3,937 matches
-
oral sau În scris, Într-un mod convingător, adecvat contextului. O atitudine pozitivă privind comunicarea În limba maternă/oficială implică dispoziția spre un dialog critic și constructiv, aprecierea calităților estetice și disponibilitatea de a te conforma lor, interesul de a interacționa cu alții, conștientizarea impactului vorbirii asupra altora și a nevoii de a Înțelege și utiliza limba Într-un mod responsabil pozitiv și social. Cunoștințele, deprinderile și atitudini esențiale care au legătură cu această competență sunt: capacitatea cognitivă a individului de
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
locul de muncă). La fel de importanta este și conștientizarea conceptelor de bază cu privire la indivizi, grupuri, organizații de muncă, egalitate de gen și nediscriminare, societate și cultură. Esențiale sunt și Înțelegerea dimensiunilor socio economice și multiculturale ale societăților europene și felul cum interacționează identitatea culturală națională cu cea europeana. Partea cea mai Însemnată a acestei competente include capacitatea de a comunica În mod constructiv În diferite medii, de a arăta toleranță, de a exprima și Înțelege diferite puncte de vedere, de a negocia
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
în rîu. Apa curgea fără zgomot, repede și rece, înghețînd parcă privirea [...]. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 83 Se numesc "mimetice" descrierile a căror funcție, unică sau principală, este de a pune povestirea într-un cadru, spațiul-timp în care actorii interacționează. În funcție de genurile narative, descrierea cu funcție mimetică ocupă un loc mai mult sau mai puțin important. Se știe că în povești, formulele canonice " Era odată ca niciodată...", "A fost odată..." introduc un anumit tip de verosimil ce se caracterizează printr-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
p. 82), nu putem considera această referință în cadrul obiectiv vericondițional (ADEVĂRAT VS FALS). Alegem un cadru teoretic: dinamic: o Rd1 trebuie să fie confirmată, infirmată sau doar modificată-completată de propozițiile următoare (Rd2, Rd3 etc.); parțial: pentru a raționa și a interacționa, locutorii-enunțiatori manipulează subansambluri consistente și limitate la nevoia de interacțiune în curs. Caracterul obligatoriu parțial al unei Rd va apărea, ceva mai departe, ca fiind inerent descriptivului. O propoziție nu este niciodată direct asertată. Într-adevăr, așa cum sugerează teoria polifonică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
socială, adică acele interrelații care duc la identificarea indivizilor ca parte a comunității și permit celorlalți să-i identifice ca atare, reprezintă aspectul definitoriu al unei comunități solide. Legăturile sociale sunt căile (mijloacele pot fi variate) prin care membrii comunității interacționează și creează spațiul comunității. "Capacitatea acestora (a membrilor, n.n.) de a împărtăși valori și interese comune permite unei comunități să dezvolte legături puternice și un înalt nivel al încrederii, creând un sentiment de securitate, un sentiment al proprietății și al
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
problemele semnificative legate de îmbunătățirea educației pentru copiii lor. Premisa de la care se pleacă este că familia, școala și întreaga comunitate împărtășesc interese și responsabilități pentru copii de-a lungul anilor de școală și că principalul motiv pentru care aceștia interacționează este să asiste elevul la succesul în școală și în viață. În acest sens se accentuează în special asupra modului în care școlile își dezvoltă bune programe de parteneriat și asupra a ceea ce doresc părinții ca școlile să facă pentru
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de cunoașterea de sine și de luarea deciziilor pe baza acesteia. 8. Inteligența naturalistă implică înțelegerea lumii naturale, incluzând plante, animale și studiile științifice. Este abilitatea de a recunoaște și de a clasifica indivizi, specii și relații ecologice, de a interacționa eficient cu ființe vii și de a discerne scheme legate de viață și de forțele naturii. Acest tip de inteligență a fost a opta în ordinea identificării. Celelalte nu explicau personalități ăbiologi, astronomi) care nu operează cu simboluri, scheme sau
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
poate exista o predispoziție genetică spre timiditate, iar încercările prea insistente ale părinților de a-l socializa pe copil au adesea un succes scăzut. Tehnica este un mediu perfect pentru timizi, de exemplu Internetul este o modalitate preferată de a interacționa cu ceilalți. Pericolul este acela că tehnologia poate deveni un paravan după care se ascund cei care se tem de relațiile sociale directe. Strategia de bază în eliminarea efectelor nedorite ale timidității se construiește prin dezvoltarea încrederii în sine. VIII
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
