Distensia peretelui gastric determină, prin reflex vago-vagal, secreția de suc pancreatic bogat în enzime. Controlul umoral în aceasta fază se realizează de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin mecanism nervos și umoral. Vagul determină contracția veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi, iar simpaticul are efecte inverse. Factorul umoral responsabil de evacuarea bilei este colecistokinina (are acțiune stimulatoare directă asupra musculaturii veziculare și reduce rezistența sfincterului Oddi). Bombezina intensifică și ea motilitatea veziculei biliare. Un alt hormon cu acțiune asupra veziculei biliare este polipeptidul pancreatic (secretat de pancreasul endocrin) care are efecte opuse CCK. Substanțe coleretice sunt substanțe care măresc secreția biliară. Substanțe colagoge sunt substanțe care produc evacuarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
localizării particulare când dotațiile țărilor vecine sînt mai comparabile. Un anumit număr de studii arată că localizarea firmelor străine depinde, În general, mai mult de dorința de acces pe piață decât de căutarea avantajelor de costuri, atunci Întreprinderile Își vor intensifica avantajul concurențial asupra acestor noi piețe. Altfel spus, nivelul esențial de analiză nu va mai fi macroeconomic ci mezoeconomic. Ca urmare a Îndelungatei Închideri a economiilor socialiste față de Întreprinderile occidentale, deschiderea economică și politică a oferit brusc noi oportunități investitorilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
reduceri au fost resimțite În primul rând de către țările dezvoltate, fluxul de investiții străine directe atrase diminuîndu-se de la cota de 80% În 1999-2000 la 68% În 2001 În totalul fluxurilor mondiale de I.S.D. Recesiunea economică Înregistrată la nivel mondial, a intensificat presiunile concurențiale asupra societăților transnaționale, accentuându-se nevoia de relocalizare a producției În zonele cu salarii mai mici. Totodată, au crescut și fluxurile de investiții dinspre economiile care au Înregistrat ritmuri de creștere mai lentă. Ambii factori au condus la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de Sud-Est și ale CSI-ului (de 41,7%). Saltul respectiv s-a produs pe fondul reorientării acestor fluxuri În condițiile recesiunii din țările dezvoltate, conferind noi dimensiuni rolului ISD În procesul de globalizare a economiei mondiale. Recesiunea economică a intensificat presiunile 107 concurențiale asupra corporațiilor transnaționale, accentuîndu-se nevoia de relocalizare a producției În zonele cu salarii mai mici. În cea mai mare parte fluxurile de ISD atrase În anul 2004 este concentrat spre țările În dezvoltare, constituind 233 miliarde dolari
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Anii ’90 se caracterizează prin extinderea continuă și progresivă a STN datorită următorilor factori ce au influențat semnificativ acest proces: Accesul la regiuni noi ca urmare a destrămării uniunii sovietice și reorientării statelor ex-socialiste spre economia de piață. S-a intensificat globalizarea sectorului financiar și integrarea piețelor financiare. Au apărut marele conglomerate financiare transnaționale, iar fluxurile financiare globale au devenit un factor important În relațiile economice internaționale. Procesele de privatizare și comercializare au dat acces la noi piețe și ramuri, care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
marele conglomerate financiare transnaționale, iar fluxurile financiare globale au devenit un factor important În relațiile economice internaționale. Procesele de privatizare și comercializare au dat acces la noi piețe și ramuri, care anterior erau inaccesibile sau accesul era limitat. S-a intensificat concurența, iar factorii cei mai importanți au fost extinderea revoluției tehnologice; convergența posibilităților tehnologice În multe ramuri ale producerii, care au facilitat apariția produselor cu calități mai Înalte; fuziunile internaționale, alianțe strategice care au accentuat și extins repartizarea teritorială a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
fi concepută ca un proces de extindere și expansiune continuă, un promotor al concurenței acute ce apare În Întreg sistemul financiar bancar și se prezintă ca o tendinț obiectivă a tuturor modificărilor realizate. Ca rezultat al procesului de globalizare, se intensifică interdependența și interconexiunea economiilor naționale, ceea ce poate fi interpretat ca o integrare a statelor În structura sistemului economic unic internațional. Se deschid mari posibilități sistemelor financiar-bancare să beneficieze de la nivel național de posibilități mari de creștere, diferențiere a produselor și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
valorilor standardizate ale culturii; Companiile mari Își desfășoară activitățile sale mult mai activ anume În centrele mari; Din punct de vedere al relațiilor internaționale politice și instituționale este mult mai simplă cooperarea dintre orașele-centre mari ale țărilor, astfel procesul urbanizării intensifică procesul globalizării internaționale. Dezvoltarea acestor tendințe Își găsesc explicația În procesele obiective de expansiune a volumului de producție mondială, extinderea corporațiilor transnaționale, aspectul global pe care Îl preiau finanțele În procesul internaționalizării, restructurarea pozițiilor de leader tehnico-economic pe plan mondial
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
mondială s a clătinat, scepticii globalizării susțin că valoarea legăturilor văzute drept soluții în ca lea conflictelor a scăzut concomitent cu slăbirea economiei. Odată cu revenirea în forță a guvernelor, tradiționala luptă pentru putere dintre țările rivale este condamnată să se intensifice. Argumentele care susțin această perspectivă există din abun dență, de la naționalismul reînviat din Rusia, Asi a și America Latină până la rolul evident al istoriei în alimentarea conflictelor din Orientul Mijlociu și itectură mult mai complexă a puterii politice, în care autoritatea este
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ec onomică rapidă și o efiale, precum și al creșteri n complexitate a interdependenței acestora. În timp ce piețele financiare au continuat să se dezvolte, până spre sfârșitul perioadei de după 1980, amenințarea c e o reprezenta pentru pute rea statelor părea să se intensifice și să devi nă din ce în ce mai directă și deli berată. Un aspect al acestei tendințe a fost ră spu nsul mai puternic și sistematizat al piețelor financiare la politicile guvernamentale care nu le conveneau. Dacă în perioada imediat următoare a nil
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
remedierea deficitelor financiare cauzate de război. Mai t ârz iu, politica monetară a deve nit un instrument pentru realizarea devalorizăr ilo r sub influența cursurilor fluctuante. Ca măsură pentru prevenirea crizelo r v alutare și pentru protejarea aurului, s-au intensificat controalele asupra capitalului. Fluxurile de capital erau minime, investițiile internațional e e rau privite cu suspiciune, iar prețurile internaționale și rata dobânzilor nu au mai fost sincronizate. Astfel, capitalul global (alături de finanțe, în genera l) a fost văzut ca fii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
investițiilor l or sunt rezonabile. Investitorii internaționali sunt cei care au profitat de glo bal izarea financiară și datorită diversificării riscului multinațional. Marile corporații multinaționale, atât financia re, cât și non-financiare, sunt agenți esențiali ai globalizării. Acestea fac să se intensifice și circulația capitalului între regiuni, integrând piețele pe o bază globală. Aceste companii pot doar să pună în mișcare globalizarea financiară datorită unor serii de progrese tehnologice. Instituțiile financiare, prin internaționalizarea serviciilor financiare, sunt, de asemenea, o forță de acțiune
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]