devină iederă . . . deși trebuie să devină doar el însuși.” Educația este o parte a naturii umane, înțelegând prin natura umană totalitatea fenomenelor conștiinței și a produselor acesteia. Educația este implicată în modelarea și transformarea tuturor elementelor sistemului social, cu care interacționează strîns, dar față de care păstrează o relativă autonomie. Prin obiectivele, funcțiile și modul de desfășurare, educația se definește ca un tip particular de acțiune umană. Procesul educativ se manifestă în două direcții care se completează reciproc, nefiind niciodată perfect disjuncte
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
poate fi trăit, din păcate, în cadrul ofertei educaționale a școlii. O oră de mișcare în aer liber, practicarea unui sport suficient de dinamic va "obosi" copilul puțin, pentru a-l face mai puternic, mai stăpân pe sine, mai pregătit să interacționeze cu lumea din jur. Sunt investiții mici, dar care au efecte durabile și care își vor arăta roadele mai târziu. Specialiștii au recunoscut faptul că performanța individuală nu va putea niciodată să o depășească pe cea realizată de o echipă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
formativă a subiecților, pe (auto)control; „o dispoziție a ființelor umane și a entităților sociale cărora le aparțin de a se angaja într-un dialog continuu cu mediul uman, social, biologic și fizic, astfel încât să genereze comportamente inteligente pentru a interacționa constructiv cu schimbarea" (Visser, apud Ciolan, p. 76); permanentă mișcare dialectică a spiritului uman orientată spre construcția pozitivă a unui sistem deschis de cunoaștere, destinată spre „constructe ideatice" formate în cadrul propriei experiențe de viață, capabile de consens cu caracterul relativ
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
care se pretează la simulare prin jocul de rol; b. modelarea situației și proiectarea scenariului astfel: 11 1. ca o povestire în care un narator povestește desfășurarea acțiunii și diferite personaje o interpretează; 2. ca o scenetă în care personajele interacționează, inventând dialogul odată cu derularea acțiunii; 3. ca un proces care respectă în mare măsură procedura oficială; c. alegerea partenerilor și instruirea lor în legătură cu specificul și exigența jocului; d. distribuirea fișelor cu roluri prestabilite de educator sau la alegerea participanților; e
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
interpretează în grupuri mici, simultan sau cu toată clasa; stabilirea modului în care se va desfășura jocul de rol: ca o poveste, în care un narator povestește desfășurarea acțiunii și diferite personaje o interpretează; ca o scenetă, în care personajele interacționează, inventând dialogul odată cu derularea acțiunii; ca un proces, care respectă în mare măsură procedura oficială; încălzirea grupului în vederea acceptării jocului și acordarea a câteva minute pentru analizarea situației și pentru a-și pregăti rolurile; interpretarea jocului de rol și accentuarea
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
valori este cel puțin neadecvat 82. Tendința firescă este ca, în majoritatea situațiilor, omul cu dezvoltare psiho-motorie și intelectuală normală să combine armonios și sincronic limbajul vorbit cu mimica, gestica și paralimbajul, constituind mesaje adecvate înțelegerii de către semenii cu care interacționează. Pentru că procesul de comunicare să fie caracterizat de atributul integralității și de cel al integrității este necesar ca interfață acestui proces să fie constituită, pe cât posibil, în proporții echilibrate de componentele verbală, si nonverbală. În fine, cel de-al treilea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
discursului. 2. Semnalarea deschiderii canalului de comunicare: daca în cadrul unei conversații între două persoane unul dintre interlocutori întoarce privirea către un al treilea, aceasta înseamnă închiderea canalului de comunicare cu prima per-soană. Contactul la nivelul privirii include obligația de a interacționa. Dacă un vânzător, spre exemplu, se lasă privit, el își manifestă disponibilitatea de a fi la dispoziția clientului. 3. Ascunderea și exhibiționismul: tendința unor persoane de a se ascun-de de privirea celorlalți și, în sens contrar, tendința altora de a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pare a fi un semn de prietenie.154 Există studii 155 în care această mișcare este interpretată drept rezultat al unei atmosfere prietenoase. Cele două posturi, mâinile în șold și poziția mâinilor și picioarelor deschise sunt utilizate de oameni când interacționează cu cei având un status inferior. În plus, poziția cu mâinile în solduri este mai posibilă atunci cand persoană interacționează cu cineva care îi displace 156. Aplecarea în fața apare atunci când oamenilor le face plăcere prezenta celorlalți, fiind considerată și o formă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
al unei atmosfere prietenoase. Cele două posturi, mâinile în șold și poziția mâinilor și picioarelor deschise sunt utilizate de oameni când interacționează cu cei având un status inferior. În plus, poziția cu mâinile în solduri este mai posibilă atunci cand persoană interacționează cu cineva care îi displace 156. Aplecarea în fața apare atunci când oamenilor le face plăcere prezenta celorlalți, fiind considerată și o formă de respect. Mișcările discrete executate cu mâinile (gesticulările care însoțesc vorbirea) au o organizare relaționata cu ritmurile vorbirii. Ele
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de specialiști de la Universitatea București, pe 1 999 persoane de 18 ani și peste, a cuprins unele elemente privind planificarea familială și sexualitatea [4]. Antropologia ca știință bioculturală, preocupată de aspecte biologice și socioculturale ale comportamentului uman, de modul cum interacționează acestea influențând bolile și sănătatea, este datoare să-și aducă contribuția la educația sexuală planificarea familiei, care sunt nu numai o problemă individuală, ci și una de sănătate publică, de fortificare a stării de sănătate a națiunii. Bibliografie 1. Brock
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
poate fi în afara cadrului programator, pe termen mediu și lung al politicilor comunitare de dezvoltare și al politicilor naționale. Tranziția spre societatea informațional globalizată și spre economia cunoașterii are un impact important asupra modului în care trăim, învățăm, muncim, consumăm, interacționăm cu administrația etc., acestea în bună înțelegere cu natura și pacea în lume. Societatea cunoașterii se conturează în țări avansate și se prefigurează în cele în curs de dezvoltare.Politica UE admite că ). În anul 2001, acad. M. Drăgănescu afirma
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
realizează acest lucru îi dă dreptul de a fi numit lider, de a fi acceptat astfel și de a se comporta ca atare. Teoretic, echipa se deosebește de grupul de persoane. Grupul este ansamblul de indivizi, cu sarcini individuale, care interacționează pentru realizarea obiectivului comun. In schimb echipele se caracterizează printr-un număr mic de persoane cu competențe complementare, fiecare lucrează la un singur obiectiv și o singură sarcină comună, au aceeași metodă de lucru și sunt reciproc responsabili de realizarea
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
loc secundar în cadrul conflictelor antice, energia și resursele ce o generează au ajuns să ocupe un loc tot mai proeminent în politica statelor dezvoltate. Totuși, cum progresul civilizațional adus de dezvoltarea producției energetice a influențat și felul în care statele interacționează între ele, calea a fost deschisă către o mai mare cooperare între partenerii statali, pe modelul partenerilor economici. Ba mai mult, în zona europeană a aparut chiar un nou tip de actor pe scena internațională, aducând provocări în privința felului în
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
calea a fost deschisă către o mai mare cooperare între partenerii statali, pe modelul partenerilor economici. Ba mai mult, în zona europeană a aparut chiar un nou tip de actor pe scena internațională, aducând provocări în privința felului în care se interacționează în această arena. Uniunea Europeană a devenit de-a lungul deceniilor sale de existență o instanță tot mai importantă care transferă neîncetat atribute din sfera statelor care o compun înspre sfera comunitară. Deși aprovizionarea energetică continuă să fie printre atribuțiunile administrațiilor
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
a unui lanț asociativ și a unor reprezentări ce emană din inconștient, precum "fanteziile", "fantasmele", "imagourile", "condensări", "fi-gurări", "deplasări", "elaborări secundare". Plecînd tocmai de la aceste "semne" și "figuri" mai mult sau mai puțin mascate, terapeutul și pacientul vor începe să interacționeze. Karl Gustav Jung folosește și el teste de asociere verbală, dezvoltate în paralel de psihologii asociaționiști, apoi behavioriști, mai mult sau mai puțin de acord între ei în ceea ce privește raporturile între cogniții (inexistente pentru cei din urmă) și cuvinte. Ipoteza care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
forum-uri" (grupuri de discuții), "newsgroup-uri" (grupuri de informare), "blog-uri" (jurnale personale) sau site-uri de "e-mail". Prezența corporală devine tot mai puțin importantă în comunicarea interpersonală, câtă vreme ne putem "întâlni" prin mijlocirea web-camerelor, de la orice distanță, și putem interacționa oriunde pe glob, cu orice receptor sau emițător de mesaje. Nu este vorba decât de mult discutatul fenomen al globalizării comunicării. Dar limbajul nostru rămâne oare același? Sau nu cumva limba noastră suferă unele mutații, implicând și consecințe asupra structurilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a inspira diversele domenii ale spiritualității umane și implicit ale artelor vizuale. Acest fapt motivează preocuparea majoră manifestată în elaborarea acestui studiu, care își are originea în nevoia de găsire a unor explicații privitoare la modul în care categoria sacrului interacționează cu domeniul creației artistice. Trebuie să menționăm, încă de la început, că în conceperea și elaborarea lucrării de față am urmărit o abordare cât mai completă a temei alese, sondând principalele forme și tendințe pe care creația artistică preocupată de acest
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]